Ți se întâmplă frecvent să uiți unde ți-ai pus cheile sau unde ai parcat mașina? Ar trebui să îți faci probleme dacă ai trecut de 30 de ani. Deși până acum se credea că declinul cognitiv poate debuta încă de la vârsta de 25 de ani, noi cercetări demonstrează că vârsta critică, din acest punct de vedere, este între 30 și 40 de ani.
„Creierul nostru continuă să se dezvolte mult mai mult decât am crezut”, a explicat Dorien van Blooijs, cercetător la University Medical Center (UMC) Utrecht.
Vârsta la care începe declinul cognitiv
Potrivit echipei de cercetători din Olanda, conexiunile creierului uman devin mai rapide cu timpul, însă după 30 de ani scad. „Boala Alzheimer este o patologie specifică persoanelor de peste 65 de ani, incidența variind de la aproximativ 1% la persoanele cu vârsta de 65 de ani și ajungând până la o incidență de 10% în rândul persoanelor de peste 85 de ani. Există, de asemenea, și forme ale maladiei în care debutul este precoce și apare în decada 40-50 de ani,” a menționat prof. dr. Anamaria Ciubară, într-un interviu pentru smartliving.ro.
Cercetătorii au observat, de asemenea, că există diferențe între regiunile creierului. De exemplu, lobul frontal, cea mai mare parte a creierului importantă pentru gândire și îndeplinirea sarcinilor, are nevoie de mai mult timp pentru a se dezvolta decât o zonă responsabilă de mișcare.
Datele folosite în studiu provin din măsurători precise realizate cu ajutorul unei rețele de electrozi folosite de unii pacienții cu epilepsie înaintea operației. Rețeaua are 60-100 de electrozi care măsoară activitatea creierului. „Prin stimularea electrozilor cu unde scurte de curent, putem vedea care zone ale creierului răspund anormal. Astfel, putem crea o hartă a zonelor care ar trebui îndepărtate în timpul operației de epilepsie”, a explicat neurologul Frans Leijten.
Calculul care arată viteza exactă a conexiunilor dintre regiunile creierului
Expertul a menționat că datele obținute astfel ar putea oferi, de asemenea, o perspectivă unică asupra modului în care funcționează creierul uman. „Dacă stimulezi un electrod într-o zonă a creierului, are loc o reacție în alta. Acest lucru îți permite să afli că cele două zone sunt conectate. Apoi poți măsura cât de mult durează pentru ca reacția să apară. Dacă știi distanța dintre cele două regiuni diferite ale creierului, poți calcula cât de repede este transmis semnalul”, adaugă Van Blooijs.
Aceste descoperiri recente oferă informații importante despre sistemul nervos central și despre viteza conexiunilor care au loc în creierul uman. Acestea sunt lucruri pe care oamenii de știință au încercat să le cartografiaze și să le înțeleagă de ani de zile. Acum, experții pot să realizeze, pe viitor, modele computerizate mai avansate și mai realiste ale creierului. Descoperirile au fost publicate în revista Nature Neuroscience.
Ce semne apar la debutul demenței
La nivel global, 55 de milioane de oameni suferă de o formă de demență, iar 60%-70% dintre aceștia au boala Alzheimer, potrivit World Alzheimer Report 2021.Demența este a șaptea cauză de mortalitate la nivel global și una dintre bolile cu cele mai ridicate costuri pentru societate, susține același raport.
O estimare a Organizației Mondiale a Sănătății arată că demența, cu toate formele sale, va afecta 75 de milioane de oameni în 2030 și 132 de milioane în 2050. Simptomele de debut ale bolii Alzheimer pot fi atât de subtile, încât sunt ușor de trecut cu vederea. În stadiile incipiente, persoana afectată are, cel mai probabil, probleme în a reține informații recente. Aceasta pentru că boala începe, de obicei, cu afectarea zonelor din creier responsabile cu asimilarea de noi informații.
Persoana respectivă va adresa aceeași întrebare de mai multe ori, va uita că a purtat anumite conversații, întâlniri importante, va pune obiectele în locuri neobișnuite. „Primele simptome de demență Alzheimer sunt legate, mai ales, de afectarea memoriei recente, fără să existe indicii privind regresul cognitive,” a subliniat prof. dr. Anamaria Ciubară.
Iată un top al celor mai comune simptome de debut ale demenței Alzheimer:
● pierderea unor obiecte și imposibilitatea de a rememora ce ai făcut cu obiectele respective;
● pierderi de memorie care afectează viața de zi cu zi: nu mai știi câți bani ai, nu mai știi să ajungi la magazinele obișnuite etc.;
● dificultăți de planificare și de rezolvare a problemelor obișnuite;
● timp mai mult petrecut pentru activități obișnuite;
● pierderea frecventă a noțiunii timpului;
● dificultăți în estimarea distanțelor și în distingerea culorilor;
● dificultăți în urmărirea și menținerea unei conversații;
● decizii greșite;
● retragerea din activități sociale la care participai în trecut;
● schimbări de personalitate și modificări frecvente ale stării de spirit, precum și un nivel crescut de anxietate.
Psihiatrul subliniază că evoluția bolii este variabilă cu accentuarea simptomelor. De la debutul cu simptomatologie caracterizată doar de alterări ușoare ale memoriei recente, se ajunge în formele avansate, în care este nevoie de internare în centre specializate.
6 metode prin care poți amâna declinul cognitiv
Memoria este o componentă esențială vieții de zi cu zi, dar care scade continuu pe măsură ce îmbătrânim, afectând calitatea vieții și productivitatea și crescând riscul de demență.
Din fericire, există metode prin care putem încetini declinul coginitiv, potrivit unui studiu recent, publicat în BMJ. „O combinație între mai multe comportamente pozitive sănătoase este asociată cu o rată mai lentă a declinului memoriei la adulții în vârstă, normali din punct de vedere cognitiv”, susțin cercetătorii de la Centrul Național pentru Tulburări Neurologice din Beijing, China, citați de publicația The Guardian.
Cercetătorii au analizat 29.000 de adulți cu vârste de peste 60 de ani care aveau o funcție cognitivă normală. La începutul studiului, în 2009, li s-a măsurat funcția memoriei și gena APOE – cel mai puternic indicator al riscului de Alzheimer.
Subiecții au fost apoi monitorizați timp de 10 ani prin evaluări periodice. A fost calculat un scor al stilului de viață sănătos care include șase factori:
1. Dieta echilibrată: include consumul a cel puțin șapte din cele 12 grupe principale de alimente: fructe, legume, pește, carne, lactate, sare, ulei, ouă, cereale, leguminoase, oleaginoase și ceai;
2. Sport regulat: practicarea exercițiilor fizice de intensitate moderată, mai mult de 150 de minute pe săptămână sau de intensitate crescută mai mult de 75 de minute pe săptămâna;
3. Contact social: activități precum vizitarea familiei și a prietenilor, participarea la întâlniri sau mersul la petreceri, de cel puțin două ori pe săptămână;
4. Activitate cognitivă: scrisul, cititul, jocurile de cărți sau alte jocuri practicate de cel puțin două ori pe săptămână; 5. Lipsa fumatului: se referă la persoane care nu au fumat niciodată;
6. Evitarea alcoolului. Pe baza acestor factori, participanții au fost încadrați în grupuri – favorabile (patru până la șase factori), medii (doi până la trei factori) sau nefavorabile (de la 0 la 1 factori) – și în APOE - grupuri de purtători și non-purtători ai genei care crește riscul de Alzheimer.
După ce au luat în considerare toți factorii care ar putea influența rezultatele, cercetătorii au descoperit că fiecare dintre cele șase comportamente sănătoase a fost asociat cu o scădere mai lentă a memoriei pe parcursul a 10 ani.
Dieta a avut însă cel mai puternic efect asupra încetinirii declinului memoriei, urmată de activitatea cognitivă și apoi de exercițiile fizice. Persoanele cu gena APOE care au urmat un stil de viață sănătos au experimentat, de asemenea, o rată mai lentă a declinului memoriei.
În general, persoanele cu patru până la șase comportamente sănătoase sau două până la trei au fost cu aproape 90% și, respectiv, aproape 30% mai puțin predispuse să dezvolte demență sau tulburări cognitive ușoare comparativ cu cei care nu aveau obiceiuri sănătoase. „Acesta este un studiu bine realizat, care a urmărit participanții pe o perioadă lungă de timp și reprezintă încă o dovada substanțială că un stil de viață sănătos poate ajuta la susținerea memoriei pe măsură ce îmbătrânim,” a declarant dr. Susan Mitchell, director la Alzheimer's Research UK.
Sursa foto: Dreamstime.com
1
7
