Dezbatere MeetYourMEP

VIDEO. Europarlamentar: În România, predăm programe care nu mai sunt folosite în sectorul digital. Cum pregătiți următoarea generație de experți IT&C dacă îi învățați să utilizeze programe depășite?

de Claudiu Zamfir     HotNews.ro
Luni, 5 aprilie 2021, 9:19 Actualitate | MEET Your MEP


Victor Negrescu
Foto: Parlamentul European
În România, la cursurile de informatică din sistemul educațional formal se predau programe software depășite, care nu mai sunt folosite în sectorul digital, a afirmat europarlamentarul roman Victor Negrescu, vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație a Parlamentului European.

Într-o dezbatere organizată recent, de HotNews, în cadrul Meet Your MEP, Europarlamentarul PSD/S&D a mai afirmat că România nu este pregătită să facă față valului al treilea al pandemiei COVID-19, în privința educației digitale. „La nivel european, probabil că ne descurcăm mai bine decât anul trecut, dar da, în multe ţări, avem dificultăţi şi această soluţie de a mări vacanţa, în opinia mea, este un semnal că în cazul României nu suntem pregătiţi pentru valul trei şi că practic nu vrem să recunoaştem că nu am făcut destul pentru digitalizarea educaţiei şi preferăm acum să oferim o vacanţă” – a spus Negrescu.

În urmă cu o săptămână, Parlamentul European a adoptat cu 639 de voturi pentru raportul lui Negrescu privind Planului European de Acțiune pentru Educația Digitală inițiat de Comisia Europeană. Prin acest raport, Parlamentul European cere statelor membre, inclusiv României, să aloce cel puțin 10% din fondurile europene de redresare și reziliență domeniului educației.

De asemenea, în cadrul dezbaterii Meet Your MEP, Georgi Dimitrov, șef de unitate Educație Digitală din Directoratul General Educație și Cultură al Comisiei Europene, a spus că Planurile naționale de reziliență și recuperare (PNRR) negociate acum de statele membre cu Comisia Europeană trebuie să se focalizeze mai mult pe reforme. „Nu pot decât să susţin solicitarea Parlamentului European de a aloca 10% pentru educaţie din planurile naţionale de rezilienţă şi recuperare. Lucrăm la focalizarea pe legătura dintre investiţii şi reforme şi aceasta pentru că, uneori, o investiţie fără un efort de reformă nu este atât de eficientă. E ca şi cum ai actualiza infrastructura digitală a sistemului de educaţie şi training dintr-un stat membru, dar, în acelaşi timp, ai uita de profesori şi de dezvoltarea aptitudinilor lor. Deci, e nevoie de o gândire holistică” – a spus oficialul european.

Legat de distribuirea de tablete în școlile din statele UE, Dimitrov consideră că acestea sunt doar o parte a soluției de răspuns la criza COVID-19, în privința educației, dar este nevoie, în plus, de training pentru profesori și de conținut educațional digital. „Cel mai bun dispozitiv nu va fi de ajutor dacă nu există nimic care să fie afișat sau utilizat pe dispozitiv”.



Victor Negrescu, europarlamentar – declarațiile principale:

