România se află într-un moment „fast” al istoriei sale, cu finanțări europene pentru următorii ani de peste 80 de miliarde de euro care îi oferă toate „ingredientele” necesare pentru a se putea dezvolta, a declarat luni europarlamentarul Dragoș Pîslaru (Renew Europe), într-o dezbatere alături de Siegfried Mureșan (PPE) consacrată Mecanismului de Redresare și Reziliență, a cărui formă finală a fost votată săptămâna trecută de Parlamentul European.
„Suntem într-un moment fast al istoriei României, resursele care vin sunt aceste 30,5 miliarde pe Planul Național de Redresare și Reziliență, plus acea alocare fără precedent din politica de coeziune și politica agricolă, partea clasică de cadru financiar multianual de peste 46,5 miliarde, peste 80 miliarde în total, România are tot ce îi trebuie ca și ingrediente în acest moment să se poată dezvolta. Putem să devenim acel actor european care împinge proiectul, contribuiie la el și nu este invitată din când în când să își spună un punct de vedere”, a subliniat Dragoș Pîslaru.
Acesta a pledat pentru „un plan național de redresare și reziliență bine alcătuit și care apoi să fie implementat pentru ca oamenii să simtă ce înseamnă acest efort european în viața lor de zi cu zi” și să „poată să creadă în proiectul european, să poată să creadă că Europa este puternică într-o Europă puternică”.
Siegfried Mureșan, care a fost coraportor la acest proiect, alături de Păslaru, a arătat că „nu există o listă de excluziune, nu există niciun fel de proiect care să fie din start exclus” de la finanțările oferite prin acest Mecanism unic în istoria UE. Însă aceste proiecte trebuie să respecte o serie de condiții, precum să nu afecteze securitatea cibernetică a UE, să nu constituie cheltuieli bugetare curente și să nu afecteze în mod semnificativ mediul înconjurător, a subliniat europarlamentarul PNL.
Mureșan a notat că, în finanțarea acestui Mecanism, creditele luate de Comisia Europeană de pe piețele financiare internaționale beneficiază de condiții extrem de avantajoase, cu durată de rambursare foarte lungă, la dobânzi foarte mici.
Legat de acest subiect, Dragoș Pîslaru a precizat că dacă „România se poate împrumuta pe piețele financiare cu 3-4%, dobânzile pe PNRR probabil sunt undeva între 0 și 0,5%”, ceea ce înseamnă că țara noastră poate câștiga „niște miliarde bune numai din diferența de dobânzi”.
Siegfried Mureșan
- Este finalul unui proces de șapte luni de muncă legislativă pentru a ajunge la această formă finală
- Este un acord foarte bun pentru România, apără toate lucrurile bune obținute de președintele Iohannis și am reușit să obținem câteva lucruri în plus
- Inițial, Comisia spusese că banii trebuie să meargă către digitalizare și măsuri care au un efect bun asupra mediului
- Acum banii merg în șase direcții: digitalizarea, ecologizarea, competitivitatea și coeziunea economică (sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, a industriei, a antreprenorilor), coeziunea socială, reziliență instituțională și fonduri pentru tineret
- Am reușit să obținem o creștere a prefinanțării de la 10 la 13%. De îndată ce Planul de reziliență al guvernului va fi adoptat de Guvern, România va primi aproape 4 mld de euro
- Toate aceste fonduri sunt fonduri pentru investiții
- Cu cât economia e mai puternică, cu cât instituțiile sunt mai moderne putem face față mai bine unei crize viitoare
- Finanțarea cheltuielilor curente ale bugetului nu este permisă prin acest Mecanism
- Toate prioritățile enunțate de guvern, din forma inițială a Planului, sunt în concordanță cu legislația adoptată de noi
- Aceste fonduri nu pot fi folosite într-un mod în care să fie periclitată securitatea cibernetică a UE
- Ce urmează: legea a fost adoptată de plenul PE cu o largă majoritate
