Mai multe studii au demonstrat că muzica poate avea o mulțime de beneficii pentru creier, inclusiv îmbunătățirea funcțiilor cognitive, conservarea memoriei, dezvoltarea legăturilor sociale și susținerea unei stări de spirit bune. Este important de menționat că beneficiile par să fie mai semnificative atunci când implicarea în muzică este activă, precum cântatul în cor sau la un instrument, în comparație cu ascultarea pasivă a muzicii.

Beneficiile muzicii Foto: © Fizkes | Dreamstime.com

Fie că este pur instrumentală sau conține și versuri, muzica reprezintă o îmbinare creativă de ritm, armonie și emoție. Diverse cercetări pot confirma amploarea beneficiilor muzicii asupra sănătății. Un studiudin 2013, de exemplu, a scos la iveală că muzica are capacitatea de a induce o stare de relaxare înainte de situații stresante și poate facilita recuperarea rapidă a sistemului nervos. Un alt studiudin același an a constatat că ascultarea muzicii a contribuit la reducerea durerii și anxietății în cazul copiilor internați în spital.

Pe lângă beneficiile fiziologice, cercetările au evidențiat, de asemenea, impactul pozitiv al muzicii asupra sănătății cognitive.

Muzica stimulează neuroplasticitatea

Potrivit unei cercetărirecente, cântatul și ascultarea activă a muzicii pot contribui la încetinirea declinului cognitiv la persoanele cu vârste cuprinse între 62 și 78 de ani. Cercetătorii au constatat că implicarea în activități muzicale a crescut volumul materiei cenușii în anumite zone ale creierului, sporind neuroplasticitatea - capacitatea creierului de a-și reorganiza conexiunile, esențială pentru învățare și formarea amintirilor.

Un alt studiudin 2023 sugerează că pregătirea muzicală pe termen lung ar putea aduce beneficii funcționale semnificative creierului și ar putea contribui la menținerea agilității mentale. Aceste descoperiri evidențiază potențialul muzicii de a ajuta la combaterea demenței.

Cântatul îmbunătățește memoria de lucru

Un studiu publicat în Jurnalul Internațional de Psihiatrie Geriatricăa demonstrat că adulții care cântă la un instrument muzical au o memorie de lucru mai puternică și abilități mai bune de planificare și organizare.

Cântatul în cor a fost, de asemenea, asociat cu o funcție executivă cognitivă îmbunătățită. Cu cât cunoștințele și abilitățile muzicale erau mai dezvoltate, cu atât memoria de lucru era mai eficientă. Deși se știe deja că muzica aduce beneficii persoanelor mai în vârstă, cercetarea a evidențiat avantajul adițional al participării la activități muzicale, deoarece acest aspect implică mai multe regiuni ale creierului.

Majoritatea participanților la studiu au cântat pentru un număr limitat de ani - în general 5 ani sau mai puțin – și au raportat că au făcut repetiții 2-3 ore pe săptămână. Cel mai bun instrument muzical pentru creier a fost pianul, potrivit cercetătorilor. Cei care cântau la instrumente de suflat au avut, de asemenea, scoruri cognitive mai ridicate, deși nu la fel de mari ca cei care cântau la pian.

Studiul nu a găsit nicio asociere între cogniție și cântatul la instrumente de percuție, instrumente cu corzi și chitară. Cât despre cântatul în cor, oamenii de știință au remarcat influențe pozitive asupra creierului, dar nu este clar dacă acestea sunt rezultatul direct al cântatului sau dacă socializarea pe care o implică acest gen de activitate muzicală contribuie, de asemenea, la beneficiile cognitive.

Autorii menționează că sunt necesare mai multe cercetări pentru a clarifica acest aspect.