  • Digitalizarea sistemului de educație este o provocare imensă. Asta înseamnă că trebuie să investim mai mult în educație să reușim digitalizarea, dar trebuie să implicăm în proces toți actorii relevanți. Trebuie să implicăm profesorii, elevii, părinții care au un rol uriaș în timpul pandemiei, comunitatea locală, ONG-urile, partenerii sociali, sectorul public în acest proces, pentru ca acesta să fie un succes.
  • Ceea ce din păcate s-a întâmplat în multe ţări, trecem la educația on-line şi presupunem că oferind o tabletă sau un calculator unui copil asta ar însemna digitalizarea sistemului nostru de educaţie, dar aceasta nu este educație digitală.
  • Educația digitală înseamnă metode specifice, infrastructură de calitate, resurse adecvate, conţinut adecvat şi o platformă de educație.
  • Dacă ne referim la România, din păcate un milion de copii nu au avut acces la educație pentru că atunci când a digitalizat-o, statul român a uitat de asta. Şi bineînțeles că au fost lăsaţi fără niciun fel de acces la educație şi aceasta a condus şi conduce încă la o sumedenie de probleme şi probabil că mulţi dintre ei vor renunţa la şcoală pentru totdeauna din cauza aceasta.
  • Deci în raportul nostru din Parlamentul European am încercat să abordăm această problemă, vorbim despre inegalităţi la nivel european, despre cum am putea îmbina diferitele instrumente financiare pentru a susţine educaţia digitală şi digitalizarea educaţiei, vorbim despre necesitatea a de a aloca cel puţin 10% din fondurile de recuperare şi rezilienţă pentru educaţie, definim ceea ce înţelegem prin calitatea educaţiei şi oferim câteva soluţii pentru a face asta. Pe cât posibl să combatem situaţia actuală, să găsim soluţii pentru a întâmpina al treilea val al pandemiei, pentru care nu suntem pregătăţi, după părerea mea.
  • La nivel european, probabil că ne descurcăm mai bine decât anul trecut, dar da, în multe ţări, avem dificultăţi şi această soluţie de a mări vacanţa, în opinia mea, este un semnal că în cazul României nu suntem pregătiţi pentru valul trei şi că practic nu vrem să recunoaştem că nu am făcut destul pentru digitalizarea educaţiei şi preferăm acum să oferim o vacanţă.
  • Deci, sigur, dacă mă refer la educație digitală trebuie să menţionez că datele ne-au arătat că, într-adevăr, educația digitală implică un efort important pentru a pregăti profesorii. Iar aceasta cred este cea mai importantă problemă pe care trebuie să o abordăm: cum am putea să implicăm profesorii în acest process. Cum putem să-i instruim adecvat pentru a dezvolta aceste noi metode şi a utiliza educația digitală într-un mod folositor pentru ei.
  • Educaţia on-line, educaţia digitală, noile tehnologii nu sunt aici pentru a înlocui profesorii. Profesorii au un rol uriaş în procesul educaţional, dar aceste instrumente tehnologice îi ajută pe profesori să-şi îmbunătăţească practicile educaționale şi calitatea educaţiei, dacă bineînţeles sunt folosite cu înțelepciune şi dacă aceste tehnologii sunt adaptate la fiecare tip de educație.
  • Eu cred că (prin raportul din Paramentul European) oferim soluţii reale, am făcut multă campanie şi raportul a fost aprobat şi avem primul document european care arată că trebuie să alocăm cel puţin 10% din fondurile de rezilienţă şi recuperare pentru educație. Şi punem presiune pe guverne pentru ca cele 10% (pentru Educație) din Planul Național de Redresare și Reziliență să fie păstrate până la sfârşit.
  • Dar, de asemenea, trebuie să folosim şi celelalte fonduri europene într-o manieră adecvată, pentru a susține digitalizarea şi avem două proiecte care au fost deja stabilite încă de acum doi ani, dar care au fost înghețate şi care trebuie să continue. Avem proiectul CRED, avem un proiect cu o bibliotecă virtuală şi mai avem şi alte proiecte interesante, un fond alocat de Banca Mondială şi trebuie să folosim acei bani.
  • În acelaşi timp, trebuie folosit noul program ERASMUS şi Comisia Europeană a lansat acest nou ERASMUS în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027, avem alocaţi 28 miliarde de euro la nivel european, din care o parte sunt alocaţi pentru România, iar o altă parte implică o competiție la nivel european. Trebuie să susţinem şcolile, profesorii, ONG-urile, să participe la acele apeluri şi să iasă în faţă cu aplicaţii foarte solide.
  • De asemenea, trebuie să construim un plan concret, pentru că pentru moment în România avem o strategie naţională care în opinia mea nu e bună deloc, pentru că nu menţionează paşii sau de câţi bani avem nevoie pentru ei şi, de asemenea, nu avem ceea ce alte ţări au: nu avem o platformă educaţională, aşa că utilizăm platforme gratuite care ne sunt puse la dispoziţie de companii private şi aş vrea să le mulţumesc pentru că ne ajută, dar noi ar trebui să avem platforma noastră naţională proprie.
  • A trecut mai mult de un an de la declanşarea pandemiei, am fi putut să dezvoltăm acele instrumente, să oferim resurse adecvate profesorilor pentru a lucra on-line, să adaptăm curriculumul.
  • Am fi putut să facem din educaţia digitală o metodă de succes atunci când învăţarea în clasă nu este posibilă. Eu prefer învăţarea în clasă, este cea mai bună soluţie, dar în acelaşi timp, dacă nu este posibilă, educaţia digitală ar trebui să fie o modalitate accesibilă de a continua procesul educaţional.