- Vineri, președintele PE și premierul Portugaliei, au semnat legea. Ea va fi publicată săptămâna aceasta în Jurnalul oficial al UE, cel mai probabil joi
- Guvernele vor trebui să depună la Comisie forma finală a planurilor. După aceea, are la dispoziție două luni pentru a aproba aceste planuri
- PE va fi implicat în continuare în aprobarea acestor planuri. Înainte de a fi aprobate de Comisie, PE va evalua planurile depuse și vom emite o opinie de care CE e obligată să țină cont
- Ne-am implicat personal din prima zi pentru ca aceste fonduri să fie corelate cu statul de drept
- După ce planurile sunt aprobate, guvernele primesc cofinanțarea și proiectele pot începe
- Toate proiectele trebuie să înceapă cel târziu în 31 decembrie 2023, toate proiectele trebuie încheiate la 31 decembrie 2026. Dacă nu, va trebui să dăm banii înapoi
- De aceea e foarte important ca guvernul să depună cât mai repede forma finală
- Noi avem sentimentul misiunii îndeplinite, acum mingea este în terenul guvernelor UE
Dragoș Pîslaru
- Prima lecție importantă este lecția de unitate, de solidaritate
- Acest mecanism este un simbol, care ne arată că atunci când suntem în dificultate avem capacitatea de a ne mobiliza și de a depăși criza împreună
- România este puternică într-o Europă puternică
- Un al doilea lucru - coeziunea Parlamentului European
- Acest lucru arată că noi, reprezentanții cetățenilor europeni, înțelegem că ce așteaptă cetățenii UE nu este discordie, ci dorința de a urmări interesul lor
- Este cel mai mare dosar de buget de sine stătător care a fost adoptat vreodată și avem doi coraportori români
- Cred că scriem o pagină despre istoria României în UE
- Siegfried spunea cu modestie că România a obținut un miliard de euro în plus la cofinanțare
- Este vorba de amprenta personală a deputatului Siegfried Mureșan. Acesta a fost unul din lucrurile pe care el le-a pus pe masă de la început
- În cazul meu amprenta mea personală ține mai ales de pilonul legat de copii și tineri
- 1 din 5 copii e în situație de deprivare. De la începutul pandemiei a fost pentru mine o chestiune de prioritate
- Acum avem în regulament această structură de piloni care echilibrează prioritățile și pentru copii și tineri
- Ne permite să rupem niște cercuri vicioase legate de sărăcie
- România are o scădere demografică aproape îngrijorătoare, în fiecare an pierdem un oraș de dimensiune medie
- Faptul că acum vom avea în toate statele membre acest pilon, în care arătăm tinerei generații că sunt o prioritate pentru UE
- Ei sunt în centrul acestui proces de redresare postpandemie și în centrul proiectului european
- Planul național de redresare în România are două componente importante. Prima este să se repare ce nu s-a reparat de 30 denia: autostrăzi, infrastructura, spitale. România are nevoie să deschidă un șantier mai mare decât până acum
- Al doilea lucru major pe care trebuie să-l vedem este ambiția, ideea de avangardă, să nu mai trebuiască mereu să-i prindem pe alții din urmă
- Să putem nu doar să punem WC-urile în școli și să ne asigurăm că nu ne explodează spitalele, ci să investim în digitalizare și inovare
- România are o șansă enormă acum să iasă întărită din această criză
- Suntem într-un moment fast al istoriei României, resursele care vin sunt aceste 30,5 miliarde pe Planul Național de Redresare și Reziliență, plus acea alocare fără precedent din politica de coeziune și politica agricolă, partea clasică de cadru financiar multianual de peste 46,5 miliarde, peste 80 miliarde în total, România are tot ce îi trebuie ca și ingrediente în acest moment să se poată dezvolta
- Putem să devenim acel actor european care împinge proiectul, contribuie la el și nu este invitată din când în când să își spună un punct de vedere
