Femeile care experimenteaza timpuriu transpirațiile nocturne și migrenele pot reprezenta un risc crescut de a dezvolta probleme cardiace sau cardiovasculare, potrivit unor cercetări recente.
Menopauza - chiar dacă este un proces natural și inevitabil în viața unei femei - este o perioadă delicată, însoțită de o întreagă serie de transformări atât fizice cât și emoționale. În general, ea survine între vârsta de 45 și 55 de ani, cu o vârstă medie de instalare de 51 de ani.
Menopauza poate fi însoțită de o diversitate de simptome care variază ca intensitate și durată de la o femeie la alta. Printre cele mai comune se numără bufeurile (episoade subite de căldură intensă, care pot fi însoțite de transpirație excesivă și înroșirea feței), tulburări de somn (dificultăți de adormire, treziri frecvente pe parcursul nopții sau chiar insomnie), modificări ale dispoziției (anxietate, iritabilitate, oscilații emoționale), uscăciune vaginală, modificări ale greutății corporale (creștere în greutate sau dificultate în menținerea greutății), subțierea pielii, uscăciunea și fragilitatea părului.
În afara simptomelor enumerate, ca urmare a scăderii nivelului de estrogen din organism, în perioada de menopauză pot să apară și durerile de cap, similare celor experimentate înainte de menstruație. Aproape 80% dintre femeile aflate la menopauză se confruntă cu bufeuri și aproximativ 17% dintre acestea suferă de migrene.
Dacă toate acestea se înscriu în normalul perioadei menopauzei, a experimenta timpuriu transpirațiile nocturne și migrenele, la vârste de 20-30 de ani, poate reprezenta un risc crescut de a dezvolta posibile probleme cardiace sau cardiovasculare.
Migrena, bufeurile si riscul de boli cardiovasculare
O analiză transversală realizată între anii 2015 și 2022, care a inclus 5.708 femei cu vârste între 45 și 60 de ani, a urmărit potențiala legătură dintre migrenă, bufeuri dar și hipertensiune, ca factori de risc pentru boli cardiovasculare. Asocierile dintre migrenă, bufeuri și hipertensiune au fost evaluate utilizându-se modele de regresie logistică multivariabilă.
Studiul a confirmat asocierea între migrenă și simptomele vasomotorii. Migrena a fost, de asemenea, asociată cu hipertensiunea arterială, oferind potențial o legătură cu riscul de boli cardiovasculare. Având în vedere prevalența mare a migrenei la femei, această asociere ar putea ajuta la identificarea celor cu risc de a prezenta simptome mai severe de menopauză.
Controlul factorilor de risc previne posibilele probleme
În cadrul unui alt studiu, oamenii de știință au urmarit pe parcursul a 30 de ani un grup de 2.000 de femei care la începutul acestuia aveau vârste cuprinse între 25 și 40 de ani, și care la acel moment nu se aflau la menopauză. Aceștia au ajuns la concluzia că femeile tinere care au în mod regulat simptomele menopauzei (bufeuri, transpirații nocturne dar și migrene cronice) au un risc aproape dublu de a dezvolta boli de inimă și de a suferi un accident vascular cerebral, comparativ cu cele care au rar astfel de simptome sau nu le au deloc. Cercetătorii au mai observat că mai susceptibile de a avea simptome constante au fost femeile care sufereau de depresie, fumătoarele și cele care aveau în istoric o histerectomie.
Autorul principal al studiului, Catherine Kim, profesor asociat de medicină internă la Universitatea din Michigan, susține că o concentrare pe prevenirea și corectarea obiceiurilor nesănătoase și a factorilor de risc poate fi de ajutor pentru majoritatea femeilor. Ea a subliniat faptul că pentru femeile tinere care se confruntă cu bufeuri, cu transpirații nocturne și migrene persistente, concluziile studiului indică o mai mare necesitate de a controla factorii de risc și de a aborda aceste simptome cât mai devreme. Pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare este necesară luarea de măsuri precum:
- renunțarea la fumat,
- efectuarea de controale medicale regulate,
- reducerea valorilor crescute a tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei,
- efectuarea cu consecvență a exercițiilor fizice, practicarea mișcării,
- o dietă sănătoasă
- asigurarea unui somn optim, de calitate.
Simptomele menopauzei pot fi ameliorate
Menopauza nefiind o boală ci un proces natural, nu are nevoie de tratament. Totuși, atunci când simptomele acesteia afectează calitatea vieții și interferează cu activitățile de zi cu zi, pot fi luate în discuție tratamente care să aibă ca și obiectiv ameliorarea lor. Principalele tipuri de tratamente pentru menopauză sunt terapia hormonala și cea non-hormonală. Fiecare persoană este diferită și are nevoi unice, prin urmare un plan de tratament care să funcționeze va trebui să fie discutat cu medicul.
În timpul menopauzei, ovarele nu mai produc suficient estrogen și progesteron. Terapia hormonală de substituție compensează lipsa acestor hormoni, ceea ce va reduce simptome precum bufeurile și uscăciunea vaginală, iar pe de altă parte va ajuta în prevenirea osteoporozei.
Există două tipuri principale de terapie hormonală: terapia cu estrogen (nerecomandată femeilor cu uter intact din cauza riscului crescut de hiperplazie și carcinom endometrial) și terapia combinată, cu estrogen și progesteron (pentru femeile care încă au uterul). Totuși, terapia hormonală, pe lângă beneficiile pe care le aduce are și riscuri pentru sănătate, riscuri care trebuie luate în considerare.
Potrivit Cleveland Clinic, acestea includ cancerul endometrial (dacă este administrată terapie cu estrogen unei femei care încă are uter), pietre biliare și probleme ale vezicii biliare, cheaguri de sânge, tromboză venoasă profundă, embolie pulmonară sau accident vascular cerebral. Specialiștii susțin că aceste riscuri sunt mai mici dacă terapia hormonală este inițiată în decurs de 10 ani de la instalarea menopauzei, după acest moment riscul de boli cardiovasculare fiind mai mare.
Ce sunt terapiile nonhormonale
Deși terapia hormonală este o metodă foarte eficientă pentru ameliorarea simptomelor menopauzei, nu este tratamentul perfect pentru toată lumea. Tratamentele nonhormonale includ modificări ale dietei și stilului de viață, acestea fiind adesea opțiuni bune pentru persoanele care au alte afecțiuni medicale sau au fost tratate recent pentru cancer de sân. Uneori, schimbarea dietei poate ajuta la ameliorarea simptomelor menopauzei. Limitarea cantității de cofeină consumată zilnic și reducerea consumului de alimente picante pot face ca bufeurile să fie mai puțin severe. De asemenea, pot fi introduse în dietă alimente care conțin estrogen vegetal (izoflavone): boabe de soia, năut, linte, semințe de in, cereale, fasole, fructe și legume.
Terapia hormonală previne riscurile pe termen lung?
Beneficiile și riscurile terapiei hormonale variază în funcție de vârsta și de istoricul de sănătate. În general, persoanele mai tinere de 50 de ani tind să obțină mai multe beneficii de la terapia hormonală în comparație cu cele care sunt în postmenopauză la 60 de ani. Persoanele care suferă de menopauză precoce primesc adesea terapie hormonală până la vârsta de 50 de ani, pentru a compensa anii suplimentari de pierdere de estrogen.
Sursa foto:Dreamstime.com
