Uniunea Europeană a trecut prin 3 crize majore în ultimii 10 ani, dar nu a avut suficiente instrumente pentru a răspunde unor situații neprevăzute, iar acum trebuie să se adapteze - spune europarlamentarul român Siegfried Mureșan (PNL/PPE), care îi îndeamnă pe tinerii din România să se implice în schimbările care vor urma, contribuind cu ideile lor la Conferința privind Viitorul Europei.
Bucuresti BruxellesFoto: Dreamstime.com
„Dacă locuiesc într-o casă și văd că intră apă pe undeva, printr-un colț, atunci renovez casa, schimb acoperișul, nu dărâm casa sau îi dau foc” - a explicat vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, într-un interviu acordat HotNews.ro.
Ce este Conferința privind Viitorul Europei și alte explicații din partea lui Siegfried Mureșan:
- Am lansat, pe 9 mai, această Conferință privind Viitorul Europei, care este un dialog între cetățenii europeni și oamenii politici cu privire la direcția în care să se dezvolte Uniunea Europeană în viitor.
- În ultimii ani, Uniunea Europeană a trecut prin 3 crize: criza economică și financiară acum 10 ani, criza migrației și a refugiaților acum 5 ani și pandemia și situația economică generată de COVID în ultimul an. În fiecare dintre aceste crize, am văzut că oamenii așteaptă soluții din partea Uniunii Europene.
- În fiecare dintre aceste crize, am văzut că Uniunea Europeană nu are suficiente instrumente pentru a răspunde unor situații neprevăzute. De exemplu, sunt anumite politici pentru care Uniunea Europeană nu are nicio responsabilitate, politici care să gestionezi în continuare la nivel național, cum sunt educația și sănătatea. Oamenii au așteptat soluții de la Uniunea Europeană în timpul pandemiei, UE a reușit să facă foarte multe deși nu avea competențe, prerogative în domeniul sănătății.
- Și de aceea, vom avea această conferință, în care oamenii să ne spună ce așteaptă de la Uniunea Europeană, în ce direcții doresc să se dezvolte Uniunea Europeană în viitor, iar oamenii politici să țină cont de acest lucru în decizii.
- În 2017, după Criza migrației și a refugiaților, după referendum din Marea Britanie, din 2016, după victoria unui candidat la alegerile prezidențiale din Statele Unite care ataca Uniunea Europeană, Jean Claude Juncker, pe bună dreptate, a simțit că trebuie să luăm niște decizii privind viitorul Uniunii Europene. Și a prezentat acea Cartă Albă, care venea în principal cu modalități - cum să atingem anumite lucruri în viitor, ce metodă să folosim. Aceasta a fost întrebarea pe care a adresat-o Jean Claude Juncker: Cu toții împreună? doar cei care vor? să facem mai mult?, să facem mai puțin? A pus această întrebare și a venit cu aceste răspunsuri de principiu. Cele 27 de state UE nu au ajuns la un acord.
- Acum, prin această conferință, nu discutăm metoda, ci discutăm concret ce să facem. Și cred că acesta este lucrul foarte bun. Avem zece grupuri de lucru în care vom discuta despre valori, stat de drept, economie, sănătate, digitalizare, combaterea schimbărilor de climă, educație. Filozofia este cea decisă de șefii de state și de guverne la Summit-ul de la Sibiu de pe 9 iunie 2019, de Ziua Europei, când Jean Claude Juncker a venit cu această cartă: să ne integrăm mai repede, mai încet, cum să facem? Iar la Sibiu, șefii de state și de guverne au spus: Vrem să rămânem uniți. Orice vom face ulterior vom face cu toții, împreună, nu unii da și alții ba. Această filozofie care reduce la zero riscul ca noi să rămânem pe dinafară ne ghidează și în cadrul acestei conferințe.
- Viitorul României este strict legat de viitorul Uniunii Europene. Cu cât lucrurile merg mai bine în Uniunea Europeană, cu atât mai bine e și pentru România. Când economia europeană merge bine, noi exportăm mult, avem investiții, se creează locuri de muncă la noi, cresc salariile. Trebuie să ne intereseze foarte mult ce se întâmplă în Uniunea Europeană, pentru că Uniunea Europeană este casa noastră. Dacă noi credem că ceva nu merge bine în Uniunea Europeană și trebuie îmbunătățit, atunci nu trebuie să întoarcem spatele și trebuie să ne implicăm în aceste procese de îmbunătățire a Uniunii Europene.
- Dacă locuiesc într-o casă și văd că intră apă pe undeva, printr-un colț, atunci renovez casa, schimb acoperișul, nu dărâm casa sau îi dau foc.
- Pe durata crizei generate de coronavirus, cred că Uniunea Europeană a făcut multe lucruri bune și pe bună dreptate a câștigat încrederea oamenilor. Chiar la început am eliminat taxele vamale la importul de echipamente medicale din țările din afara UE. Adică orice fel de măști de protecție, echipamente medicale folosite împotriva coronavirusului au putut ajunge mai repede și la costuri mai mici acolo unde era nevoie de ele. Uniunea Europeană a flexibilizat complet regulile la accesarea de fonduri europene în anul 2020, astfel încât banii au putut fi folosiți acolo unde a fost nevoie.