Efect benefic asupra rezervei cognitive

Concluziile studiului subliniază ideea că implicarea în activități muzicale pe tot parcursul vieții adulte reprezintă o bună modalitate de a proteja rezerva cognitivă. De asemenea, evidențiază importanța orelor de educație muzicală din programa școlară. Dr. Jennie Dorris, cercetător la Universitatea din Pittsburgh și percuționist a observat că studiul acesta "oferă perspective noi asupra efectelor anumitor instrumente - cum ar fi instrumentele de suflat, cele cu corzi și cele cu clape - asupra funcțiilor cognitive și ne ajută să înțelegem ce tipuri de activități muzicale sunt mai benefice."

De asemenea, a menționat un alt studiu clinic controlat randomizat care a investigat efectele terapiei muzicale prin cântat în cor, ascultarea muzicii și compararea acestora cu un grup de control.

Rezultatele au arătat că grupul participanților care au cântat în cor a fost singurul care a raportat o creștere semnificativă a calității vieții. Profesorul dr. Larry Sherman de la Institutul de Științe ale Sănătății din Oregon, SUA și autorul cărții "Every Brain Needs Music: The Neuroscience of Making and Listening to Music" (Fiecare creier are nevoie de muzică: Neuroștiința de a crea și a asculta muzică) a precizat, pentru Medical News Today: „Acest studiu susține importanța terapiei muzicale în gestionarea bolilor de memorie. Practica muzicală poate influența creierul în multe moduri, inclusiv prin stimularea formării de mielină – care facilitează transmiterea rapidă a impulsurilor nervoase - și prin dezvoltarea sinapselor - conexiunile dintre celulele nervoase. De asemenea, ar putea stimula efectiv crearea de noi celule nervoase."

Beneficii terapeutice pentru persoanele cu demență

Muzica poate fi utilizată ca o formă de terapie pentru persoanele cu demență, aducând beneficii precum îmbunătățirea stării de spirit, reducerea agitației și consolidarea identității personale.

Studiileau arătat că muzica poate stimula producția de endorfine și dopamină în creier, neurotransmițători asociați cu senzații de plăcere și fericire. Acest lucru poate contribui la reducerea simptomelor de depresie și anxietate întâlnite frecvent în rândul persoanelor cu demență. Reducerea agitației este un alt beneficiu semnificativ al terapiei muzicale. În cazul persoanelor cu demență, care pot experimenta adesea momente de confuzie și neliniște, muzica poate avea un efect calmant.

Participarea la activități muzicale, cum ar fi cântatul sau ascultarea pieselor preferate, poate contribui la stabilizarea stării emoționale și la diminuarea comportamentelor agitate. Consolidarea identității personale este, de asemenea, un rezultat notabil al terapiei muzicale. Muzica poate evoca amintiri autobiografice și poate oferi persoanelor cu demență o senzație de conectare cu propriul lor trecut.

Acest aspect este susținut de cercetătoarea dr. Kelly Jakubowski, care a evidențiatcă ascultarea muzicii poate readuce în prim-plan amintiri vii din trecutul unei persoane. În ultima perioadă, s-a remarcat o creștere semnificativă a interesului, atât din perspectivă științifică, cât și din partea publicului, în ceea ce privește abilitatea muzicii de a aduce în prim-plan amintiri autobiografice intense, emoționante și detaliate.

Cercetările științificecurente în acest domeniu aduc informații privind mecanismele prin care muzica generează emoții și scot la iveală dovezi esențiale în ceea ce privește eficacitatea muzicii de a stimula memoria.

Sursă de conexiune socială

Participarea la activități muzicale, cum ar fi cântatul în cor sau cântatul la un instrument muzical în cadrul unui grup, favorizează și dezvoltarea relațiilor sociale. Acest lucru poate ajuta la contracararea izolării sociale și singurătății, factori care pot accelera progresia demenței.

Participarea la astfel de activități stimulează mintea prin intermediul muzicii, și facilitează, în același timp, legăturile sociale semnificative, promovând un mediu emoțional și mental sănătos pentru cei implicați.

Astfel, integrarea muzicii în contexte sociale și grupuri muzicale poate avea un impact pozitiv atât asupra sănătății mintale, cât și asupra calității vieții în general.

Sursa foto:Dreamstime.com