Comisarul European pentru locuri de muncă, Nicolas Schmit, a transmis mulțumiri românilor care acordă ajutor refugiaților din Ucraina, apreciind generozitatea cetățenilor din România drept „cea mai bună dovadă a valorilor europene”. În schimb, în privința aderării Ucrainei și a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, el a atras atenția că este vorba despre un proces de durată. (Votează la sondajul HotNews de la finalul articolului!)
Într-un interviu video acordat de comisarul UE Schmit presei din România și Bulgaria, cu ocazia Forumului Coeziunii organizat de DG Regio la Bruxelles, HotNews a abordat și chestiunea salariului minim european și a drepturilor lucrătorilor de pe platformele online cum sunt Uber, Bolt sau Glovo. „Dacă modelul de business poate funcționa doar pe ideea că acești oameni nu au toate garanțiile sociale de bază, este ceva greșit cu acest model de business. Asta e clar: dacă sistemul de business se bazează pe standarde sociale foarte scăzute, însemnă că modelul de business nu se poate susține”, a spus comisarul UE pentru joburi referitor la situația lucrătorilor de pe platformele online de livrări și transport.
Referitor la propunerea sa de directivă europeană, aflată acum în negocieri între Comisia Europeană, Consiliul UE și Parlamentul European, Nicolas Schmit a subliniat că orice persoană care lucrează în Uniunea Europeană trebuie neapărat să beneficieze de condiții de trai decente.
„Nu prescriem un salariu minim pentru toți, Luxemburg, România sau Bulgaria. Noi spunem că avem nevoie de un cadru care să ne permită să ne adaptăm, să ajustăm și să garantăm un nivel adecvat al salariului minim în acord cu condițiile economice, dar peste tot un salariu minim ar trebui să garanteze condițiile de trai. Dacă oamenii muncesc, trebuie să aibă condiții de trai demne, din munca lor” - a spus politiicanul socialist luxemburghez.
Cele mai importante declarații ale Comisarului UE pentru locuri de muncă Nicolas Schmit:
- Instrumentele UE pentru sprijinirea refugiaților ucraineni. „Momentan, primul pas este un nou instrument, denumit CARE- fonduri europene care nu au fost folosite de către statele membre. Statele membre pot folosi acum acești bani pentru a ajuta refugiații care vin în țările respective. Mai este și React EU, care este destul de mare, statele membre pot folosi și acești bani pentru susținerea refugiaților. Mai este și fondul de azil și intervenție, de circa 400 de milioane de euro, care poate fi folosit pentru primirea refugiaților. Acesta este primul pas, pentru a răspunde acum urgenței, sunt bani disponibili rapid. Dar dacă situația se înrăutățește și mai mult și din păcate este foarte probabil, dacă numărul refugiaților va crește și mai mult, ceea ce probabil se va întâmpla, va trebui să ne gândim ce alte măsuri de sprijin mai trebuie să luăm, inclusiv sprijin financiar. Acum, ne gândim ce bani mai pot fi mobilizați pe termen relativ scurt”.
- Condițiile de angajare a refugiaților ucraineni în UE. „E dificil de spus cât timp (vor putea refugiații ucraineni să lucreze în România și alte state UE - n.r.). Suntem într-o perioadă de incertitudine totală, nu știm cât va dura acest război, deci situația refugiaților nu știm cum va evolua: numărul lor, cât timp vor rămâne aici etc. Acum, cum pot fi primiți (pe piața muncii - n.r.). În toate statele membre ei beneficiază de protecție temporară. Aceasta include acces imediat la piața muncii. Dar piețele muncii din statele membre sunt diferite. E diferită piața muncii din Bulgaria față de cea din România , de cea din Germania, Spania și tot așa. Deci este o întrebare privind cât de puternice sunt piețele muncii din UE pentru a primi aceste persoane și a le integra. De asemenea, trebuie să recunoaștem că avem țări aflate în „prima linie”, le numesc așa pentru că din păcate este un front pe partea cealaltă. Ele nu pot primi de unele singure aceste milioane de refugiați. Polonia a primit aproape 2 milioane de refugiați în 3 săptămâni. România are jumătate de milion deja. Jumătate dintre refugiați sunt copii sau bătrâni. Copiii nu intră pe piața muncii, dar ei au nevoie de școli.
