Cum gestionăm teama de ce ar putea să se întâmple cu sănătatea noastră și a celor dragi, cu locul de muncă, cu iminența unui război sau a creșterii inflației? Cum oprim aceste scenarii toxice? Are mai multe sfaturi Cristiana Oprișescu, psihoterapeut în cadrul Clinicii Oana Nicolau, parte din Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria.
Imaginează-ți că ai aplicat pentru un nou loc de muncă pe care ți l-ai dorit, ai fost acceptat și acum urmează a doua rundă de interviuri. Ce faci, sărbătorești succesul de până acum sau mintea ta începe să creeze niște scenarii negative – „dacă greșesc și nu voi primi jobul, ce se va întâmpla cu mine?”
Sau: trimiți mesaj unui prieten și răspunsul întârzie să vină. Te năpădesc gânduri că e posibil să-l fi deranjat, că te va ignora și nu-ți va răspunde? Deși poate persoana aceea e doar prinsă în alte treburi momentan, tu ți-ai făcut deja niște scenarii care te fac să regreți că i-ai scris...
Ori poate știrile care rulează în buclă la TV îți dau un sentiment de neliniște. Zilnic urmărești știri care vorbesc despre amenințarea iminentă a unui război, inflația mondială și prăbușirea sistemului medical. Te sperie apariția unui nou virus mortal. Iar gândurile astea cresc și cresc în mintea ta.
Cum se manifestă gândurile anxioase. Normal versus exagerat
Într-o primă etapă, apar gânduri de pregătire pentru un posibil pericol, de exemplu atunci când simțim frică de ceva concret – frica de animale sălbatice în pădure sau frica de un infractor – și astfel începem să ne gândim cum să ne protejăm sau ce măsuri concrete să luăm pentru a scăpa de acel pericol. Acesta este un răspuns firesc la situații îngrijorătoare, și de obicei lucrurile ajung la o rezolvare și emoțiile negative se termină după ce a trecut pericolul. Apariția anxietății urmează niște etape, spune Cristiana Oprișescu (foto), psihoterapeut sistemic pentru cuplu și familie și psiholog clinician în cadrul Clinicii Oana Nicolau, parte din Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria.
Totuși, există și persoane care nu se liniștesc ușor. În cazul lor, reacțiile cognitive, afective, comportamentale și fiziologice în fața unor evenimente sunt de zeci de ori mai mari decât ale unei persoane cu un nivel de anxietate mai scăzut.
„În cazul unui pericol posibil, dar nu neapărat iminent, o persoană anxioasă va lua măsuri extreme de siguranță, de pildă, va evita să meargă singură pe stradă și, dacă totuși o va face, se va gândi continuu că la orice colț de stradă poate întâlni pe cineva care ar putea să-i facă rău sau nu va merge în concedii la munte pentru a evita orice întâlnire cu un animal sălbatic. În cazul în care va ajunge într-o excursie la munte, se va plânge mereu de excursie, își va arăta constant îngrijorările legate de un posibil atac al unui animal sălbatic”, spune psihologul.
Dramatizarea pusă sub lupa cercetătorilor
Când o simplă durere de cap te duce cu gândul la o boală gravă, cauzatoare de moarte, vorbim despre un model distorsionat de gândire. Când îți simți bătăile inimii și concluzionezi că ești suferind de boli de inimă – rezultatul este declanșarea unei spirale de gânduri negative care chiar pot duce la un atac real de panică.
Pe la mijlocul secolului, psihoterapeuți precum Albert Ellis și Aaron Beck au început să caute modalități alternative de a ghida oamenii prin suferința lor. În loc să încerce să descopere conflicte psihologice ascunse, aceștia s-au concentrat asupra proceselor de gândire conștiente ale oamenilo. Din capul locului, dramatizarea a fost identificată ca o distorsiune cognitivă potențial importantă, cu rol în declanșarea fobiilor. Cercetările arată că gândirea catastrofală contribuie serios la multe alte tulburări de anxietate prin alimentarea anxietății și a fricii care pot provoca atacuri de panică. În ultimii ani, cercetările au arătat că gândirea catastrofală ne poate face mai vulnerabili la multe boli mintale.
De unde vin aceste gânduri negative
Există mai multe surse ale acestor gânduri negative, spune psihoterapeutul Cristiana Oprișescu. Pe de o parte, gândurile negative pot avea legătură cu o trăsătură de personalitate numită neuroticism, care este o predispoziție genetică de a avea reacții exagerate la situații sau stimuli negativi. Această trăsătură se manifestă încă din copilărie prin timiditate, sensibilitate și preferința pentru activități mai singuratice. Ca adult, în diverse situații stresante de viață, persoanele cu un nivel de neuroticism crescut ajung să manifeste anxietate tocmai pentru că le este mai greu să gestioneze situații pe care ele le percep ca dificil de controlat și de depășit.
