Există numeroase studii care susțin legătura puternică dintre consumul de alcool și boala Alzheimer. Consumul cronic de alcool pe o perioadă îndelungată poate cauza leziuni cerebrale ireversibile care pot duce la Alzheimer sau alte forme de demență.
Frecvența consumului excesiv de alcool în România este de 33% la bărbați și 15,4 % la femei comparativ cu media europeană de 20,1 % la bărbați și respectiv 10 % la femei, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică.
Alcoolismul poate avea efecte pe termen lung precum accident vascular cerebral, Alzheimer (cea mai frecventă formă de demență), boli de inimă și cancer. Consumul moderat de alcool, în schimb, ar putea reduce riscul de a dezvolta boala Alzheimer, potrivit unui studiu.
Potrivit Ghidurilor Europene, consumul moderat de alcool este, în general, definit astfel:
- Pentru bărbați: consumul moderat este considerat a fi de până la maximum 14 unități standard de alcool pe săptămână;
- Pentru femei: consumul moderat este considerat a fi de până la maximum 7 unități standard de alcool pe săptămână.
Este important de reținut că o unitate standard de alcool poate varia în funcție de țară și de tipul de băutură alcoolică. De exemplu, în general, o unitate standard de alcool poate fi echivalentă cu:
- Un pahar mic de vin (125 ml) cu 12% alcool;
- O bere (330 ml) cu 5% alcool;
- Un shot de băutură distilată (40 ml) cu 40% alcool.
În plus, se recomandă ca zilele în care se consumă alcool să fie distribuite pe parcursul săptămânii și să nu se consume întreaga cantitate într-o singură zi.
Alcoolul în exces crește cu 300% riscul de Alzheimer
Potrivit Institutului Național pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism din SUA, consumul excesiv de alcool este definit ca fiind consumul a mai mult de patru băuturi într-o singură zi sau mai mult de 14 băuturi pe săptămână pentru bărbați. În cazul femeilor, acesta implică un consum a peste trei băuturi pe zi sau mai mult de șapte băuturi pe săptămână.
Alcoolul este o substanță neurotoxică, ceea ce înseamnă că poate afecta celulele nervoase sau alte componente ale sistemului nervos, inclusiv creierul și măduva spinării. Aceste efecte pot include deteriorarea, moartea sau disfuncția celulelor nervoase, ceea ce poate duce la probleme cognitive, motorii sau senzoriale. Alcoolul poate reduce dimensiunea hipocampului, zona creierului responsabilă pentru învățare și memorie, iar consumul excesiv pe termen lung crește riscul de Alzheimer cu 300%, potrivit specialiștilor.
Totodată, conform unei analize efectuate în 2019, consumul excesiv de alcool și tulburarea de consum de alcool predispun la dezvoltarea tuturor formelor de demență. Această evaluare asociază, de asemenea, consumul excesiv de alcool cu fumatul și depresia, amplificând riscul. h2: Consumul de alcool, în cazul pacienților cu Alzeimer În cazul celor diagnosticați deja cu Alzheimer, consumul de alcool poate agrava simptomele precum confuzia și problemele de memorie, contribuind la deteriorarea mai rapidă a funcțiilor cognitive.
Un studiu din 2016 a scos la iveală că alcoolul consumat în exces accelerează declinul cognitiv la pacienții cu Alzheimer. Alcoolul poate influența negativ tratamentul bolii, putând amplifica efectele secundare ale medicamentelor sau chiar să aibă interacțiuni periculoase cu acestea. În plus, consumul de alcool poate spori riscul de căderi și accidente, o problemă frecventă pentru cei cu Alzheimer din cauza dificultăților de echilibru și coordonare asociate bolii.
Alte riscuri pentru sănătate ale alcoolului
Potrivit celor mai recente recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății, nicio cantitate de alcool nu e considerată a fi sigură. Alcoolul este o substanță toxică, psihoactivă și cu potențial adictiv. El cauzează cel puțin șapte tipuri de cancer, inclusiv cele mai frecvente forme cum ar fi cancerul de colon și cancerul de sân la femei. Etanolul (alcoolul) duce la dezvoltarea neoplasmelor prin mecanisme biologice, ceea ce înseamnă că orice băutură care conține alcool, indiferent de prețul și calitatea sa, crește riscul de cancer.
Deși riscul de a dezvolta boli oncologice crește semnificativ cu cât se consumă cantități mai mari, cele mai recente date disponibile indică faptul că jumătate din toate cazurile de cancer atribuite alcoolului în Regiunea Europeană a OMS sunt cauzate de consumul „ușor" și„"moderat" de alcool, adică mai puțin de 1,5 litri de vin sau mai puțin de 3,5 litri de bere sau mai puțin de 450 mililitri de băuturi spirtoase pe săptămână.
Acest tipar de consum este responsabil pentru majoritatea cazurilor de cancer de sân atribuite alcoolului la femei. Așadar, noua declarație a OMS spune că datele disponibile în prezent nu pot indica existența unui prag la care efectele carcinogene ale alcoolului „se activează” și încep să se manifeste în corpul uman. În plus, nu există studii care să demonstreze că efectele benefice potențiale ale consumului ușor și moderat depășesc riscul de cancer asociat.
„Nu putem vorbi despre un nivel așa-numit sigur de consum de alcool. Nu contează cât de mult bei - riscul pentru sănătatea consumatorului începe de la prima picătură a oricărei băuturi alcoolice", a explicat dr. Carina Ferreira-Borges, șefa interimară a Unității de Management a Bolilor Netransmisibile și consilier regional pentru Alcool și Droguri Ilicitie în cadrul Biroului Regional al OMS pentru Europa.
Cu toate acestea, problema efectelor benefice ale alcoolului a fost un subiect controversat de cercetare de ani de zile. „Posibilele efecte protectoare ale consumului de alcool, sugerate de unele studii, sunt strâns legate de grupurile de comparație alese și de metodele statistice utilizate și ar putea să nu ia în considerare alți factori relevanți", clarifică dr. Jürgen Rehm, membru al Consiliului Consultativ pentru Boli Netransmisibile al OMS pentru Europa și cercetător senior la Institutul pentru Politici de Sănătate Mintală în cadrul Centrului pentru Adicție și Sănătate Mintală, Toronto, Canada.
O revizuire din 2019 a constatat, de asemenea, o asociere semnificativă între reducerea consumului de alcool și un risc mai scăzut de deficite cognitive și demență.
Sursa foto: Dreamstime.com
13
19
