Trei europarlamentari români, de la trei partide diferite, implicați în discuțiile din formatul Conferinței pentru Viitorul Europei, s-au exprimat, într-o dezbatere pe HotNews.ro, pentru sancțiuni cât mai dure față de Federația Rusă, după „situația foarte gravă” creată prin agresiunea rusă în Ucraina.

S.Muresan-V.Negrescu-A.MitutaFoto: Parlamentul European

„Economia Rusiei depinde mult mai mult de economia UE decât depindem noi de economia Rusiei. 75% din investițiile străine directe efectuate în Federația Rusă vin din UE. Doar 2% din investițiile străine directe efectuate în UE vin din Federația Rusă. Ca atare, sancțiunile noastre pot afecta Federația Rusă mult mai mult decât ne afectează pe noi. De aceea, eu susțin sancțiuni cât mai dure, cât se poate de dure, atât din punct de vedere politic, economic cât și financiar” - a spus Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL/PPE.

„Situația este foarte gravă, iar România nu se poate izola față de ceea ce se întâmplă la frontierele sale, cum Europa și lumea nu s-au putut izola față de ce s-a întâmplat în Siria, ce s-a întâmplat cu pandemia, trăim într-o lume globalizată. Trebuie să fim pregătiți să comunicăm. Remarc că internetul este plin uneori de mesaje eurosceptice sau atacuri cu privire la faptul că România este solidară cu comunitatea internațională în această situație. Cred că unii care ne scriu sunt membri ai unui partid politic care a trimis mesaje eronate, reprezentanții AUR, care, în opinia mea, au adoptat o poziționare antiromânească, transmițând mesajul acesta că România nu are ce căuta în Uniunea Europeană și NATO” - a spus, la rândul lui, Victor Negrescu, europarlamentar PSD/S&D.

„Noi, UE, ne permitem să aplicăm sancțiuni dure față de Rusia, pentru că nu e vorba doar de economie aici, ci și de direcția pe care noi, Europa, ne-o dorim mai departe. Și nu trebuie să scoatem din vedere faptul că comportamentul lui Putin și al Rusiei este total impredictibil. Deja Rusia e la porțile Uniunii Europene, războiul e la Odesa, la câteva ore de România, e aproape de granița cu Republica Moldova. Cred că e o chestiune care depășește considerentele economice, ține de securitatea continentului european și de securitatea noastră imediată, de Republica Moldova, nu știm niciodată ce se poate întâmpla acolo din cauza comportamentului imprevizibil al lui Putin” - a spus și Alin Mituță, europarlamentar USR/Renew Europe.

Urmărește dezbaterea video:

Cele mai importante declarații, pe larg:

Victor Negrescu (PSD/S&D):

