Amenințarea de securitate pentru Republica Moldova este moderată în acest moment, în contextul invaziei trupelor rusești în Ucraina, fiind imposibil, acum, pentru Federația Rusă să mai atace încă o țară după Ucraina - consideră europarlamentarul român Ramona Strugariu (USR/Renew Europe), vicepreședintă a Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova.
Ramona StrugariuFoto: Parlamentul European
Într-un interviu video acordat HotNews, miercuri, la Strasbourg, ea s-a referit și la șansele pe care le are Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană după ce și-a depus candidatura, în urmă cu o oră.
Urmărește interviul video și votează la chestionarul nostru de la finalul articolului:
Declarațiile Ramonei Strugariu:
- Am văzut și acel moment (discursul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, către Parlamentul României - n.r.), am văzut și momentul intervenției lui Volodimir Zelenski în plenul Parlamentului European. Sunt momente foarte, foarte importante și la nivel de Uniune Europeană și la nivel de interacțiunie a unei națiuni și a leadership-ului unei națiuni cu unul dintre cei mai semnificativi oameni ai momentului. Aș fi vrut ca în Parlamentul României poate să ne ridicăm la înlălțimea momentului. Au fost probleme tehnice, au foat poate mici probleme de sincronizare , de interpretare a discursului, mi-ar fi plăcut să văd mesaje puternice ale liderilor noștri din Parlamentul României care să transmită și dorința de sprijin și susținerea pentru perspectiva europeană de aderare și, poate, să dea mai multă căldură și implicare momentului. Probabil că ar trebui să ne descurcăm mai bine data viitoare. E mare diferență, a fost extrem de emoționant în Parlamentul European, atât de emoționant încât până și interpreții erau cu lacrimi în ochi când traduceau cuvintele președintelui Zelenski, a fost și foarte bine organizat tehnic, a fost și cu mesaje foarte puternice, tot leadershipul instituțiilor europene a fost acolo în momentul în care s-a întâmplat acest lucru. Aș fi vrut să-l văd și pe președintele României acolo și fiecare om în parte care are acest rol de leadership poate să transmită altui lider mesaje semnificative pentru acest război, cu urmările lui, pentru cum putem să ajutăm Ucraina mai departe.
- Amenințarea de securitate pentru Republica Moldova este să spunem moderată în acest moment. Vedem un pic ce se întâmplă și în Ucraina și ne uităm un pic și la felul în care se regrupează armata rusă, care are pierderi semnificarive în acest moment, neanticipate. Eu nu cred că va exista o remobilizare în acest moment, de a ataca o altă țară și de a face joncțiunea cu Transnistria, e destul de complicat și logistic. Din perspectiva mutării întregii resurse militare și a felului cum s-ar face această joncțiune (a ocupanilor ruși din Ucrana cu Transnistria - n.r.) - la un moment dat și ucrainenii și-au aruncat în aer niște poduri, să nu se poată face o astfel de joncțiune ușor. Nu spun că autoritățile din Republica Moldova nu sunt îngrijorate și e legitim să fie, e firesc să fie, pentru că e totuși un război la ușa tuturor (vecinilor - n.r.), este o țară (Ucraina - n.r.) care luptă până la urmă pentru securitatea întregii regiuni și mai ales pentru Europa și pentru valorile europene și pentru niște realități cu care o să ne confruntăm de acum înainte, e o geopolitică ce se schimbă sub ochii noștri și o evoluție regională pe care nimeni nu ar fi putut să o anticipeze acum câteva luni. Deși experții din Ucraina și mai ales experții în energie avertizau că în momentul în care va fi finalizat Nordstream 2 vom avea război în Ucraina, dar poate că politicienii nu prea ascultă experții și poate că nici noi nu am fost și nici Europa nu a fost destul de atentă la astfel de semnale.
- Întorcându-mă la Republica Modlova, cred că trebuie să fim foarte, foarte atenți, cred că România fiind stat NATO și prieten, vecin și partener de încredere al Republicii Moldova, ar trebui, la rândul ei, să fie extrem de atentă la astfel de semnale și evident că ceea ce face NATO acum pentru Ucraina ar trebui să facă pentru orice stat care e amenințat de un atac militar rus.
