Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție referitoare la necesitatea unui plan de acțiune urgent al UE pentru a asigura securitatea alimentară în interiorul și în afara UE în urma invaziei Ucrainei de către Rusia.
Documentul a fost adoptat, cu 413 voturi pentru, 120 împotrivă și 49 abțineri.
Războiul împiedică accesul în UE al unor resurse esențiale
Europarlamentarii arată unda de șoc pe care a avut-o invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse Moscovei. Parlamentul European atrage atenția că este împiedicat accesul în UE al unor resurse esențiale, de la energie și îngrășăminte, până la produse chimice și agricole esențiale. Acestea sunt dublate de creșterea explozivă a prețurilor.
Războiul din Ucraina și sancțiunile legitime impuse Rusiei vor duce la o perturbare cumulativă de mare amploare a piețelor mondiale agricole, piscicole și de acvacultură, pe lângă criza provocată de pandemia de COVID-19 și recentele creșteri considerabile ale costurilor de producție, în special pe piețele cerealelor și uleiului vegetal, se arată în rezoluția PE.
Eurodeputații solicită creșterea producției interne de alimente. Terenurile agricole ar trebui utilizate numai pentru producția de alimente și furaje. Pentru a răspunde nevoilor imediate, eurodeputații doresc ca fermierii să poată utiliza pârloage pentru producția de culturi proteice în 2022. Comisia ar trebui, de asemenea, să ofere sprijin celor mai afectate sectoare și ar trebui să mobilizeze rezerva pentru situații de criză în valoare de 479 de milioane EUR. Statele membre ar trebui, de asemenea, să fie autorizate să acorde ajutoare de stat ample, rapide și flexibile operatorilor de pe piața agricolă.
O perturbare cumulativă de mare amploare a piețelor mondiale agricole
Parlamentul European face o analiză a costurilor războiului pornit de Rusia în Ucraina și a efectelor directe asupra siguranței alimentare a UE. De asemenea, atrage atenția că producția de alimente și accesul la alimente nu ar trebui folosite ca armă geopolitică.
Parlamentul European arată că războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei vor duce la o perturbare cumulativă de mare amploare a piețelor mondiale agricole, piscicole și de acvacultură, pe lângă criza provocată de pandemia de COVID-19 și recentele creșteri considerabile ale costurilor de producție, în special pe piețele cerealelor și uleiului vegetal.
Ucraina și Rusia reprezintă aproximativ 30% din comerțul mondial cu grâu, 32% din cel cu orz, 17% din cel cu porumb, peste 50% din cel cu ulei de semințe de floarea-soarelui și 20% din cel cu semințe de floarea-soarelui.
Un impact foarte mare îl are și faptul că bombardamentele au vizat infrastructura agricolă critică, inclusiv cea pentru transport și depozitare.
Tirurile de artilerie și bombardamentele cu dispersie în situații de război dăunează terenurilor agricole și mutilează persoanele care intenționează să se întoarcă să lucreze pe terenurile respective, făcându-le inutilizabile în anii următori, cât timp are loc deminarea, iar dispozitivele explozive sunt detectate și dezamorsate sau distruse.
Culegerea recoltei din 2022 din Ucraina nu poate avea loc deoarece fermierii și lucrătorii agricoli au fugit pentru a supraviețui sau își apără țara, iar exploatațiile agricole sunt prea grav afectate pentru ca producția din acest an să se desfășoare în condiții normale, arată PE.
Cât înseamnă Rusia și Ucraina pentru piața mondială agricolă
Pentru a arăta amploarea situației, documentul menționează că Ucraina reprezintă 11% din piața mondială a grâului, 16% din cea a orzului, 15% din cea a porumbului, 16% din cea rapiței, 50% din cea a uleiului de floarea-soarelui, 9% din comerțul cu semințe de floarea-soarelui și 61% din cel cu turte de floarea-soarelui. În cazul Rusiei aceste cifre sunt de 20% (grâu), 16% (orz), 2% (porumb), 3% (rapiță) și 20% (turte de floarea-soarelui).
Ucraina a devenit un furnizor important al UE, fiind principalul furnizor de porumb (în medie 9,2 megatone – 57% din livrări), de rapiță (2 megatone – 42% din volumul importurilor europene), de semințe de floarea-soarelui (0,1 megatone – 15%) și de turte de floarea-soarelui (1,3 megatone – 47% din importuri) și, într-o mai mică măsură, de grâu (1 megatonă – 30% din importuri).
Rusia este pentru UE un furnizor important de grâu (0,5 megatone – 11%), dar în principal de turte de rapiță (0,2 megatone – 50%), de turte de floarea-soarelui (0,9 megatone – 34%) și de semințe de floarea-soarelui (0,3 megatone – 35%).
Creștere bruscă a prețurilor cu până la 10% de la începerea războiului, și nu s-a terminat
Parlamentul European notează că înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, piețele agricole mondiale au trecut printr-o creștere a prețurilor, parțial din cauza efectelor schimbărilor climatice și a impactului pandemiei de COVID-19.
De la începutul războiului în Ucraina, s-a înregistrat deja o creștere bruscă a prețurilor produselor agricole la nivel mondial (între +5% și +10%, în funcție de produs), lucru ce le-a apropiat de prețurile anului de comercializare 2007-2008.
Aceste prețuri ar putea crește cu mult peste nivelurile lor, pe fondul deficitului de aprovizionare la nivel mondial care ar rezulta din reducerea bruscă și abruptă a exporturilor de semințe de cereale și de floarea-soarelui de către Ucraina și Rusia.
Explozie a prețurilor îngrășămintelor
Accesul la îngrășăminte și la factorii de producție necesari pentru producția de îngrășăminte este dată peste cap.
Parlamentul European afirmă că dependența externă de energie afectează direct producția agricolă. Uniunea Europeană este dependentă în mare măsură de combustibilii fosili provenind din Rusia; întrucât aproximativ 90% din gazul folosit în UE este importat, Rusia furnizând 45% din aceste importuri la diferite niveluri în statele membre ale UE în 2021. Rusia a fost și principalul furnizor de petrol al Europei, cu 27%, de peste trei ori mai mare decât următorul (Norvegia).
Pe lângă marea dependență de importurile de îngrășăminte din Rusia, dependența UE de importurile de energie provenind din combustibili fosili pentru producția de îngrășăminte și de potasă din Belarus va duce la o întrerupere considerabilă a aprovizionării într-o perioadă în care prețurile îngrășămintelor au crescut cu 142% în ultimul an, iar energia și îngrășămintele reprezintă 20% din costurile de producție ale fermierilor.
Gazele reprezintă între 60% și 80% din costurile de producție ale principalelor îngrășăminte azotoase.
12
19