• Situația este foarte gravă, această intervenție a Federației Ruse în Ucraina contravine a tot ce înseamnă norme internaționale și reprezintă o încălcare flagrantă a independenței și suveranității Ucrainei și este un mesaj că orice stat din lume poate să-și vadă independența afectată de un stat mai mare care face abuz de putere.
• Este foarte importantă reacția comună la nivel european și internațional, este foarte bine că am avut o abordare unitară în ceea ce privește sancțiunile, probabil că vor urma noi seturi de sancțiuni la nivel global față de Federația Rusă, pentru că nu putem să stăm și să asistăm la ceea ce se întâmplă în Ucraina.
• Pentru că ceea ce se întâmplă în Ucraina este un element ce va conduce la efecte asupra regiunii, mai multă instabilitate, probleme poate economice, poate un val de refugiați. În contextul acesta este inevitabil ca noi să reacționăm într-o anumită manieră și este util ca România să se manifeste în aceste formate: formatul UE, NATO, formatul B9, pentru a arăta că este preocupată de situație, dar mai ales că se coordonează pe toate aceste paliere. Iată că pacea pe care o consideram garantată pe continentul nostru nu este sigură și că această construcție europeană se dovedește a fi viabilă și își dovedește menirea încă o dată, pentru că România este parte din NATO și are garanții ferme de securitate, dar nu este suficient.
• România trebuie să fie pregătită să ofere asistență umanitară, să fie pregătită în asigura protecția frontierelor externe, în a asigura asistență pentru cetățenii europeni și români inclusiv pentru comunitatea istorică românească din Ucraina. Trebuie să monitorizăm situația și toată clasa politică din România trebuie să fie extrem de coerentă în orele și zilele următoare, să afișăm o poziționare comună și să gestionăm situația pe măsura gravității sale pentru lucrurile par a fi din ce în ce mai dramatice în Ucraina.
• Sancțiunile decise până acum au făcut referire la declarația Federației Ruse privind recunoașterea independenței celor două regiuni din Ucraina. Va apărea o nouă categorie de sancțiuni, în ce privește situația prezentă. Primele sancțiuni au fost de un nivel foarte ridicat.
• De obicei se încep aceste metode de convingere a statelor agresoare într-o manieră mai limitată de atât. Printre sancțiuni se regăsește ceva extrem de important: interzicerea împrumuturilor externe de către Federația Rusă și știm că Federația Rusă depinde de aceste împrumuturi pentru bugetul său național, este dependentă de piețele internaționale. Deci e o măsură bună, care i-a enervat pe cei de la Kremlin, dar a fost un demers coerent pentru că a fost anunțat de toate statele occidentale în același timp, este pentru prima dată când se întâmplă.
• E o reacție total diferită față de precedenta intervenție din Ucraina, cu Crimeea. Acum poate vor urma noi categorii de sancțiuni, poate pe zona de energie, poate cu riscuri pentru noi. Am văzut reacția Germaniei, pe care o salut, suspendarea Nordstream 2. Deci clar avem o abordare coerentă. De asemenea, sancțiunile au fost votate în unanimitate la nivelul UE și din nou s-a distrus un mit că anumite state au negociat individual și că nu am avea beneficii să fim în acest club. Fals! E foarte bine că suntem în acest club, avem o poziționare comună, toată lumea înțelege gravitatea situației și riscurile pe care acest precedent periculos îl poate avea în viitor.
• România trebuie să fie extrem de atentă, să calculeze și impactul asupra economiei naționale, să reacționăm adecvat și cred că la nivelul Uniunii Europene vom dezvolta, pe modelul a ceea ce s-a întâmplat anterior, un mecanism comun european pentru sprijinirea sectoarelor economice afectate de sancțiuni, pentru că UE tot timpul își sprijină statele afectate și gândește sancțiuni care să poată fi aplicate dar în același timp oamenii să nu aibă de suferit.
• Situația este foarte gravă, iar România nu se poate izola față de ceea ce se întâmplă la frontierele sale, cum Europa și lumea nu săau putut izola față de ce s-a întâmplat în Siria, ce s-a întâmplat cu pandemia, trăim într-o lume globalizată. Trebuie să fim pregătiți să comunicăm.
• Remarc că internetul este plin uneori de mesaje eurosceptice sau atacuri cu privire la faptul că România este solidară cu comunitatea internațională în această situație. Cred că unii care ne scriu sunt membri ai unui partid politic care a trimis mesaje eronate, reprezentanții AUR, care au adoptat o poziționare antiromânească, transmițînd mesajul acesta că România nu are ce căuta în Uniunea Europeană și NATO.

Alin Mituță (USR/RE):

• Uniunea Europeană a fost construită și este în continuare un proiect al păcii și vedem și pentru România cât e de important să fim membri ai UE, ai NATO. Vedem că și Uniunea Europeană și NATO funcționează pentru țara noastră și pentru membrii UE ca o umbrelă de securitate care e foarte importantă pentru noi.
• Într-adevăr, nu ne așteptam sau de mulți ani încoace, Războiul pe continentul european îl credeam ca fiind cumva exclus. Iată că se întâmplă și acum Uniunea Europeană și NATO și România, ca parte a celor două structuri trebuie să fie fermă cu Rusia, trebuie să acorde asistență inclusiv umanitară ucrainenilor care probabil care se îndreaptă către granițele de Vest și Sud, probabil vor veni și către România, deci trebuie să fim pregătiți să-i ajutăm. Și din punctul de vedere al UE trebuie să fim pregătiți să luăm măsuri drastice față de Rusia.
• Deja au fost sancțiuni adoptate la nivel european, dar cred că e nevoie de mult mai mult, cred că putem vorbi deja de sancțiuni mult mai dure în următoarele zile. Și cred că trebuie să ne gândim și pe termen mediu și lung cum vrem să răspundem strategic acestei amenințări care persistă din partea Rusiei și aici mă refer la creșterea autonomiei și independenței energetice a Uniunii Europene, dar și creșterea autonomiei strategice în materie de securitate, în strânsă conlucrare și complementaritate cu NATO. Vedem că Rusia nu reacționează la puterea soft pe care Uniunea Europeană o are și, pentru ca UE să fie luată în considerare de Rusia cred că trebuie să ne consolidăm și un braț de apărare la nivel european, pe termen mediu și lung.
• Noi, UE, ne permitem să aplicăm sancțiuni dure față de Rusia, pentru că nu e vorba doar de economie aici, ci și de direcția pe care noi, Europa, ne-o dorim mai departe. Și nu trebuie să scoatem din vedere faptul că comportamentul lui Putin și al Rusiei este total impredictibil. Deja Rusia e la porțile Uniunii Europene, războiul e la Odesa, la câteva ore de România, e aproape de granița cu Republica Moldova. Cred că e o chestiune care depășește considerentele economice, ține de securitatea continentului european și de securitatea noastră imediată, de Republica Moldova, nu știm niciodată ce se poate întâmpla acolo din cauza comportamentului imprevizibil al lui Putin.
• Noi, UE, trebuie să fim foarte fermi, nu depindem foarte mult de Rusia în ceea ce privește partea economică. Într-adevăr, e problema aprovizionării cu gaz, dar avem soluții pe termen scurt, gazul lichefiat pe care îl putem aduce din alte state membre, avem proiectul gazoductului Grecia-Bulgaria care ne poate ajuta pe termen lung. Noi, România, putem să dezvoltăm partea de energii regenerabile și să găsim rute alternative de gaz și petrol.