- Nu există vreo discuție de intervenție directă (a NATO în Ucraina - n.r.), un astfel de mesaj a fost dat de la început. Există, în schimb, mijloace indirecte suficiente de sprijin militar, capacitate suplimentară care e ne-militară dar care este activată deja în proporții foarte mari pentru Ucraina chiar prin mecanismul de protecție civilă, deci nu vorbesc de partea de armament aici, de la începutul războiului, a fost primul mecanism activat și cred că a fost o intervenție de sprijin aproape instantanee de la aproximativ 28 de țări și de pe teritoriul Uniunii Europene și ulterior s-au alăturat și alte state acestui demers.
- Evident că în momentul în care oricare stat membru NATO ar decide unilateral orice fel de intervenție militară, asta ar angrena NATO ca organizație și nimeni, niciunul din aceste state nu ar putea să ia o astfel de decizie. Exact ăsta este principiul pe care funcționează alianța, trebuie coordonată această decizie și nu și-ar asuma nimeni probabil o astfel de intervenție. Dar indirect sunt foarte multe căi prin care se poate oferi sprijin.
- A deschide o perspectivă clară de aderare (a Republicii Moldova la UE - n.r.) nu înseamnă că mâine se întâmplă aderarea sau nu înseamnă că am agreat o procedură accelerată de aderare, ceea ce nu prea e posibil. Noi suntem și funcționăm încă în prevederile actuale și în normele actuale europene și în același spațiu, pentru că nu am modificat nici tratate și nimic în mod special pentru a face altfel de proceduri. Dar eu cred că decizia politică e cea mai importantă aici, semnalul politic foarte puternic că în momentul în care pentru aceste state se poate deschide clar perspectiva aderării evident că va începe negocierea pe capitole. După Declarația de la Versaiiles, a fost acest semnal de voință politică din partea statelor membre și ele au spus: „recunoaștem ambițiile Ucrainei de a deveni membră a Uniunii Europene, luăm în calcul și solicitările Georgiei și Republicii Moldova, așteptăm Comisia Europeană să vină și să detalieze tehnic cum s-ar putea întâmpla acest lucru”. La ultimul Consiliu European din nou am avut mesajul acesta, cel mai recent cred de săptămîna trecută. Deci nu spune nimeni că (aderarea Moldovei la UE - n.r.) se poate întâmpla mâine, aveți dreptate când spuneți că a durat niște ani (procesul de aderare a României la UE n.r.), e un proces care poate dura niște ani. Sunt țări din Europa care au acest statut de țară candidată și care numai pro-european nu s-au comportat: Serbia e poate cel mai clar exemplu care îmi vine în minte.
- Eram înainte de război în niște realități care trebuie regândite în contextul războiului și să ne gândim unde sunt polii de pro-europenism, apropo de Parteneriatul Estic și de Balcani, unde chiar merită susținut foarte tare acest efort chiar dacă el presupune niște capitole care trebuie negociate capitol cu capitol și după aceea încheiate pe rând în perspectova aderării depline. Și cine merită. Realitatea Republicii Moldova este că are un președinte pro-european și foarte activ și foarte admirat de Europa, asta e realitatea, are un Guvern organizat eficient, profesionist, care lucrează în direcția asta, mesajul oamenilor care este foarte clar, cu tot cu sondajele de rigoare care arată că este o perspectivă foarte interesantă pentru ei perspectiva aderării și acest parcurs pro-european, deci avem toate ingredientele care să permită să se facă acești pași pentru Republica Moldova. În același timp, Republica Moldova este o țară mică, cu probleme mari.
- Ați menționat agenda de justiție. Chiar în aceste zile, săptămâni, cu toate că e război, se țin de agenda asta. Au intrat în acea procedură, se finalizează procedura de pre-vetting, începe procedura de vetting pe selecția de magistrați, e acea comisie mixtă formată din experți și din Republica Moldova și din străini care se uită la condițiile de integritate pe care ar trebui să le îndeplinească magistrații ca să poată să-și exercite funcția. Se întâmplă lucruri așa cum s-au angajat și am lucrat la aceste proceduri împreună cu Comisia de la Veneția și instituțiile europene pe această agendă de asociere.
- Guvernul Republicii Moldova are niște direcții destul de clare în ceea ce privește creșterea economică. Dacă nu mă înșel, se preconiza o creștere bună a PIB, pe estimările FMI de dinainte de război - cred că undeva la 3,5-3,8% creștere a PIB, dar, pentru că a venit războiul din Ucraina și pentru că numai schimburile comerciale cu Rusia, cu Ucraina, cu toate celelalte state din vecinătate au scăzut semnificativ în contextul războiului, nu știu dacă în această primăvară creșterea PIB e undeva la 0,35 sau 0,39%. Deci e foarte greu, Republica Moldova trebuie ajutată. Nu e vorba că nu au direcție, e vorba că se confruntă cu 5 crize concomitent: refugiați, energie, criză financiară, inflație - rata inflației e foarte mare.
- Noi am solicitat de la nivelul Parlamentului European dublarea asistenței macrofinanciare pentru Moldova și formule de sprijin, mai degrabă granturi decât împrumuturi, în diverse formule, poate cu contribuția directă a unor state membre, care să poată să-i ajute să iasă din impas.
- Altminteri, Republica Moldova a fost exemplară în gestionarea fluxului de refugiați, deși are cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor. Nu este o țară de mărimea Poloniei sau care să aibă capacitatea de gestiune a Poloniei și nici chiar a României. 380.000 de refugiați au tranzitat până acum teritoriul Republicii Moldova, din care peste 100.000 sunt încă pe teritoriul Republicii Moldova, le-a crescut populația cu aproximativ 4%, e un impact demografic foarte mare. Cred că peste 90% dintre acești oameni vor să rămână în Republica Moldova în speranța că pot să se întoarcă în Ucraina, când se oprește conflictul militar, să înceapă să reconstruiască. Câteva mii sunt în centre de refugiați, restul sunt în familii ale moldovenilor, care și-au deschis ușile să-i primească pe acești oameni. Cam 48.000 sunt copii, deci aproape jumătate. Sunt și minori neînsoțiți, este o situație foarte delicată și complicată. Moldovenii s-au gânit la acest sistem de stimulare cu anumite sume de bani a familiilor care găzduiesc refugiați, programe de integrare în sistemul de educație și pilotează deja astfel de programe, se gândesc cum să-i integreze pe piața muncii și există deja o platformă care îi ajută, fără să fie în condițiile obligatorii pe care UE le are pentru protecție temporară.
- Ultimele sondaje pe care le-am văzut arătau că peste 70% din populația Republicii Moldova susține aderarea la UE și agenda pro-europeană. Uitați-vă și la rezultatul alegerilor parlamentare, pentru că sunt o radiografie foarte bună, inclusiv pe toate aceste raioane, pe toate zonele chiar și cele mai complicate în care există împărțirea aceasta pro-rus / pro-european, deci unde să spunem că amprenta pro-rusă este mai mare. Chiar și acolo au fost surprize cu niște procente care nu au fost anticipate.
- Nu știu dacă impactul imediat în așa fel încât fiecare cetățean din Republica Moldova să spună „Simt că m-a ajutat UE” e unul cuantificabil. Nu e măsurabil. Dar asta nu se întâmplă nici măcar în România sau în alte state membre unde ajutorul de la uniunea Europeană era mult mai important și mai bine structurat, cu toate elementele de finanțare de care am beneficiat după aderare, sunt foarte puțini oameni care știu că podul pe care îl trec în fiecare e finanțat din fonduri europene sau că nepoții sau copiii lor studiază în Uniunea Europeană pentru că există acest program de mobilitate denumit Erasmus Plus. Cred că trebuie și comunicat activ foarte mult despre cum se întâmplă lucrurile. În același timp cred că și noi trebuie să fim mai prezenți acolo cu tot felul de mesaje și programe de sprijin - cifrele seci nu știu dacă spun foarte multe oamenilor, ei trebuie să vadă în fiecare zi niște schimbări. Pe de altă parte, aderarea la UE vine și cu niște reforme, pe care un Guvern poate le face la început de mandat, pentru ca după aceea să-și recâștige o rampă pentru continuitatea proiectelor în următorul ciclu de alegeri. Unele dintre reforme sunt poate puțin populare pentru o parte a populației. Dar cred că trebuie să gestionăm bine pur și simplu situația aceasta și cred că oamenii pe termen mediu și lung vor simți aceste beneficii.
