Asculta Jurnalul de Mediu Radio France Internationale - HotNews.ro
Descarca fisierul audio in format MP3
România are în continuare cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor europene
România este pe ultimul loc în Europa Centrală şi de Est în privinţa accesării fondurilor europene. Rata de absorbţie este de 7% pentru perioada 2007-2010, cele mai slabe performanţe fiind inregistrate la capitolele transporturi şi mediu, care beneficiază de cele mai mari sume. Un studiu al companiei de audit şi consultanţă KPMG arată că România a obţinut până la sfârşitul anului trecut plăţi efective de numai 1,5 miliarde de euro din bugetul total de 23,3 miliarde euro disponibil în perioada 2007-2013. La nivel regional, în cele zece ţări care au aderat la Uniunea Europeana după 2004, rata plăţilor efective este de 17%. Fondurile încasate prin programe operationale de mediu însumează 122 de milioane euro, adică 2% din totalul de peste 5 miliarde de euro alocate.
Emisiile de gaze cu efect de sera au crescut cu 3% in 2010
Emisiile de gaze cu efect de sera ale intreprinderilor care participa la schema europeana de comercializare a certificatelor au crescut cu peste 3 procente anul trecut. Comisarul pentru combaterea schimbarilor climatice, Connie Hedegaard, a declarat ca majorarea emisiilor „reflecta redresarea economica". Insa chiar si dupa ce economia revine la normal, emisiile raman cu mult sub plafonul pentru perioada de comercializare 2008-2012. Cifrele indica, de asemenea, ca unele sectoare industriale continua sa acumuleze un surplus de certificate care urmeaza a fi comercializate in cursul celei de-a treia perioade de comercializare, care incepe in 2013. Incepand cu anul 2008, pentru a compensa o parte a emisiilor lor, instalatiile pot restitui credite internationale de reducere a emisiilor, generate prin mecanismele flexibile ale Protocolului de la Kyoto.
Comisia lanseaza o consultare publica pe tema modalitatilor de reducere a utilizarii pungilor de plastic ne-biodegradabile
Comisia Europeana lanseaza o consultare publica pe tema modalitatilor de reducere a utilizarii pungilor de plastic ne-biodegradabile. Oficialii europeni incearca sa determine care este cea mai buna solutie, intre facturarea si impozitarea lor sau alte optiuni, precum interzicerea la nivelul Uniunii Europene a acestor pungi. Consultarea are loc pe internet si se desfasoara pana in luna august. Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat ca este nevoie de punctele de vedere ale cat mai multor oameni, "pentru a stimula politica in aceasta chestiune care ne sufoca mediul". In fiecare an, un cetatean european consuma aproximativ 500 de pungi din plastic pentru transport, cea mai mare parte fiind folosita o singura data. Volumul total al pungilor din plastic pentru transport, produse in Europa in 2008, a fost de 3,4 milioane de tone. Adica echivalentul greutatii a peste 2 milioane de autoturisme. Desi unele state membre au intervenit deja in sensul reducerii utilizarii pungilor de plastic pentru transport prin masuri legate de preturi, prin incheierea de acorduri cu sectorul comertului cu amanuntul si prin interzicerea anumitor tipuri de pungi, la nivelul Uniunii nu exista masuri specifice. Durata indelungata de viata a pungilor de plastic face ca, in acest moment sa pluteasca, doar in Marea Mediterana, circa 250 de miliarde de particule de plastic, cu o greutate totala de 500 de tone.
