Pentru părinții care lucrează a găsi unui echilibru între orele de la locul de muncă și timpul petrecut cu copiii poate fi o luptă stresantă și constantă. Dr. Tovah Klein, psiholog pentru copii, spune că nu are nicio relevanță cât timp petrecem alături de copii.

Ce faci ca părinte pentru a creste un copil echilibratFoto: © Evgenyatamanenko | Dreamstime.com

„Calitatea timpului pe care îl petrecem cu copiii contează mai mult decât cantitatea. Aici este secretul dezvoltării și al succesului copiilor noștri“, spune Tovah Klein, doctor în psihologie, profesor de psihologie la Universitatea Columbia.

Iar studiile confirmă acest lucru: nu există nicio corelație între timpul petrecut de părinți cu copiii de vârste între 3 și 11 ani și succesul lor de mai târziu în viață – după cum concluzionează un studiu din 2015, publicat în Journal o Marriage and Family.

Ce înseamnă timp de calitate și cum îl poți găsi

Sintagma „timp de calitate“nu ne este nouă. Am tot auzit spunându-ni-se cum cei mici au nevoie să petreacă timp de calitate alături de părinții lor, nu doar ore în șir în care să stăm pur și simplu unii lângă alții în același context.

Vestea bună legată de acest timp de calitate este că nu ai nevoie de timp ca să-l obții. Nu e nevoie de concedii sau zile libere, nici măcar de programări sau rezervări pentru ieșiri în oraș. Nu e nevoie nici să-ți notezi în agendă de la ora X la ora Y. Timpul de calitate pe care îl poți petrece cu copilul tău nici n-ar trebui programat.

Sintagma „timp de calitate“ se referă, de fapt, la relația pe care o ai, o simți cu copilul tău. Și, desigur, la cum simte el prezența ta. Un timp de calitate cu copilul poate fi dimineața, în drum spre grădiniță sau școală, când îl întrebi cum se simte, ce va face el peste zi, cu cine e nerăbdător să se întâlnească. Ori seara, la cină sau la culcare. Cum i-a fost ziua? Ce a simțit când și-a făcut un prieten?

„Copiii nu numără minutele sau orele pe care le petreci cu ei sau la serviciu. Ei judecă, mai degrabă, calitatea interacțiunilor când sunteți împreună“, spune Klein. Iar dacă învață de mici că părinții îi ascultă și îi înțeleg, că le răspund și se bucură alături de ei atunci când se luptă cu anumite emoții, că le explică de ce simt ceea ce simt și nu îi judecă, au toate șansele să crească încrezători în forțele lor și să aibă succes mai târziu în viață.

Iată două reguli de aur ale timpului de calitate:

1. Mai puțin poate însemna, câteodată, mai mult

Când ai timp liber de petrecut cu cei mici, e ușor să faci tot ce vrei. Dar nu e nevoie întotdeauna să plecați într-o excursie, ori să-ți iei liber de la serviciu pentru a pune în practică o activitate specială. Planificarea și organizarea unei excursii ori a unei activități mai mari ar putea pune mai mult stres pe tine și pe copiii tăi, distrăgând atenția de la tipul de interacțiuni care generează o conexiune emoțională mai puternică.

„Întotdeauna mai puțin înseamnă mai mult pentru copii“, spune Klein. „Ei vor doar să fie cu tine. Ce crezi că le place mai mult când sunt cu tine: drumul cu mașina până la destinație, când toată lumea cântă cântecele vesele sau cele 5 minute în care i-ai ținut de mână, i-ai ascultat și strâns în brațe? Copiii au nevoie să se simtă apreciați. Au nevoie să știe că părinții îi vor accepta așa cum sunt”.

Putem planifica în continuare excursii sau activități mai mari. Acestea ne ajută să ne construim o relație cu copiii în medii noi. Totuși, uneori, un gest măreț este mai puțin important decât să stai cu copilul tău, doar voi doi, într-un cadru discret și să vorbiți.

2. Fii cu ochii pe copilul tău pentru a-i urmări schimbările de comportament

„Când copiii au nevoie de ajutorul nostru se va vedea în comportamentul lor. Acesta este primul care se schimbă dacă ceva nu merge bine în interiorul lor“, ne spune Klein. La copiii mici, schimbarea comportamentului ar putea lua forma unor crize de furie, mai multe decât de obicei. Să arunce cu jucării sau să-și lovească frații ori chiar părinții sunt semne clare că acel copil are nevoie de ajutor. Alteori, copiii se pot retrage pur și simplu dacă nu simt că le acorzi suficientă atenție. Se închid îi ei, devin tăcuți, triști, par bolnavi.

Psihologul Iulia Barca este de părere că, deseori, crizele de isterie ale copiilor oglindesc, de fapt, stresul părinților, specific vremurilor pe care le trăim. „Uneori, în eforturile de a face față tuturor solicitărilor zilnice, fie ne deconectăm de copii, fie punem presiune pe ei în anumite momente, iar răspunsul copilului va fi să opună rezistență, așa cum poate: printr-un tantrum. Indiferent de vârstă, copilul are emoții, iar felul în care le exprimă depinde de nevoile lui și nivelul de frustrare resimțit. Copiii care vor să atragă atenția părinților vor avea, uneori, astfel de manifestări. La fel și copiii care simt emoții intense pe care nu știu să le controleze. Poate acum 40 de ani frecvența tantrumurilor la copii nu era atât de mare, dar nici contextul nostru de viață nu era cel de acum”, explică psihologul Iulia Barca.

Aceste semne pot apărea chiar și atunci când ești acasă, ceea ce este probabil un indicator că nu ești suficient de prezent chiar dacă ești acolo, spune Klein. Iar unul dintre cei mai mari vinovați este telefonul. „E suficient să lași privirea în jos, spre telefon, când primești o notificare și conexiunea dintre tine și copil va dispărea“, adaugă Klein.

Dacă programul de la serviciu este încărcat, ajută să-i amintești copilului că te gândești la el și că îi ești alături chiar și atunci când nu îi poți dedica prea mult timp.

Spre exemplu, dacă ajungi acasă și copilul doarme deja, sărută-l în timp ce doarme și spune-i dimineața când vă vedeți: „«Când am ajuns aseară acasă, te-am sărutat în timp ce dormeai.» Asta este ceea ce menține legătura dintre voi“, ne mai sfătuiește psihologul.

Foto: Dreamstime.com