- Oamenii din Republica Moldova văd în acest moment ce face acest agresor, care e practic alternativa, văd cu ochii lor întâmplându-se în Ucraina.
- Leadershipul Republicii Moldova acum este fără precedent și ar putea fi model pentru multe state și pentru noi. Maia Sandu e peste tot, iar guvernele pe care le-au dat statele UE și partenerii internaționali ai Republicii Moldova au fost extrem de calde și de pozitive. I s-au deschis toate ușile și Maiei Sandu și acestui guvern, și Natalia Gavriliță este un premier excelent și are o echipă care lucrează foarte aplicat și metodic. E o mare oportunitate pentru Republica Moldova că are această președintă și acest guvern.
- S-a întâmplat ceva la Berlin ieri, un eveniment excepțional pentru Republica Moldova, e un trio - Franța-Germania-România - de susținere a Republicii Moldova în care s-au coagulat niște donatori și în urma acestei platforme de sprijin, ministra de externe a Germaniei a declarat că vor pleca spre Republica Moldova aproxmativ 695 de milioane de euro din donații, din resurse pe care o astfel de formulă ar reuși să le strângă pentru Republica Moldova. germania, individual, și-a asumat responasbilități referitoare la criza energetică și la felul în care poate fi sprijinită Republica Moldova cu resurse energetice, că va lua aproximativ 12.000 de refugiați, că va ajuta cu granturi de peste 50 milioane euro, sunt inițiative de susținere fără precedent și mă bucur că România este parte a acestor inițiative și ministrul Aurescu a anunțat continuarea sprijinului pentru Republica Moldova. România mai poate face un lucru important, pe componenta de diversificare energetică și de creștere a conectivității, știm că acum Republica Moldova este conectată ENTSO-E (Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică), dar este conectată prin Ucraina, deci este complicat acolo pentru că este o peninsulă și, dacă s-ar întâmpla ceva cu Ucraina, cred că e foarte mare vulnerabilitatea și pentru Moldova. Putem să facem ceva pe gaz, în sensul de a construi depozite, iar asta înțeleg că a anunțat ministrul Aurescu, țările din vecinătate, și mă gândesc mai ales la România, trebuie să-și crească capacitatea de depozitare și pentru Republica Moldova.
- Eu aș îndrăzni să spun că (populația Republicii Moldova simte ajutorul din partea României). E adevărat că depinde de cât e de conectată lumea. Cum ajunge informația la oameni depinde și de ce surse de informare urmăresc, cât de bine comunică guvernul sau alți actori instituționali despre acest sprijin. Dar aș spune că sprijinul se vede. Nu spun că sunt formulele optime, că nu se poate face mai mult. Tot timpul se poate face mai mult. Spre deosebire de alți ani, în care eu nu am văzut acest angajament din partea României foarte serios, acum se mișcă lucrurile. E un efort pe care trebuie să-l facem de la nivelul tuturor partidelor, să folosim toate rețelele pe care le avem, formale și informale, nu are niciun fel de importanță să existe sau să solicite cineva vreun fel de exclusivitate, nici nu am văzut această intenție, noi lucrăm bine și aici în delegație (delegația României din Parlamentul European - n.r.). Suntem principalele partide și e un efort foarte unit. La nivelul delegației, în ceea ce privește Moldova, indiferent că discutăm despre liberali, despre social-democrați, despre Renew Europe, care au toate reprezentare în delegație, suntem pe aceeași voce, iar asta face bine, face bine în primul rând la ce însemană susținerea efectivă în momentul în care vrem să împingem mai departe o anumită agendă și dă și încrederea partenerilor internaționali care văd reflexul de unitate politică pe astfel de teme, când unii dintre ei știu că poate nu ne înțelegem prea bine acasă pe alte teme, dar această unitate cred că este un semnal foarte important.