- Fiecare român care a primit șomaj tehnic la începutul pandemiei trebuie să știe că o parte din bani au venit de la Uniunea Europeană. S-a făcut prima rezervă de echipamente medicale strategice la nivel european, care au fost puse la dispoziția țărilor care aveau cea mai mare nevoie. Uniunea Europeană, la comun, a achiziționat vaccinul. Dacă Uniunea Europeană nu ar fi făcut acest lucru, ne-am fi luptat noi între noi, 27 de state membre, pentru puținele doze de vaccin. Riscam ca prețurile să fie tot mari și poate riscam ca cetățeni din Franța, poate, să aibă acces mai mult și repede la vaccin decât cetățenii din Bulgaria sau noi românii să avem acces mai repede sau mai târziu și nu ar fi fost bine. Așa, Comisia Europeană a achiziționat vaccin și l-a pus la dispoziție tuturor țărilor membre UE în aceeași măsură.
- În Conferința pentru Viitorul Europei se vor întâlni cetățeni. Ei sunt în mod oficial membri ai acestei conferințe, împreună cu oameni politici de la nivel național - reprezentanți ai parlamentelor naționale - Parlamentul României va avea 4 reprezentanți, reprezentanți ai tuturor guvernelor naționale - România va avea 2 reprezentanți. Fiecare țară, indiferent dacă e mare sau mică, va avea același număr de reprezentanți. Și Parlamentul European va avea reprezentanți. Noi vom lucra cu toții împreună, dar această conferință are ca scop principal dialogul cu oamenii. Oamenii să se exprime pe această platformă, să spună ce doresc de la Uniunea Europeană, ce doresc ca Uniunea Europeană să facă în viitor și ce doresc ca Uniunea Europeană să nu facă în viitor. Poate oamenii vor spune: axați-vă pe 3-4 domenii, nu vă implicați în toate domeniile! Faceți mai mult în sănătate, nu vă implicați în educație!
- Nu știm ce vor spune oamenii, de aceea nu intrăm cu idei preconcepute. Intrăm într-un dialog onest cu oamenii, în care oamenii se vor exprima și după aceea, în acea conferință, împreună, vom decide ce schimbări trebuie să facem. Eu încurajez cât mai mulți oameni să se exprime. Vor exista și multe dezbateri publice în România, pentru că vrem să vedem ce au oamenii de spus.
- Cu cât oamenii sunt mai bine informați, cu atât mai bine se pot apăra de populiști, de eurosceptici și nu cad pradă vocilor politicienilor eurosceptici, populiști și care încearcă să ne manipuleze.
- Lumea evoluează, se schimbă și așteptările oamenilor de la Uniunea Europeană evoluează. Iar acest lucru este firesc. Și noi, ca indivizi, evoluăm, trebuie să învățăm o meserie nouă, o limbă străină, orice întreprindere evoluează, unele dintre produsele pe care le-ai făcut trebuie modificate, țările evoluează. La fel este și la nivelul Uniunii Europene. Lumea din jur evoluează, așteptările oamenilor se schimbă, oamenii așteaptă ca Uniunea Europeană să livreze și în noi domenii și e normal ca UE să se adapteze, să se modernizeze. Asta nu înseamnă nicidecum că Uniunea Europeană e rea sau că nu face față, ci că e un proces firesc de a ține pasul.
- Acum există un nou președinte al SUA, care crede în Uniunea Europeană și dorește să lucreze strâns cu UE. Acest lucru este foarte bun și pentru România. Dar totuși trebuie să ne gândim să ne facem temele, să ne întărim în această competiție globală, cu o Chină care ne provoacă cel mai mult, care nu respectă drepturile omului, cu o Federație Rusă agresivă și care nu respectă valorile europene, într-o parte, și, în cealaltă parte, cu SUA, care sunt principalul nostru aliat, cum ne găsim locul în această lume în schimbare.
- Toți trebuie să se implice, dar cea mai importantă este implicarea tinerilor. Tinerii trebuie să înțeleagă că ei vor studia, vor lucra, vor trăi într-o Europă Unită, cot la cot cu colegi din Portugalia, Finlanda, Spania, Irlanda, exact așa cum astăzi un tânăr din Galați învață la facultate, la București, alături de tineri din Brăila, Brașov, Sibiu, București, Ialomița, Dâmbovița.
- Când negociez pentru România, pe plan european, nu înseamnă că eu caut să câștig eu și ceilalți să piardă, fiindcă, dacă aș încerca să ajung mereu la acorduri prin care noi să câștigăm și alții să piardă, nu aș obține niciodată majoritatea. Trebuie să câștigăm cu toții. Tinerii din România trebuie să înțeleagă că Uniunea Europeană este proiectul în care pot câștiga cu toții. Nu trebuie ca Ungaria să piardă ca România să câștige.
5
10