Majoritatea adulților refugiați sunt femei, pentru că bărbații lor au rămas în Ucraina să lupte. Deci acum trebuie să-i ajutăm pe oamenii aceștia, indiferent în ce țări au intrat prima dată, să vedem ce posibilități sunt pe piețele muncii, ce calificări au, cum putem accelera recunoașterea calificărilor lor. Dacă ai fost asistentă medicală în Ucraina, ai calificarea de asistentă medicală, chiar dacă această calificare nu este exact ceea ce avem în statele membre UE. la asta lucrăm acum. Și sperăm să integrăm cât mai mulți oameni pe piața muncii. Dar, cum spuneam, multe femei cu copii, deci trebuie să ne ocupăm de educația copiilor și de îngrijirea bebelușilor. deci trebuie să folosim repede acești bani, pentru a construi serviciile destinate acestor persoane”.
- Ajutorul oferit de populația României refugiaților. „Este o mobilizare fantastică în toată Europa, mai ales în acele țări în care vin mulți refugiați, cum este România, peste jumătate de milion au venit în trei săptămâni. Vreau să mulțumesc poporului român pentru generozitatea sa, pentru ajutorul pe care îl oferă , pentru implicare. Aceasta este cea mai bună dovadă a valorilor europene. Deci cred că trebuie să mulțumim românilor, polonezilor, slovacilor pentru ceea ce fac. Asta vreau să le spun cetățenilor români, foarte dedicați în a ajuta refugiații”.
- Procesul de aderare a Ucrainei și Moldovei la UE. „Asta a fost o dezbatere colaterală. În primul rând trebuie să recunoaștem dorința puternică a poporului ucrainean de a fi parte din Uniunea Europeană. Acum este evident că în circumstanțele actuale, acesta nu este un proces simplu. Dar cred că acceptăm această solicitare, în lunile și anii care vin vom lucra la acest lucru, aceasta nu se poate face de pe o zi pe alta, cum în cazul niciunei țări nu s-a făcut de pe o zi pe alta. Dar în mod cert subliniez această dorință foarte puternică de a fi parte a Uniunii Europene și sigur Ucraina va fi pe drumul de aderare la Uniunea Europeană, dar acest lucru nu se poate întâmpla de pe o zi pe alta.
Unde se termină Europa? Știm unde începe, dar e mai dificil să știm unde se termină, din punct de vedere geografic. Este același lucru și pentru aceste două țări (Georgia și Moldova, ca în cazul Ucrainei - n.r.). Ceea ce trebuie să subliniez este că Uniunea Europeană este mai atractivă decât oricând. Acesta este un semnal foarte puternic ce vine de la țări ca Georgia și Moldova, Ucraina, care este în război - și Georgia a fost în războim iar Moldova se simte într-un fel amenințată - aceste semnale arată că Uniunea Europeană este o stâncă solidă a continentului european, pentru valorile sale, pentru democrație. Și de aceea acum aceste țări vor să fie membre. Este un proces, procesul va începe cu siguranță, vom răspunde acestor solicitări și vom vedea cât de repede se poate face. Sunt alte țări, în Balcani, pentru care procesul acesta a început”.
- Salariul minim european. „Nu este posibil să avem un singur salariu minim în Uniunea Europeană, clar. Avem nevoie, însă, de un cadru în Uniunea Europeană care să îmbunătățească convergența dintre salariile minime, având în vedere diferitele condiții economice și sociale din statele membre? Da, aceasta este ceea ce avem nevoie și asta va face această directivă. Nu prescriem un salariu minim pentru toți, Luxemburg, România sau Bulgaria. Noi spunem că avem nevoie de un cadru care să ne permită să ne adaptăm, să ajustăm și să garantăm un nivel adecvat al salariului minim în acord cu condițiile economice, dar peste tot un salariu minim ar trebui să garanteze condițiile de trai. Dacă oamenii muncesc, trebuie să aibă condiții de trai demne, din munca lor. Deci către asta țintește acest cadru, nu să introducă un sigur salariu minim în Europa, ar fi imposibil.
(Proiectul de directivă aflat în Parlamentul European) prevede un nivel al salariului minim de 60% din salariul median și 50% din salariul minim (din statele membre). În primul rând este o directivă, nu este o recomandare. În mod cert, noi nu putem impune un salariu minim statelor membre UE, pentru că nu avem această competentă și ar fi și foarte dificil din punct de vedere politic. Vrem să creăm reguli și un cadru care să garanteze că salariul minim din diferitele state membre în care sunt salarii minime - pentru că sunt și state fără salariu minim, în care totul se face prin negocieri colective - găsesc și garantează un nivel adecvat al salariului minim pentru condițiile de trai.
Nu e vorba doar de salariile minime, ci și de cadrul de negociere a contractelor colective de muncă. România și Bulgaria nu excelează în privința contractelor colective. Dar negocierile colective pentru acordurile colective de muncă sunt parte din modelul economic european. Se numește economie de piață socială, în care partenerii sociali au un rol important mai ales în stabilirea salariilor. Nu e vorba doar despre salariul minim, ci și despre un nivel mai ridicat al contractelor colective. iar directiva se ocupă și de acest lucru. Acum suntem în discuții în cadrul trilogului cu Consiliul UE și Parlamentul European, cu rolul activ al Comisiei și sper că vom găsi echilibrul pentru ca această directivă să garanteze convergența socială și o mai bună convergență a salariilor în Uniunea Europeană”.
- Săptămâna de lucru. „Avem o directivă europeană privind echilibrul dintre muncă și viața personală. Dar aici implementarea se face cel mai des prin acorduri între angajați și angajatori și deci cred mai mult în acest model de a aborda timpul de lucru săptămânal. Desigur, unele țări au decis să introducă săptămâna de lucru de 4 zile, dar la nivel european nu avem un proiect în acest domeniu”.
- Statutul lucrătorilor pe platformele online. „Am inițiat o propunere de act normativ pentru lucrătorii de pe platformele online, care aduce claritate. Principala chestiune în cazul acestui model de business al platformelor este ce statut se aplică acestor lucrători. În realitate sunt considerați foarte des ca fiind liber-profesioniști. Aceasta înseamnă că nu au salariu minim, nu au posibilități de negocieri colective, nu au nici măcar protecție socială integrală, cum ar fi asigurare medicală sau concediu medical sau protecție în caz de accident de muncă. Noi considerăm că trebuie să introducem claritate, pentru ca cineva care este într-adevăr un lucrător să fie tratat ca lucrător cu toate garanțiile menționate. Aceasta este propunerea noastră.
Asta nu înseamnă că acest model de business nu poate funcționa. Dacă modelul de business poate funcționa doar pe ideea că acești oameni nu au toate garanțiile sociale de bază, este ceva greșit cu acest model de business. Asta e clar: dacă sistemul de business se bazează pe standarde sociale foarte scăzute, însemnă că modelul de business nu se poate susține. Acesta este mesajul. Apropo, sunt platforme care funcționează oferindu-le lucrătorilor statut de angajați, condiții sociale necesare și nu se pune problema să abolim acest model de business, ci doar să-l punem în contextul normal al economiilor noastre ceea ce înseamnă și al sistemului nostru social. De ce o platformă online să nu respecte toate standardele sociale ale lucrătorilor, în timp ce toate celelalte companii, care nu sunt platforme, sunt obligate să respecte salariul minim și celelalte condiții. Deci este și o chestiune de concurență loială dintre diferitele modele de business”.
- Redeschiderea minelor de cărbune . „Eu nu sunt convins acum că o redeschidere a minelor de cărbune ar fi cea mai bună soluție. Ceea ce trebuie să facem este să accelerăm transformarea energetică. În loc să redeschidem mine de cărbune, ar trebui să investim mai mult și mai rapid în alte surse de energie, în energie regenerabilă. Odată am fost întrebat dacă ar trebui investit mai mult în gazul din România, eu cred că cel puțin ar merita discutat. Prima prioritate este Green Deal, accederea către energie regenerabilă dar și reducerea rapidă a dependenței noastre de gazul rusesc, pentru că am văzut ce înseamnă asta. Cărbunele este, într-adevăr, o problemă în termeni de emisii de carbon. Dar sigur trebuie să revedem anumite puncte ale tranziției, pentru a reduce mai rapid dependența noastră de gazul rusesc”.
- Operaționalizarea fondurilor europene alocate României în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. „Voi merge în România spre finalul lunii martie și vom discuta cu siguranță cum se pot face progrese în privința Acordului de parteneriat și să-l adoptăm cât mai repede posibil. Aș încuraja mult Guvernul României să facă asta”.
5
3
