Un studiu recent al cercetătorilor de la Universitatea Virginia Commonwealth a dezvăluit o situație care ar trebui să dea de gândit medicilor care evaluează pacienți cu declin cognitiv și suspiciune de demență. Aceasta pentru că tulburările cognitive ar putea fi rezultatul unei ciroze nediagnosticate, asociate cu cu encefalopatie hepatică, se arată în studiul publicat în JAMA Journal.
Spre deosebire de demență pentru care nu există încă soluții de tratament, encefalopatia hepatică ar putea beneficia de terapie, având drept rezultat ameliorarea stării pacienților. Cercetătorii americani au ajuns la această concluzie după ce au analizat retrospectiv evoluția stării de sănătate între 2009 și 2019 a peste 177 de mii de veterani, diagnosticați cu demență. În urma acestei analize ample, autorii studiului au ajuns la concluzia că un procent semnificativ dintre veterani aveau de fapt fibroză avansată și ciroză asociată cu encefaloptie hepatică. Encefalopatia hepatică și demența pot fi dificil de diferențiat clinic. Mai mult, acestea se pot suprapune la pacienții vârstnici.
Coordonatorul echipei care a realizat studiul, medicul Jasmohan S. Bajaj, gastronenterolog și reputat expert internațional în encefalopatia heptică, atrage atenția și asupra modificărilor microbiomului intestinal (totalitatea microorganismelor de la nivelul tubului digestiv) și a axei intestin-creier care apar după vârsta de 65 de ani, factor asociat care complică situația.
Legătura dintre declinul cognitiv și ficat
Studiul a debutat după ce specialiștii au observat două cazuri ale unor pacienți vârstnici care primiseră diagnostice de demență și Parkinson.
După ce au fost ulterior diagnosticați și tratați corect pentru encefalopatie hepatică, starea acestora s-a îmbunătățit simțitor, iar unul dintre aceștia a putut chiar să conducă din nou. Pentru a evalua starea de sănătate a veteranilor incluși în studiu, experții au analizat scorul de fibroză hepatică (FIB-4) care ia în calcul trei biomarkeri specifici: aspartataminotransferaza (AST), alaninaminotrasferaza (ALT) și valoarea trombocitelor. Astfel, peste 10 % dintre veterani aveau o valoare crescută a scorului de risc FIB-4 ceea ce reprezintă un risc mare de a prezenta ciroză. În aceste condiții, concluziile studiului sugerează faptul că specialiștii care investighează cazurile de demență ar trebui să ia în calcul și evaluarea hepatică a pacienților vârstnici care nu au un diagnostic de fibroză sau ciroză pentru că aceștia ar putea beneficia de terapii care să le amelioreze starea de sănătate.
Ce este encefalopatia hepatică?
Encefalopatia hepatică reprezintă de fapt prezența unui nivel crescut de toxine în sânge ca urmare a afectării ficatului. Una dintre principalele funcții ale acestui organ important din corp este aceea de a elimina toxinele. În momentul în care ficatul nu-și mai poate îndeplini această misiune, toxinele se acumulează în organism și pot da simptome precum agitație, confuzie, tulburări de memorie, de dispoziție, de concentrare, de somn, dezorientare, rigiditate musculară, tremor, dificultatea de a vorbi. În cazurile avansate de encefalopatie hepatică, aceasta poate induce coma pacientului. Encefalopatia hepatică poate impune spitalizarea pacienților și administrarea terapiilor care presupun îndepărtarea toxinelor din organism. Encefalopatia hepatică apare de fapt pe fondul unei hepatite sau al cirozei hepatice.
De ce apare ciroza?
Ciroza hepatică apare în urma transformării ireversibile a țesutului hepatic, sănătos, într-unul cicatricial, așa-numita fibrozare a ficatului. În momentul în care ficatul este afectat de fibroză care în stadii avansate se transformă în ciroză, acesta nu-și mai poate îndeplini funcțiile normale reprezentate de: • producerea de proteine necesare coagulării sângelui; • procesarea și îndepărtarea toxinelor din corp; • producerea bilei; • reglarea hormonală; • menținerea unui nivel optim de glucoză în sânge. Ciroza apare pe fondul consumului de alcool, al steatozei hepatice non-alcoolice și al prezenței infecțiilor cu virusurile hepatitelor B și C.
Ciroza se poate manifesta prin simptome precum oboseala cronică, sângerări și vânătăi frecvente, lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate, îngălbenirea pielii, umflarea abdomenului sau mâncărimile de la nivelul pielii. Ciroza se diagnostichează pe baza examinării clinice și a unui set de analize și investigații care pot include teste de sânge, investigații imagistice și biopsie hepatică.
Ciroza este mai frecventăla bărbați decât la femei și apare mai ales după vârsta de 50 de ani.
Cum poate fi stopată și prevenită ciroza?
În prezent, afecțiunile hepatice provoacă anual 2 milioane de decese la nivel global, adică 4 % din totalul acestora. Două treimi dintre aceste decese apar la bărbați și sunt în principal provocate de complicațiile cirozei și de cancerele hepatice. În prezent, nu există un tratament care să poate vindeca ciroza, însă terapiile moderne pot stopa evoluția afectării ficatului și pot ameliora simptomele.
Astfel, pacienții diagnosticați cu ciroză ar trebui:
- să evite consumul de alcool și de tutun; să facă mișcare;
- să slăbească dacă au exces ponderal; să respecte regulile de igienă pentru a preveni infecțiile;
- să scadă consumul de sare; să aibă un aport optim de proteine;
- să aibă mai multe mese mici pe zi (trei sau patru) în loc de mese puține și copioase;
- să respecte medicația care, în funcție de fiecare caz în parte, poate fi compusă din antivirale, diuretice, antihipertensive și loțiuni cutanate anti mâncărime.
De asemenea, un aspect important este gestionarea complicațiilor care pot include acumularea de lichide în corp, apariția varicelor gastrice sau esofagiene, sângerările sau encefalopatia hepatică. În anumite situații avansate de ciroză, când ficatul este grav afactat, pacienții pot avea nevoie și de transplant hepatic. Sursa foto: Dreamstime.com