  • Eu sper că guvernul va citi cu atenţie raportul şi că va implementa soluţiile, pentru că sunt soluţii europene, implementate în toată Europa şi este uşor pentru România să facă la fel. Guvernul poate să ignore orice, poate să ignore şi documente europene. De exemplu, când a realizat strategia românească pentru educaţie digitală au uitat de planul de acţiune european al Comisiei şi de Spaţiul European de Educaţie. Deci, ignoră şi Comisia, nu doar Parlamentul European, din păcate. Cred că suntem printre ultimii în privința digitalizării sistemului nostru de educație. Deci rămânem în urmă şi alternativa este, cum vedeţi, să se mărească vacanţa în loc să se ia alte măsuri. Şi, în acelaşi timp, în locurile în care am impus carantina şi lockdown-urile nu suntem siguri că copiii au acces la educaţie şi la mijloace digitale.
  • Ceea ce este prevăzut în documentul nostru şi sper că şi Comisia Europeană ne va susţine este să integrăm mai bine educaţia în raportul naţional făcut de Comisia Europeană pentru Semestrul European şi aş vrea o referire specială la educaţie acolo, pentru că, odată ce va fi introdusă o astfel de referire acolo, niciun guvern nu poate ignora ceea ce trebuie să facă pentru a îmbunătăți statisticile, pentru a îmbunătăți accesul la educaţia digitală şi pentru a dezvolta calitate în educaţia digitală.
  • Cred că acesta va fi un cadru foarte util pentru a forţa orice guvern, nu doar pe cel român, pentru a se conforma soluţiile de la nivel european şi de a respecta recomandările care sunt folositoare pentru profesori, pentru copii, pentru părinţi, pentru toată lumea. Acele recomandări există ca să ajute, nu să înlocuiască sau să schimbe ceea ce au guvernele naţionale, competenţa de a decide în domeniul educaţiei. Dar până la urmă şi acestea ar trebui să aplice cele mai bune practici europene şi recomandările instituţiilor europene.
  • Din păcate, nu există un parteneriat real cu profesorii, de asemenea, cu elevii și părinții în această privință. Și am observat ceva. Bineînțeles, ne uităm la documentul românesc, Planul de Recuperare și de reziliență, și am observat că nu există o reformă reală. Sau modernizarea reală a procesului educațional. De exemplu, există un mic proiect de digitalizare a educației. Că nu avem ținta pentru a crea o platformă digitală de educație. Și nu vorbim deloc despre formarea profesorilor.
  • Așadar, cum vreți să digitalizați sistemul de educație fără a forma profesori în mod adecvat, desigur, pentru a dezvolta noi metode? Când ne referim la formarea profesorilor, nu ne referim doar la a-i învăța cum să folosească un calculator, ci să îi ajute și să lucreze cu ei în dezvoltarea de conținut și în utilizarea resurse care pot fi aplicate în mod activ într-un mediu digital.
  • Cred că punctul de plecare este să evaluezi cu adevărat unde te afli în acest moment, ca o țară la nivel european. Ce tip de tehnologie să folosiți, care este nivelul de pregătire al profesorilor; dacă se reușește să aibă o conexiune bună cu aceste două platforme, dacă se reușește să să aibă, din nou, un impact prin intermediul educației online. Dar nu avem această evaluare în cazul României. Astfel, ignorăm această problemă atunci când trimitem documentele și rapoartele la Comisia Europeană.
  • Dar da, așa cum am spus la început: simpla oferire a unei tablete, o tabletă de slabă calitate, o tabletă pentru un copil, nu aceasta este educația. Educația este mai mult decât atât. Ceea ce au văzut a fost de o calitate scăzută. Ceea ce s-a întâmplat nu are nicio legătură, din nou, cu standarde de calitate în domeniu.
  • De aceea, în raport - și aici avem sprijinul Comisiei Europene și lucrează îndeaproape la acest aspect- vorbim despre aceste certificate de competențe digitale la nivel european, apelul nostru este, de asemenea, de a avea certificate specifice pentru formarea profesorilor în domeniul competențelor digitale. Vorbim despre necesitatea de a evalua nivelul de digitalizare a școlilor. Și este un format foarte interesant pe care comisia îl susține. Se numește programul Selfie. Practic, fiecare școală și fiecare profesor își poate autoevalua nivelul de digitalizare. Și cred că acest lucru ar trebui să fie implementat, mai ales în țări ca România, unde nu dispunem de nicio metodă de evaluare a acestui aspect.
  • În același timp, cred că trebuie să fim curajoși și să venim cu noi inițiative. Așadar, sunt un susținător puternic al unei noi inițiative la nivel european. Nivel, finanțări din fonduri europene, dar și fonduri naționale pentru cursuri de inteligență artificială și robotică. Cred că aceasta este o abilitate esențială pentru viitor, dar trebuie să îmbunătățim și educația IT&C. De exemplu, în România, predăm programe care nu mai sunt folosite de către persoanele care lucrează în sectorul digital. Deci, cum vreți să pregătiți următoarea generație de experți IT&C dacă îi învățați să utilizeze programe care sunt depășite?
  • Dar la nivel european există un cadru care ne permitem să facem asta. Există o platformă pe care profesorii pot schimba informații între ei, Comisia oferă rapoarte despre ceea ce se întâmplă în Europa. Dar trebuie să le și folosim. Și asta mă deranjează cel mai mult în privința educației digitale din România - ignorăm acele soluții potenșiale. Soluția noastră este întotdeauna să spunem: Asta e imposibil în România, nu putem să o facem. costă prea mult.
  • Dar acum avem banii pentru aceasta, avem soluția, avem oportuntatea, dar nu le folosim. Apoi, din păcate, acest lucru ne va costa pe termen lung, pentru că, probabil - subliniem și în raportul nostru, Parlamentul European - faptul că copiii nu au acces la educație, faptul că elevii din diferite grupe de vârstă au acces la o educație de calitate scăzută pare să aibă un impact asupra capacității lor să se integreze pe piața muncii, în capacitatea lor de a fi productivi în viitor. Și, bineînțeles, acest lucru va duce la rezultate economice mai slabe.

Georgi Dimitrov, DG Education, Comisia Europeană- declarațiile principale:


  • E clar că anul trecut, în anul 2020, am fost martorii unei mutări bruște către învățarea online și în Uniunea Europeană circa 1 milion de studenți și elevi au fost afectați. Am încercat, în toate statele membre, să izolăm răspândirea virusului și instituțiile de educație și training și-au suspendat cursurile și au trecut la învățarea online, de la distanță, dar totodată au folosit și alte platforme: TV, radio, alte canale.
  • Ceea ce am experimentat este mai degrabă învățarea și predarea în situație de urgență, nu doar educația digitală. Această comutare către învățământul la distanță nu a fost simplă, ci a fost, de fapt, foarte, foarte dificilă pentru mulți. Și eu cred că ne-a arătat foarte clar câteva lucruri:
  • În primul rând, că avem multe inegalități în Uniunea Europeană. Le aveam și înainte de criză, dar acum le-am văzut dimensiunile. Nu ne-am gândit niciodată că eram atât de în urmă cu probleme ca accesul la internet, cât de rapidă este conexiunea la internet, câți elevi au acces la internet.
  • După un an de COVID, este foarte important să vedem că acum ne descurcăm mult mai eficient cu educația online și la distanță, vedem mai bine unde sunt problemele și în acest moment în multe state școala se face pe modul hibrid. Deci funcționează mai bine decât acum un an, dar eu cred că nu este perfect.
  • Toată această experiență am analizat-o cu grijă și am introdus-o în Planul de acțiune digitală, pe care Comisia Europeană l-a adoptat în septembrie 2020, iar acolo am identificat două priorități strategice pe termen lung, care ne vor îndruma în următorii 6 ani să dezvoltăm ceea ce noi numim un ecosistem de educație digitală de performanță înaltă și să abordăm accesul, conectivitatea, dispozitivele, aptitudinile profesorilor, capacitățile școlilor, și pe de altă parte să susținem constant elevii și populația de a dezvolta competențe digitale.
  • În Planul de acţiune pentru educaţie digitală, am pregătit un document de lucru cu o sumedenie de date şi dovezi privind situaţia din toate statele membre. Noi suntem acum în contextul subsidiarităţii, ceea ce înseamnă practic că autorităţile naţionale sunt responsabile pentru statele membre şi că nu avem foarte multe date asupra cărora noi să exercităm un control specific. Totuşi, este foarte clar că atunci când vine vorba de chestiuni de infrastructură, conectivitate, nivel de competenţe digitale, la copii şi la profesori, sunt diferenţe semnificative de-a lungul Uniunii Europene.
  • Şi pot să menţionez un exemplu. Dacă te uiţi la statele membre, foarte specific poţi să vezi că, de exemplu, în privinţa accesului la internet vedem diferenţe între 99% la o extremă și 62% de partea cealaltă, acesta este accesul la internet în gospodăriile din statele membre. Aceasta este o diferență semnificativă şi, de asemenea, ştim că în medie 6% din gospodăriile în care locuiau copiii care aveau nevoie de acces la educaţie nu aveau acces nici măcar la un calculator. Nu avem date despre modul în care fiecare stat membru abordează această informaţie, dar dacă corelăm acest exemplu că 6% din gospodăriile din UE nu au acces la un calculator cu celălalt exemplu, în care 99% din gospodăriile dintr-o ţară au acces la internet şi la cealaltă extremă 62% nu au acces, putem să înțelege foarte simplu că multe ţări UE au decalaje semnificative şi deficiențe. Acest lucru este foarte important, pentru că fără acces nu se poate face niciun fel de educaţie digitală, nu mai contează cât de eficientă este.
  • Au fost menţionate fondurile de rezilienţă şi recuperare, iar eu nu pot decât să susţin solicitarea Parlamentului European de a aloca 10% pentru educaţie din planurile naţionale de rezilienţă şi recuperare. Pot să vă spun şi că din experienţa iniţială pe care am avut-o cu drafturile de planuri naţionale de rezilienţă şi recuperare, care sunt în acest moment trimise la Comisia Europeană, vedem o prioritate înaltă acordată educaţiei digitale, care este cel mai important element al investiţiilor în educaţie.
  • Totuşi, trebuie să spun că lucrăm la focalizarea pe legătura dintre investiţii şi reforme şi aceasta pentru că, uneori, o investiţie fără un efort de reformă nu este atât de eficientă. E ca şi cum ai actualiza infrastructura digitală a sistemului de educaţie şi training dintr-un stat membru, dar, în acelaşi timp, ai uita de profesori şi de dezvoltarea aptitudinilor lor. Deci, e nevoie de o gândire holistică.
  • Într-adevăr, unele țări au pus la dispoziție tablete și calculatoare personale, acestea fiind, de exemplu, nu numai România, ci și Belgia, Franța, Croația, Bulgaria, pe care o cunosc destul de bine. Iar acest lucru este, desigur, doar o parte a întregii soluții. Ceea ce este foarte important este să însoțească distribuirea de dispozitive cu conectivitatea și infrastructura pe care, desigur, vor construi. Iar infrastructura include conținut, conținut educațional digital de înaltă calitate. Cel mai bun dispozitiv nu va fi de ajutor dacă nu există nimic care să fie afișat sau utilizat pe dispozitiv.
  • Și, bineînțeles, un instrument cheie este profesorul. Dezvoltarea abilităților profesorilor, desigur, nu se poate întâmpla într-un curs rapid și la fel de repede ca distribuirea unor dispozitive.
  • Așadar, cred că este un lucru pe care îl observăm și sfătuim statele membre ca în toate reformele pe care le au, mai ales când vine vorba de distribuirea de dispozitive și tablete și computere, este esențial să sprijinim școlile, conducerea digitală, dacă vreți , viziunea din școli și dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.
  • Dl. Negrescu a amintit despre programul pentru profesori - care va fi lansat mai târziu în acest an și care se bazează deja pe un instrument de succes pentru școli în general, care se numește Selfie - privind evaluarea propriilor capacități digitale. O poză de moment foarte importantă pentru a înțelege, pentru a vă ajuta să înțelegeți, ca școală, unde vă aflați și unde trebuie să fiți, să vă puteți îmbunătăți și punctele slabe. Vom lansa Selfie bazat pe aceeași filozofie, dar adresat profesorilor, pentru că eu cred că suntem cu toții de acord că profesorii sunt factorul critic, nu dispozitvele oricât de bune ar fi, iar uneori nu sunt nici bune. Deci și asta este o mică problemă.
  • Și apoi, pe de altă parte, procesul de educație pedagogică eficientă și solidă. Suntem cu toții de acord că nu dorim să punem copiii în spatele ecranelor, dar am dori să îi ajutăm să să învețe eficient.
  • Pe lângă instrumentul Selfie, aș vrea neapărat să menționez că a fost lansat și Comisia a adoptat programul Erasmus, care, cu sprijinul Parlamentului European, a devenit chiar mai mare decât în trecut, unul dintre puținele programe care au crescut, din punct de vedere al bugetului, și ieri am colaborat foarte bine cu Parlamentul în această privință. Comisia a lansat primul apel de propuneri pentru Erasmus, și menționez acest lucru pentru că există o acțiune foarte importantă asupra căreia aș dori să vă atrag atenția. În cadrul apelului Erasmus, vom sprijini proiecte de cooperare între toate tipurile de instituții de învățământ, inclusiv școli și universități, dar și școli vocaționale și instituții de training, pentru a dezvolta ceea ce numim Planuri de transformare digitală. Acesta este, în esență, încercarea instituției unei școli, a unei universități de a crea plan clar, sistematic de puncte forte, puncte slabe și obiective și să lucreze sistematic prin acestea, în următorii ani, pentru a îmbunătăți, într-un mod foarte concentrat, capacitățile digitale.
  • Cred că tabletele nu pot fi niciodată o soluție în sine, trebuie să fie însoțite de abilități și competențe digitale adecvate pentru persoanelor care le folosesc, elevii. Vorbim uneori despre nativii digitali - iar eu am un copil de 10 ani - și vorbim ca și cum ar putea face totul pentru că pot scrolla atât de frumos și atât de repede. Realitatea este că, deși pot fi foarte pricepuți în acest sens, nu înțeleg cu adevărat ceea ce este în spatele acestei lumi digitale. Ei nu înțeleg că algoritmii sunt concepuți pentru a le menține atenția, de exemplu, pe TikTok, și continuă ore întregi să stea acolo.
  • De asemenea, este important să ne educăm mai bine elevii și studenții, de exemplu, printr-o mai bună educație în informatică. Iar România este de fapt una dintre țările care face acest lucru bine. În unele dintre țările din Europa de Est, avem o tradiție foarte puternică în acest sens. Trebuie să construim mai departe pornind de la acest lucru, în școli, pentru că trebuie să ne asigurăm că copiii noștri pot utiliza cu încredere, dar și în mod responsabil, acest tip de dispozitive și, de asemenea, că pot să înțeleagă ceea ce sunt menite să ofere de fapt.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





8689 vizualizari

  • +5 (17 voturi)    
    De ce voteaza romanii impotriva educatiei? (Luni, 5 aprilie 2021, 9:35)

    emil bobu [utilizator]

    PSD si PNL sunt impotriva educatiei si totusi iau 55% din voturi, e clar ca romanii nu vor educatie si competente digitale.

    Inteligenta artificiala? Intai sa descoperim toaleta moderna.
    • +15 (23 voturi)    
      Si care sunt "programele" acelea depășite?! (Luni, 5 aprilie 2021, 10:31)

      Rower [utilizator] i-a raspuns lui emil bobu

      Si care sunt "programele" (limbaje de programare, instrumente software) acelea la care se referă Victor Negrescu? Dați niște exemple. Ce se preda și nu mai este folosit? Aruncam cu vorbe, nici nu știm la ce ne referim. Program înseamnă o înșiruire de instrucțiuni scrisa într-un limbaj oarecare. Negrescu nici nu cunoaște la ce se referă termenul.

      Citat:
      "De exemplu, în România, predăm programe care nu mai sunt folosite de către persoanele care lucrează în sectorul digital. Deci, cum vreți să pregătiți următoarea generație de experți IT&C dacă îi învățați să utilizeze programe care sunt depășite?" (Victor Negrescu, europarlamentar)
      • -1 (15 voturi)    
        Problema e ca firmele nu oferă training! (Luni, 5 aprilie 2021, 11:32)

        Rower [utilizator] i-a raspuns lui Rower

        Firmele vor sa aibă programatori de-a gata pentru cele mai exotice instrumente software. De la facultate studentul iese cu bazele programării. Trebuie sa-l pregătești o luna pentru ce ai tu nevoie la companie.
      • +12 (16 voturi)    
        Programe și limbaje de programare (Luni, 5 aprilie 2021, 11:52)

        obsCUR [utilizator] i-a raspuns lui Rower

        E ambiguu articolul, și eu am aruncat un ochi să văd la ce se referă.

        Ar fi o treabă să nu mai depindă tot de MS Office. Am copilu la școală și invariabil pun teme sau lucrări în .doc sau .ppt, Ar trebui predat implicit o suită opensource, libreOffice sau ceva, progame folosite oficial pe la instituții europene. N-am nimic cu Microsoft, cu Office, foarte bune, mă rog, dar sînt produse comerciale ale unei firme.

        Altă propunere ar fi să se renunțe la Pascal pentru info și să înlocuiască cu python. știm că e un limbaj menținut de comunitate, activ, free, are o grămadă de extensii și poate fi folosit direct în diverse platforme de hobby, chiar poți să aplici dreict de la școală, să faci mici automatizări, proiecțele de robotică. Pascal e bun că are sintaxa ușoară, e bun ca limbaj didactic, dar cam rămîi cu el așă, în cutie.

        În fine o discuție lungă, cel puțin la partea a 2-a, dar revenind la articol, pare că e doar gargară de politician. O fi bine intenționat dar n-are nici un pic de miez.
        • +10 (12 voturi)    
          ... (Luni, 5 aprilie 2021, 15:39)

          a.nonim [utilizator] i-a raspuns lui obsCUR

          Python nu e chiar un limbaj coerent, dovada ca are nevoie de trei variante de interpretor (si tot nu e suficient, 3.6 nu e compatibil cu 3.8).
          Limbajul in care invata lasa o amprenta puternica asupra unui programator, vizibila chiar si cand schimba limbajul (printre cele mai nefaste amprente PHP, Javascript, Perl, Python si Java). Programatorii scoliti in PHP si JS (subliniez scoliti, nu cei care lucreaza) sunt neglijenti, vin cu solutii "copy/paste" si "quick&dirty". Cei scoliti in Java (si Python intr-o oarecare masura) merg de la o extrema la alta, de la "cookbook" la arhitecturi ultrasofisticate, "flexibile", care depasesc cu mult cerintele (si care de atata flexibilitate au nevoie de rescriere completa la cativa ani). Cei scoliti in Perl vin cu solutii experimentale, criptice si inconsecvente.
          Scopul cursurilor de informatica (Word si Paint nu reprezinta informatica), a teoriei si limbajelor didactice "anacronice", este de a forma gandirea algoritmica. Cine e capabil sa conceapa un algoritm (prin definitie independent de limbaj si platforma), e capabil sa-l implementeze in orice limbaj (si sa aleaga limbajul potrivit). Cine e prizonierul unui limbaj ("fanboy"), nu va evada niciodata din limitele sale.
          • +3 (5 voturi)    
            de fapt (Luni, 5 aprilie 2021, 17:28)

            Casargoz [utilizator] i-a raspuns lui a.nonim

            De fapt acum Bootstrap si google tools sunt cele mai UX unelte din tara asata. Cu ele se va digitaliza tot universul cunoscut fara cea mai mica notiune de programare doar cu copy paste. Daca pune si niste blocuri inlantuite in coloana lui Bracusi avem cei mai talentati developeri care fac treaba gratis pentru guvern. Intre timp programatorii isi vad de treaba lor.
        • +1 (1 vot)    
          ... (Luni, 5 aprilie 2021, 17:05)

          tirolez [utilizator] i-a raspuns lui obsCUR

          Pascal?? Cine face Pascal? Nu se mai face de ani buni in scoala. La BAC se da doar C, la fel la olimpiada.
          Cat despre invatamantul superior m-as mira sa se mai faca la vreo facultate serioasa.
        • +1 (1 vot)    
          Programa scolara de liceu accepta si C++ (Marţi, 6 aprilie 2021, 11:34)

          sile_v [utilizator] i-a raspuns lui obsCUR

          Subiectele de bac sunt pe ambele limbaje C++ si Pascal. Din ce am vazut eu, marea majoritate merge pe C++

          E absolut ok, copii invata acum principiile programarii, nici nu e atat de important limbajul, ca nu se angajeaza la 16 ani undeva.

          Si oricum sunt alegeri bune, si C++ si Pascal.

          Daca vrea musai si are timp o sa invete singur. Si Java si Python si orice altceva.
        • 0 (0 voturi)    
          Mulțumesc pentru răspunsuri (Marţi, 6 aprilie 2021, 13:04)

          obsCUR [utilizator] i-a raspuns lui obsCUR

          dau reply tot comentariului meu.

          Este corect ce mi s-a răspuns, mulțumesc pentru informații.

          Nu mă cramponez de python, sigur că gîndirea algoritmică se poate educa în multe limbaje, este parte a frumuseții programării.

          Eu am prins BASIC pe HC în anii 90, Pascal pe 286 la liceu, C, c++ mai încoace, din care îmi cîștig pâinea și-mi plătesc rata. Ca mine sînt mulți. știu python doar cît să rulez niște scripturi mărunte în paralel cu munca propriuzisă

          Era doar o idee pentru că aș propune cîteva mici avantaje, perk-uri, ale limbajului python:

          - cum ziceam, e suportat pe tot felul de platforme de makers, cu biblioteci de tot soiul pentru recunoaștere de imagini, prelucrări de date, implementate dela nivel low-level pînă la cod aproape didactic care ușurează utilizarea. Vorbim cu toții de faptul că avem școală care se ocupă prea mult cu abstracțiuni și concepte înalte. Am avea la dispoziție un mecanism prin care să și exemplificăm un algoritm sau o structură de date într-o aplicație didactică rapid.

          - altă mică proprietate poztivă ar fi că un proaspăt admis la mate-info deja e posibil să fi auzit de python, să fie încurajat de faptu că uite, la liceu o să facă o materie la zi, despre care are poftă să învețe pentru că a auzit în cercul de prieteni sau cunoștințe deja în industrie.

          Am enumerat cîteva avantaje ale python-ului ca instrument _didactic_ , nu e o discuție tehnică, știm că are și multe dezavantaje, nu contest ideile de mai înainte ale interlocutorilor.

          Tocmai asta vrem să vedem, să purtăm o discuție un pic mai cu miez față de ce încearcă oficialii.
      • 0 (0 voturi)    
        IT-ist m a facut mama (Marţi, 6 aprilie 2021, 11:14)

        Zbor [utilizator] i-a raspuns lui Rower

        Negrescu sa spuna ce a facut PSD-ul lui,sau mai exact a NIMICULUI,mai intai,apoi sa vorbeasca.
    • -1 (11 voturi)    
      da chiar, oare de ce (Luni, 5 aprilie 2021, 12:18)

      ex nihilo [utilizator] i-a raspuns lui emil bobu

      Nu e un mister prea mare, "DE CE" se predau aceste programe depasite. Si sunt [depasite], are dreptate domnu' europarlamentar.
      Iar misterul, nu este prea mare - sau chiar inexistent - pentru ca avem cadre; care au "limite la un nivel foarte inalt" in pregatirea pe care domniile lor, o poseda in domeniu(l cu pricina).

      De fapt, multora dintre noi, in romanica, ne place sa credem ca suntem "sus-sus-de-tot" sau chiar "crema" (proud to be romanian, cum spun multi) - insa oportunitatea de a privi cu ochelarii de cal, se pare ca nu doar ca se poarta la balcan ci si place, multora.

      Deci, programele vor CONTINUA mult si bine sa fie depasite in bransa IT a invatamantului romanesc. Pentru ca profesorii sunt toba!

      and voila - misterul
    • 0 (0 voturi)    
      PSD au distrus educația. (Marţi, 6 aprilie 2021, 13:04)

      asavreau [utilizator] i-a raspuns lui emil bobu

      Și au tupeul acum să critice, de parcă Katy Andronescu nu a fost ministru al învățământului din partea PSD și a încurajat doctoratele plagiate, învățământ superior fără BAC, adică fără a absolvi liceul. Și ce susținere era atunci din partea PSD! De la Victor Ponta ca prim ministru, la Ecaterina Andronescu și chiar Victor Negrescu carte, acum, nu-și mai amintește. Este bine că noi ne amintim și poate vom reuși să scoatem PSD din politică ,pentru-că mențin aceiași oameni neghiobi în Parlament.
  • +16 (16 voturi)    
    Raspunsul este simplu (Luni, 5 aprilie 2021, 9:42)

    BuzzBuzzard [utilizator]

    In informatica, scoala trebuie sa invete lucrurile de baza precum si cele de referinta in domeniu . Restul invatarii, specificul, este facut de fiecare dintre noi, prin studiu individual.
    • +19 (19 voturi)    
      programele alea depasite (Luni, 5 aprilie 2021, 10:29)

      hash [utilizator] i-a raspuns lui BuzzBuzzard

      ..sunt suficiente pentru a invata bazele.

      Ce nu intelege lumea e ca NU trebuie sa invatam programe, ca nu suntem maimutze, ci principii, ca sa fim in stare sa le aplicam atunci cand programele se schimba.

      La fel cum nu trebuie sa invatam ultima versiune de Windows, de Office, si odata pus pe un Mac, respectivul e dintr-o data handicapat, ca nu mai recunoaste nimic.

      Sau altfel spus, daca ii dai unui sofer incepator un Ferrari, o sa-l conduca cu 20 la ora pe marginea din dreapta prin toate gropile.

      Unui programator ii trebuie un calculator prost, ca daca-i dai un calculator puternic, invata ca masina 'duce' si te trezesti cu programe facute pe genunchi, de ordin de complexitate ridicat, care nu scaleaza (scale-out).

      Victor Negrescu este doctor in stiinte politice, nu este nici expert in IT nici in educatie.
      • 0 (8 voturi)    
        este doctor în științe politice? (Luni, 5 aprilie 2021, 11:23)

        gicutotala [utilizator] i-a raspuns lui hash

        nu am știut.
        dar nici nu am văzut vreo diferență față de cei cu *școala vieții* în politica de pe Dâmbovița.
        Domnul acesta decât este mai umblat prin lume, în rest nu pricep cum un om cu doctorat pe bune poate fi membru al acestui PSD.
      • +1 (3 voturi)    
        deci.. (Luni, 5 aprilie 2021, 14:51)

        YamamotoIsoroku [utilizator] i-a raspuns lui hash

        Sa inteleg ca tu , daca ai avea un copil, ai fi multumit daca la scoala ar invata Visual Basic si Pascal in loc de, sa zicem, Python si JS ?
        • +1 (1 vot)    
          Ati vazut programa scolara? (Marţi, 6 aprilie 2021, 11:41)

          sile_v [utilizator] i-a raspuns lui YamamotoIsoroku

          Copiii invata algoritmi, pas cu pas. In general se fac in C, dar mai sunt si care lucreaza in Pascal, care e si el ok pentru asta.

          E vorba de copiii intre 12 si 17-18 ani. Lor le trebuie un mediu simplu, care sa nu consume resurse si sa poata face o depanare decenta, chiar si o jucarie de genul CodeBlocks e buna.

          La ce le-ar folosi acum JavaScript sau Pithon sau mai stiu eu ce alte chestii? Pe alea le invata la facultate. Sau, si mai sigur, le invata singuri, odata ce au invatat principiile.

          Unii programatori parca au innebunit in ultimii 20 de ani, vor musai liste uriase cu limbaje si framework-uri puse in CV, de parca asta conteaza la un copil de 15 ani.
  • +1 (9 voturi)    
    Dl Negrescu uita la modul Incredibil (Luni, 5 aprilie 2021, 10:49)

    un domn [utilizator]

    Faptul ca Tovarasha Ecaterina Andronescu a “construit” Invatamantul Romanesc post decembrist cu Oameni Ai Invatamantului AnteDecembrist. Acestia NU au baza, aplecarea spre reforma, apoi, au ramas in curicula scolara-gimnaziala-liceala-universitara N capitole Anacronice.

    Dl Negrescu ar trebui sa recunoasca Rolul Hotarator al P$D in Toate Guvernarile acestora in care au Ingropat Invatamantul Cu Zambetul Iliescian pe buze! Fie ca ca este Invatamant Real, Uman sau Scol Tehnice NIMIC a inovat Partidul care l a propulsat pe Dl Negrescu ca MEP. Asadar,mlasand ipocrizia la o parte,astept ca Dl Negrescu sa isi faca o mea culpa privind Ingroparea Invatamantului Romanesc de catre P$D si cu acordul domnului Negrescu prin omisiune si inactiune!
  • +13 (17 voturi)    
    mai documenteaza-te, dle europarlamentar (Luni, 5 aprilie 2021, 11:00)

    Abcdef1 [utilizator]

    Nu ai cum sa predai copiilor framework-uri de java script cand ei nu stiu ce e aia o variabila. Se predau limbaje de baza, elementare, pt a se intelege conceptele. Dureaza ani de zile pregatirea pt a deveni programator.
    • +1 (5 voturi)    
      Pe forum-uri (Luni, 5 aprilie 2021, 11:54)

      RedGuard [utilizator] i-a raspuns lui Abcdef1

      lumea zice ca n-ai nevoie de facultate ci doar de ceva curs de x luni + Youtube. Ca cica sunt multi programatori care s-au angajat fara vreo scoala (liceu/facultate) in domeniu.
      • +4 (4 voturi)    
        pseudo-programatori (Luni, 5 aprilie 2021, 22:04)

        radu103 [utilizator] i-a raspuns lui RedGuard

        pseudo-programatori angajati la pseudo-firme
    • +9 (9 voturi)    
      Completez (Luni, 5 aprilie 2021, 12:26)

      Mica Sirena a lui Vasile Roaita [utilizator] i-a raspuns lui Abcdef1

      Elevii si studentii trebuie sa invete PRINCIPII. O bucla de while (true) fara o secventa de escape va continua la INFINIT (pana opresti aplicatia sau ramane compul fara curent) INDIFERENT de limbajul in care scrii aplicatia. Algoritmul este cel care iti ofera principiile.

      Odata ce ai gandit un algoritm eficient, il poti implementa in orice limbaj doresti, dependent de facilitatile sau ineficientele acelui limbaj.

      Si ce mai adaug: pregatirea de programator dureaza - dupa opinia mea - o viata. Adica nu te opresti niciodata din invatat, din experimentat.
  • +8 (10 voturi)    
    respect (Luni, 5 aprilie 2021, 11:16)

    msd [utilizator]

    Are dreptate baiatu'.
    Stie ce vorbeste dl Negrescu, ca doar e crescut la scoala lu' LIVIU. Ala care face puscarie nevinovat :). A invata de la cei mai buni dl europarlamentar. Intradevar nu suntem pregatiti sa facem fata valului trei. Si el, ca sa nu-i zic dansu', contribuie cum se pricepe: critica si face pe deshteptul.
  • +1 (1 vot)    
    F bun de gura... (Luni, 5 aprilie 2021, 22:28)

    lucky luck [utilizator]

    Cu caracterul sta ceva mai slabut...
  • 0 (2 voturi)    
    Avem un fetish cu IT-ul (Marţi, 6 aprilie 2021, 0:21)

    AndyXXX [utilizator]

    Discutia asta se poarta numai in Romania, unde IT-ul pare sa fie singura sursa de castig decent daca esti angajat. Intr-o economie functionala, oamenii isi aleg domeniul in care vor sa activeze: balerini, muzeografi, istorici etc... si n-au nevoie de IT pentru asta. Decat cel mult de Word si Power Point, basic knowledge.

    Numai noi facem asa valuri in paharul cu apa si ni se pare ca altceva in afara de IT nu mai exista.

    Hai sa vedem si o discutie despre gradinarii care cresc rosii sau despre aia care spala geamuri. Si care au ajuns mai greu de gasit in Romania decat IT-istii. Daca vrei sa vina o firma sa-ti spele geamurile de Paste, e cu mare programare: trebuie sa suni cu 3 saptamani inainte.

    Dar noi o tinem pe a noastra cu IT-istii.
    • +2 (2 voturi)    
      Nu-i rau ca-i avem (Marţi, 6 aprilie 2021, 9:24)

      Luk [utilizator] i-a raspuns lui AndyXXX

      Nu-i rau ca avem IT-isti, rau e ca nu avem instalatori, zugravi si alte meserii extrem de utile si cautate.
      Treaba e simpla: IT se poate face de oriunde, asa ca multi dintre ei sunt inca in Romania. Instalatorii si zugravii au plecat in Germania, Franta, UK si Italia :))
  • +1 (1 vot)    
    Limbajele invechite inca se cauta (Marţi, 6 aprilie 2021, 10:17)

    mra [utilizator]

    Recunosc, sunt un dinozaur care inca programeaza in COBOL. De ce? Fiindca inca este foarte cautat si nu se gasesc programatori


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...





Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by