Pe de altă parte, putem să ajungem la gânduri și emoții negative în urma unor experiențe nefericite avute în viață pe care nu le-am trăit așa cum ne-am fi dorit și ne simțim vinovați și incapabili să facem altfel lucrurile. Atunci ne năpădesc gândurile negative și anxioase care ne spun că nu vom fi capabili niciodată să facem ceva bine. Adică uităm tot ceea ce am făcut vreodată bine și selectăm doar eșecurile – lucru care, dacă îl credem mult timp, ne poate duce la depresie.
„Am întâlnit tineri de 25-30 de ani care suferă din cauza lipsei iubirii părinților lor, iubire pe care aceștia din urmă nu au manifestat-o în copilărie. Și astfel, foarte mulți tineri devin anxioși, neîncrezători, nesiguri în viitor. La acestea se adaugă și contextul actual care nu-i ajută pe cei care au aceste trăsături de personalitate.”
Cristiana Oprișescu, psihoterapeut
Cum facem să nu ne mai afecteze atât de mult știrile
Oricare ar fi sursa acestor gânduri negre, psihologii susțin că este posibil să spargem ciclurile negative ale gândirii. Conștientizarea este esențială, așa că primul pas ar trebui să fie să vă întrerupeți gândurile negative și să recunoașteți când mintea voastră se îndreaptă spre o gaură neagră psihologică. „Un om obișnuit, care trăiește în contextul actual, poate alege să nu se gândească prea des la problemele globale și să-și trăiască viața lui într-un mod mai simplu, cu rutina de zi cu zi și fără să dea amploare știrilor negative pe care le poate auzi la televizor, la radio sau pe care le găsește pe internet. Aceasta poate fi considerată o raportare sănătoasă, mai ales pentru acele persoane care știu că nu pot gestiona o anxietate crescută”, mai spune psihoterapeutul Cristiana Oprișescu.
La fel de bine, ai putea începe să ții o evidență a cât de des ai fost gata să sari la cea mai proastă concluzie, când rezultatul final s-a dovedit a fi mult mai bun decât în imaginația ta. În acest fel, vei vedea cât de des dramatizarea situațiilor a creat îngrijorări inutile. Descoperirea acestui fapt ar putea oferi o asigurare suplimentară data viitoare când te vei simți tentat să te lași pradă gândurilor negre.
Exerciții care reduc gândurile negre
Distragerea atenției de la gândurile negre care cresc în mintea noastră ar fi un bun prim pas spre liniștire. Teoria spune că făcând astfel, creierul se va preocupa cu altceva și nu va mai putea să stea și în gândurile negative. „De pildă, am putea să începem să facem curat sau să rezolvăm niște exerciții matematice. Ori să numărăm toate obiectele roșii și verzi din casă. O să vedeți că gândurile negative se vor diminua sau chiar vor dispărea”, ne sfătuiește psihologul Cristiana Oprișescu.
O altă modalitate ar fi să facem câteva exerciții fizice care să implice brațele sau picioarele, și să ne concentrăm atenția pe acele exerciții. Acest lucru va ajuta creierul să-și mute focusul pe altceva decât pe gândurile negative.
Când trebuie să cerem ajutor specializat
De multe ori, oamenii nu bagă de seamă semnele de început și evoluția anxietății în viața lor și se trezesc într-o bună zi că le este frică să iasă din casă sau nu se mai simt în siguranță în familie sau la locul de muncă. Lucrurile se pot degrada repede dacă nu luăm măsuri să ne vindecăm, avertizează psihologul.
„Atunci când anxietatea vă deranjează foarte tare încât nu mai puteți funcționa bine nici acasă, nici la locul de muncă și nici în grupul de prieteni, este recomandat să vă adresați unui psihoterapeut care să vă ajute să gestionați stările anxioase”, spune specialistul. Cu ajutorul psihoterapiei, oamenii pot găsi un sprijin de specialitate care să le dea din nou curajul de a trăi și speranța că anxietatea poate dispărea.
Indiferent dacă suferi de atacuri de panică, gânduri obsesive, griji neîncetate sau o fobie care îți modifică dramatic viața de zi cu zi, este important să știi că nu trebuie să trăiești cu aceste stări. Tratamentul poate ajuta, iar pentru multe probleme de anxietate, terapia este adesea cea mai eficientă opțiune.
Sursa foto: Dreamstime.com
7
9
