​VIDEO. Fonduri europene de max. 100.000 Euro pentru tineri fermieri și pentru cei care au peste 40 de ani

de Claudiu Zamfir     HotNews.ro
Joi, 9 decembrie 2021, 9:26 Actualitate | MEET Your MEP


Fonduri fermieri
Foto: DreamsTime
​Fondurile europene pentru tineri fermieri vor crește de la maximum 70.000 de euro fiecare la 100.000 de euro, granturi de aceeași valoare urmând să fie disponibile și pentru românii care au peste 40 de ani și vor să se instaleze la sate și să dezvolte afaceri în agricultură, prin noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2021-2027, a declarat, pentru HotNews.ro, europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European.

Prin noua Politică Agricolă Comună, vor veni în România resurse financiare importante, 21,6 miliarde de euro, „o sumă ușor crescută comparativ cu perioada anterioară”, a precizat Buda, la o întâlnire online cu cititorii HotNews.ro, în proiectul Meet Your MEP.

Aceste alocări sunt împărțite în pilonul I de dezvoltare - aproximativ 14 miliarde de euro pentru plăți directe, și pilonul II - care se referă la dezvoltarea rurală, cu aproximativ 6,7 miliarde de euro.

Din acest pilon II, vor putea fi accesate fonduri europene pentru fermieri de diverse categorii, cu multiple activități, inclusiv de către tinerii fermieri. De asemenea, tot de aici vor putea absrobi bani europeni și autoritățile locale, pentru amenajări la sate.

Alocarea destinată tinerilor fermieri a crescut de la 2% la 3% din anvelopa bugetară a României, prin PAC. „Creștere de la 2% la 3%, din resursele financiare, a sumelor alocate pentru tinerii fermieri și cresc și alocările financiare de la 70.000 la 100.000 de euro” - a explicat Buda.

Separat, se vor deschide linii de finanțare și pentru românii care au peste 40 de ani și care nu s-ar mai fi încadrat la categoria „tinerilor fermieri”.

Este un amendament pe care eu l-am depus, prin care și persoanele care au peste 40 de ani să poată să se instaleze în agricultură, cu posibilitate financiară din Pilonul II de dezvoltare. Acești oameni, care au 40 și ceva de ani, dacă vor să vină să facă agricultură, haideți să le punem la dispoziție resurse financiare până în limita a 100.000 de euro pentru a se instala în domeniul agricol. Sunt români care lucrează în ferme din străinătate și pot veni cu o nouă înțelepciune și experiență de viață din vestul Europei” - a spus europarlamentarul PNL.

Noile linii de finanțare prin Pilonul II de dezvoltare rurală al Politicii Agricole Comune ar trebui să fie disponibile începând din primăvara anului 2022, dar depinde de autoritățile române (Ministerul Agriculturii, Agenția AFIR, Autoritatea de management a PNDR), care trebuie să le lanseze.



Reguli în domeniul protecției lucrătorilor din ferme și măsuri de mediu

Din 1 ianuarie 2023, se vor aplica și noi reguli la accesarea fondurilor europene, atât la plăție directe, cât și la proiectele de dezvoltare rurală.

Potrivit unui regulament adoptat, în urmă cu două săptămâni, de Parlamentul European, cel puțin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală și cel puțin 25% din plățile directe vor fi dedicate măsurilor de protecție a mediului și a climei. Vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European susține, însă, că fermierii nu trebuie să-și facă griji.

„Este important de spus că primii doi ani sunt de învățare, statele membre nu vor pierde resurse financiare. Important este de precizat și că aceste scheme ecologice sunt obligatorii pentru statele membre, dar nu sunt obligatorii pentru fermieri. De aici și provocarea pentru statele membre, inclusiv România, de a face aceste scheme să fie atractive pentru fermieri. Agricultorii nu vor fi obligați să acceseze măsurile de mediu, dar dacă vrei să obții bani mai mulți în ferma ta, atunci poți să accesezi aceste măsuri de mediu, care înseamnă să practici o anumită rotație a culturilor, să ai o anumită parte din terenuri pentru păstrarea biodiversității. Resursele financiare vin pentru compensarea pierderilor de venit în urma scăderii randamentelor ca urmare a măsurilor ecologice” - a explicat eurodeputatul român.

Dacă statele membre nu vor reuși să convingă fermierii să acceseze aceste măsuri de climă sau scheme ecologice, putem să pierdem acești bani. Dar sunt convins că statele membre vor pune condiții astfel încât pentru fermier va fi facil să acceseze o schemă de mediu. Ideea de a instala niște panouri solare, pentru a crea mai puțină dependență de sistemul de energie electrică, nu este mare scofală. Sau dacă vei face o construcție și ți-o vei izola cu polistiren de 10 cm, nu cred că o să fie o mare problemă” - a mai spus Buda, la întânirea online Meet Your MEP.

O altă modificare legislativă introdusă de Parlamentul European prevede că normele UE din domeniul muncii aferente sectoarelor agricole vor fi monitorizate mai bine, iar încălcările vor fi penalizate prin cooperarea dintre inspectorii de muncă naționali și agențiile de plăți din cadrul Politicii Agricole Comune.

Buda spune că fermierii incorecți cu angajații lor sunt singurii care ar trebui să se teamă. „Nu discutăm de controale mai multe în ferme și nici de modificarea legislației privind lucrătorii zilieri. Avem o legislație care trebuie urmărită îndeaproape și, dacă la un fermier se vor găsi nereguli legate de plata salariilor, poate să sufere și o penalizare la plățile pe care le primește în agricultură. Fermierii să nu fie speriați de lucrul acesta, ei trebuie să dea Cezarului ce e al Cezarului, să-și plătească lucrătorii la nivelul pe care l-au convenit, pentru că și acei oameni au nevoie de bani pentru viața de zi cu zi. Fermierii să nu fie preocupați, dacă respectă legea, dar dacă nu vor să respecte legea, să fie preocupați!”.

El a precizat că de aceste măsuri vor beneficia în primul rând lucrătorii agricoli români din fermele din străinătate. Această prevedere va avea un impact major, mai ales în vestul Europei, „unde lucrătorii români au avut de foarte mute ori drepturile încălcate, mai ale în Italia, nu li se respectau contactele de muncă, nu li se încheiau contracte, în Germania lucrau în abatoare și nu mai erau plătiți”, a precizat Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European.

Între timp, statele membre UE, inclusiv România, trebuie să depună planuri naționale strategice, până la finalul anului 2021, la Comisia Europeană. „Comisia are termen de 6 luni pentru a le evalua, mai poate da termen de 3 luni statului membru pentru corecturi”, a mai explicat eurodeputatul Daniel Buda.

Votează la sondajul nostru online:

Foto: © Zoransimin | Dreamstime.com






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





6381 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...





Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by