- Avem o primă etapă terminată, acum trecem la etapa de monitorizare, să ne asigurăm că lucrurile merg bine
- Suntem la dispoziția autorităților române pentru ca planul României să fie unul ambițios
Siegfried Mureșan, despre condițiile de finanțare a proiectelor
- Nu există o listă de excluziune, nu există niciun proiect care din start să fie exclus, dar trebuie să respecte o serie de criterii, printre care să nu afecteze semnificativ mediul înconjurător
- Colegii de la grupul Verzilor au dorit excluderea infrastructurii pentru gaz
- O investiție în România e mai ieftină datorită costului mai mic cu forța de muncă dar e mai scumpă din cauza costurilor mari de transport, generate de lipsa autostrăzilor
- Împrumuturile sunt luate de CE de pe piețele internaționale, iar creditele ne sunt puse la dispoziție în aceleași condiții de rambursare
- Trebuie însă să avem foarte mare grijă ca la 31 decembrie 2026 să nu pierdem niciun ban din categoria de granturi
- Avem nevoie de proiecte mature despre care trebuie să știm că pot fi începute până la 31 decembrie 2023 și încheiate până la 31 decembrie 2026
- 37% din bani trebuie să meargă către proiecte care au o contribuție pozitivă asupra mediului
- 20% din bani trebuie să meargă către proiecte care au o componentă digitală. Calcularea în paralel este permisă
Dragoș Pîslaru
- Planul Național de Redresare și Reziliență are în acest moment premisele corecte
- Ceea ce cred că avem nevoie în România este un pic mai multă înțelepciune politică, în general în clasa politică, în ceea ce privește calmul de care este nevoie ca în România aceste proiecte să poată fi implementate
- Știu că ne place să ne zbuciumăm politic, știu că există aceste lucruri, de a ne sfâșia beregatele în public și a avea televiziuni care zi de zi caută eșecul tuturor măsurilor dar poate că a venit momentul să schimbăm pagina și să înțelegem că suntem într-adevăr într-un moment fast pentru România, care poate fi într-o mare oportunitate implementată în avantajul cetățenilor, din care toată lumea să aibă de câștigat, din orice partid politic, din orice strat al societății
- PNRR nu este al unui guvern, este în responsabilitatea guvernului, dar este al tuturor cetățenilor României
- Este foarte important să putem să ne strângem împreună, solidar, în spatele acestui plan
- Este vorba de ambiția pe care o avem ca societate, să rupem cercurile vicioase și să ne concentrăm într-adevăr pe investiții, inclusiv în viitorul noilor generații
Siegfried Mureșan, despre condiționarea fondurilor europene de statul de drept
- Avem de la 1 ianuarie 2021 legislație europeană, un regulament care prevede corelarea tuturor fondurilor europene de statul de drept
- Acest regulament se aplică atât bugetului UE, cât și Mecanismului de Redresare și Reziliență
- Orice atac al unui guvern al unui stat membru al UE la adresa statului de drept, orice periclitare a independenței justiției, a combaterii corupției poate duce la pierderi de fonduri europene
- Nu sunt deloc în ceea ce privește România în momentul de față, coaliția de guvernare e în mod clar atașată respectării statului de drept, iar președintele și Guvernul au sprijinit această corelare a fondurilor europene de statul de drept
- Acestei corelări nu s-ar opune decât oameni politici care au de gând să atace statul de drept
------------
Acest Mecanism a fost conceput pentru a ajuta țările UE să facă față efectelor pandemiei de COVID-19 și are o valoare totală de 672,5 miliarde euro, sub formă de granturi și împrumuturi disponibile pentru finanțarea măsurilor naționale care atenuează consecințele economice și sociale ale pandemiei.
Mecanismul de redresare și reziliență este cel mai important element constitutiv al pachetului de redresare „Next Generation EU”.
0
0
