Proiectul de la Rosia Montana ramane la stadiul de analiza si evaluare, a declarat, miercuri, Laszlo Borbely, ministrul Mediului si Padurilor.

"Proiectul minier de la Rosia Montana ramane la stadiul de evaluare si analiza. Cat priveste petitiile online privind stoparea proiectului, nu pot decat sa spun decat ca Romania este o tara libera si fiecare are dreptul sa se exprime", a afirmat ministrul Mediului, citat de Agerpres.

Saptamana trecuta, oficialul MMP preciza ca, desi Ungaria nu este de acord cu folosirea cianurii la Rosia Montana, evaluarea proiectului minier de metale pretioase nu se va opri.

Ministrul Mediului a anuntat ca, in prezent, Consiliul de Avizare Tehnica (CAT) infiintat in MMP a finalizat sapte capitole in privinta studiului de impact al proiectului minier de la Rosia Montana. In plus, oficialul a adaugat ca nu va propune Guvernului Hotararea privind acordarea avizului de mediu decat daca beneficiarul va respecta cerintele specialistilor din MMP.

Intr-un comunicat de presa al Ministerului Mediului din Ungaria se precizeaza ca ministrul Zoltan Illes i-a atras atentia omologului Laszlo Borbely in legatura cu pozitia Budapestei in acest caz, si anume ca mineritul pe baza de cianuri este inacceptabil si ca amplasarea unui container pentru reziduri ridica anumite riscuri. In urma unor simulari, expertii ungari au ajuns la concluzia ca exista posibilitatea ca materiale contaminate sa ajunga pe teritoriul Ungariei.

Autoritatile de la Bucuresti au eliberat, recent, un certificat de descarcare de sarcina arheologica pentru Masivul Carnic, necesar companiei Rosia Montana Gold Corporation /RMGC/, controlata in proportie de peste 80% de societatea canadiana Gabriel Resources, pentru a putea exploata mina de aur cu ajutorul cianurilor, in aer liber.

RMGC este o companie infiintata in anul 1997, in judetul Alba, in care actionari sunt compania miniera de stat Minvest Deva - cu 19,31%, Gabriel Resources - cu 80,46% si alti actionari minoritari - cu 0,23%.

Compania urmeaza sa dezvolte cea mai moderna mina din Romania, la Rosia Montana, propunandu-si sa extraga aproximativ 300 de tone de aur si 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri.

In cazul in care proiectul aurifer ar primi unda verde, Romania devine primul producator de aur din Europa, depasind astfel primele doua tari din top, Finlanda si Suedia.

Avand in vedere faptul ca proiectul intra sub incidenta prevederilor Conventiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, Ministerul Mediului a solicitat Ministerului Afacerilor Externe, prin adresa nr. 4596 din 21.12.2004 transmiterea notificarilor catre statele posibil afectate: Ungaria, Serbia si Muntenegru, Bulgaria, Moldova, Ucraina, Slovacia.

Ungaria a confirmat participarea sa la procedura de evaluare a impactului proiectului Rosia Montana in context transfrontier, in timp ce Bulgaria si Republica Moldova au raspuns la notificare precizand ca nu vor participa la procedura de evaluare a impactului proiectului in acelasi context transfontalier. Serbia si Muntenegru, Ucraina si Slovacia nu au raspuns oficial la notificare.

In februarie, Ungaria a primit un studiu romanesc de peste 1.000 de pagini despre mina de la Rosia Montana, iar punctul de vedere oficial al guvernului ungar a fost formulat dupa studierea acestui document, potrivit ministerului ungar.