Siegfried Mureșan (PNL/PPE):

• Europa nu ar fi astăzi liberă dacă SUA nu s-ar fi implicat după cel de-Al doilea Război Mondial. Cu participarea SUA, vestul continentului european a rămas liber și cu participarea SUA am rămas reușit unitatea Europei, unificarea și eliberarea și a Europei Centrale și de Est, inclusiv a României, de comunism în urmă cu 30 de ani. Deci implicarea SUA în Europa a fost esențială în ultimii 70 de ani.
• Astăzi, garantul securității Europei și al României este NATO și evident parteneriatul cu SUA. În ciuda faptului că NATO este principalul garant al securității NATO, evident că trebuie să facem mai multe în domeniul securității și al apărării și la nivelul Uniunii Europene. A face mai mult în securitate și apărare la nivelul instituțiilor europene nu este în contradicție cu NATO, dimpotrivă există acorduri semnate între UE și NATO cu privire la domenii de cooperare. Trebuie să fructificăm la maximum potențialul de colaborare dintre UE și NATO pe de-o parte și de statele UE pe de altă parte. Putem achiziționa echipamente la comun cu alte state UE, asta înseamnă reducere de costuri, că putem face mai mult cu mai puțini bani. Cu cât achiziționăm mai mult la comun cu atât reușim să achiziționă arme mai performante la un cost pe unitate mai mic.
• Ce efect au sancțiunile? Economia Rusiei depinde mult mai mult de economia UE decât depindem noi de economia Rusiei. 75% din investițiile străine directe efectuate în Federația Rusă vin din UE. Doar 2% din investițiile străine directe efectate în UE vin din Federația Rusă. Ca atare, sancțiunile noastre pot afecta Federația Rusă mult mai mult decât ne afectează pe noi. De aceea, eu susțin sancțiuni cât mai dure, cât se poate de dure, atât din punct de vedere politic, economic cât și financiar.
• Trebuie să fim foarte clari în a spune că vom păstra aceste sancțiuni pe termen lung atâta timp cât este nevoie chiar dacă vor avea și costuri pentru noi. Pe termen scurt, unele sancțiuni nu vor afecta Federația Rusă, pentru că federația Rusă are rezerve financiare, economii, inclusiv datorită prețului ridicat al gazului și petrolului pe care l-am plătit cu toții în ultima perioadă. După aceea trebuie blocat accesul tuturor băncilor rusești la piața europeană. De asemenea, trebuie interzis accesul în Uniunea Europeană a tuturor liderilor politici de la Kremlin sau parlamentari care participă la acte de încălcare a statului de drept.
• După aceea, trebuie să reducem dependența UE de gazul rusesc. Aici, pentru România e foarte important ca interconectorul dintre Grecia și Bulgaria, care ne dă acces la o sursă alternativă de gaz, să fie finalizat cât mai repede.
• Trebuie să explicăm clar oamenilor din România ce se întâmplă. Trebuie să știe că Putin dorește doar mici bucăți din estul Ucrainei. Oamenii trebuie să înțeleagă că Putin dorește Ucraina întreagă, adică situația este extrem de gravă și să nu mai creadă nimeni așa cum au crezut unii în ultimele două săptămâni când au venit știri cum că Putin ar retrage trupe, nu există niciun motiv de speranță în momentul de față, există doar motive de îngrijorare. Chiar dacă ritmul agresiunii va fi mai lent, noi trebuie să rămânem duri, toate sancțiunile să fie în vigoare și oamenii să înțeleagă că este vorba de o agresiune împotriva unei țări vecine nouă.
• Vorbim de solidaritate, solidaritatea înseamnă a ajuta Ucraina, a lua acele măsuri necesare, chiar dacă aduc anumite costuri pentru noi, oricum costurile pentru Federația Rusă vor fi mult mai mari și sancțiunile vor fi păstrate în vigoare mult mai mult.

Participă la chestionarul interactiv Hotnews: