Europarlamentarii consideră că Rusia este agresivă față de Ucraina pentru că președintele rus, Vladimir Putin, este afectat de „atractivitatea societăților democratice”.

Foto:

„Deputații au subliniat că motivul agresivității Rusiei nu este extinderea NATO, ci mai degrabă puterea valorilor și atractivitatea societăților democratice, care afectează Kremlinul și pe președintele rus Vladimir Putin”, a transmis Parlamentul European, în urma unei dezbateri care a avut loc miercuri la Strasbourg, privind situația tensionată de la granița Ucraina-Rusia.

Pe de altă parte, unii europarlamentari au criticat și UE pentru că a fost prea ambiguă în răspunsul său față de Rusia, în timp ce alții au subliniat că Europa trebuie să își urmeze declarațiile prin acțiuni de combatere a agresiunii ruse.

Și fostul președinte al României, Traian Băsescu, acum europarlamentar PMP/PPE, a criticat, în plenul de la Strasbourg, „compromisurile excesive făcute în favoarea Rusiei de dragul afacerilor unor mari companii Europene”.

În discursul său, Băsescu a spus:

„Lunga listă de cedări și compromisuri excesive făcute în favoarea Rusiei de dragul afacerilor unor mari companii Europene, dar și pentru aprovizionarea cu gaze în condiții preferențiale au finanțat armata cu care Putin amenință azi pacea unor state europene. Altfel spus, atât de îndrăgitul business as usual cu Rusia s-a făcut în detrimentul securității Ucrainei, a Țărilor Baltice, a Poloniei, a României, a Bulgariei. În aceste zile, SUA și Regatul Unit au reacționat rapid și masiv, consolidând militar Ucraina și Flancul Estic. NATO este singurul scut real pentru securitatea europeană.

Cel puțin pentru moment, soluțiile pentru securitatea Europei sunt:

• 1. accelerarea procesului de dobândire a independenței energetice față de Rusia;
• 2. descurajarea militară și economică a Rusiei;
• 3. încetarea compromisurilor politice favorabile Rusiei”.

În dezbaterea privind relațiile UE-Rusia, securitatea europeană și amenințarea militară rusă la adresa Ucrainei, PE a solicitat un răspuns unit, exprimându-și sprijinul pentru Ucraina.

În deschiderea dezbaterii, președinta Parlamentului, Roberta Metsola, a subliniat faptul că Parlamentul European și-a exprimat în mod repetat solidaritatea cu poporul ucrainean, care continuă să se confrunte cu incertitudini și amenințări de agresiune militară rusă.

„Situația la care asistăm aici reprezintă, de asemenea, o amenințare la adresa păcii în Europa”, adăugând că Parlamentul va vota astăzi pentru a aproba acordarea unei asistențe financiare în valoare de 1,2 miliarde EUR Ucrainei. Roberta Metsola a mulțumit Comisiei Europene pentru „propunerea sa în timp util de a sprijini stabilitatea financiară și reziliența Ucrainei în actualele circumstanțe dificile”.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a subliniat că mobilizarea recentă și fără precedent a armatei ruse de-a lungul frontierei ucrainene nu poate fi considerată decât un comportament agresiv și amenințător. El a subliniat că aceste tactici beligerante constituie o amenințare nu numai la adresa stabilității și integrității Ucrainei, ci și la adresa păcii și securității în Europa și a sistemului internațional bazat pe norme.

Charles Michel a subliniat că UE colaborează în permanență cu partenerii săi internaționali și cu aliații săi pentru a dezamorsa tensiunile, în primul rând pe cale diplomatică, dar și pentru a pregăti sancțiuni solide împotriva Rusiei, în cazul continuării agresiunii militare împotriva Ucrainei. În plus, acesta a anunțat o inițiativă, ca parte a unei coordonări strânse între UE și Ucraina, privind o conferință a donatorilor pentru a sprijini în continuare economia ucraineană.

„Ideea unor sfere de influență nu aparține secolului XXI”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Diplomația nu și-a spus încă ultimul cuvânt, dar acum avem nevoie de fapte, a spus aceasta, făcând referire la cele mai recente semnale din partea Kremlinului. NATO nu a observat încă o reducere a trupelor rusești în jurul Ucrainei, a subliniat von der Leyen.

Președinta Comisiei a avertizat, de asemenea, Rusia să nu folosească drept armă „problema energiei”. Având în vedere că UE își consolidează resursele energetice, „ne aflăm acum în siguranță pentru această iarnă”, a subliniat von der Leyen, adăugând că principala lecție desprinsă din aceasta situație este că UE trebuie să își diversifice sursele de energie pentru a nu depinde de gazul rusesc. Aceasta a conchis că viitorul european se va baza pe energia din surse regenerabile.

„Ce s-ar putea întâmpla în Ucraina va marca viitorul omenirii”, a avertizat Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell. „Dacă prevalează legea celor puternici, acesta ar fi un pas înapoi”, a adăugat el. Borrell a subliniat, de asemenea, că UE și statele sale membre abordează posibilitatea agresiunii militare ruse în deplină unitate și a afirmat că „acest lucru este una dintre consecințele pozitive ale crizei”. El a precizat că UE este pregătită să negocieze o soluție diplomatică, dar și gata să acționeze, cu sancțiuni, dacă va fi necesar.

Mulți eurodeputați au subliniat că tensiunile actuale reprezintă un semnal de alarmă pentru Uniunea Europeană, care trebuie să își consolideze în continuare capacitatea de a face față presiunii externe și pentru a asigura un răspuns ferm la amenințările externe, menținând în același timp pacea și democrația ca valori fundamentale și scopuri esențiale. Ca atare, aceștia au remarcat modul în care provocările actuale din Rusia creează o oportunitate de consolidare a unității europene.

Deși și-au exprimat sprijinul continuu și admirația față de poporul ucrainean, confruntat cu amenințarea agresiunii Rusiei timp de mai mulți ani, mulți deputați au reiterat necesitatea atât a continuării relațiilor diplomatice cu Moscova, cât și a pregătirii de sancțiuni severe împotriva Rusiei. Printre posibilele sancțiuni trebuie să se afle inclusiv gazoductul Rusia-Germania Nord Stream 2, au afirmat unii eurodeputați.

Deputații au subliniat, de asemenea, că motivul agresivității Rusiei nu este extinderea NATO, ci mai degrabă puterea valorilor și atractivitatea societăților democratice, care afectează Kremlinul și pe președintele rus Vladimir Putin. Pe de altă parte, unii deputați au criticat, de asemenea, UE pentru că a fost prea ambiguă în răspunsul său față de Rusia, în timp ce alții au subliniat că Europa trebuie să își urmeze declarațiile prin acțiuni de combatere a agresiunii ruse.