Asculta Jurnalul de Mediu Radio France Internationale - HotNews.ro
Descarca fisierul audio in format MP3
Ziua Mondiala a Apei: Cerinta de apa, de trei ori mai mica decat cea din anul 1990
Marti a fost Ziua Mondiala a Apei. Ocazie cu care specialistii au avertizat ca populatia oraselor creste mai rapid decat se poate adapta infrastructura de apa. "Este prima data in istoria omenirii cand cea mai mare parte din populatia lumii traieste in orase: 3,3 miliarde de oameni, iar numarul continua sa creasca intr-un ritm alarmant", sustine directorul general al Administratiei Nationale "Apele Romane", David Csaba. La nivel global, 27% din populatia urbana nu beneficiaza de sisteme de alimentare. Studiile internationale arata ca, in fiecare luna, cinci milioane de oameni vin sa locuiasca la oras. In Romania, cerinta de apa este insa de trei ori mai mica decat cea din anul anul 1990. Astfel ca nu se poate vorbi despre o criza a apei in tara, pana in 2025. Conform studiilor realizate de Institutul International pentru Managementul Apei in anul 2000, Romania nu se va confrunta in urmatorii 20 de ani cu un posibil deficit al resursei de apa. Totusi, distributia neuniforma a resursei, schimbarile climatice tot mai evidente in ultimul timp, pot conduce la aparitia unor zone influentate de seceta (respectiv in vestul, sudul si estul tarii). La aceleasi concluzii au ajuns si studiile elaborate de Administratia Nationala "Apele Romane", care avertizeaza insa ca pot exista cateva sectiuni deficitare in spatiul hidrografic Prut-Barlad.
Expertii verifica zonele contaminate din Japonia
Evenimentele din Japonia devin din ce in ce mai periculoase din cauza contaminarilor cu substante radioactive. Primele dovezi se regasesc in alimente si in apa, spun specialistii. O singura substanta, cesiul, poate ramane peste 200 de ani in zonele contaminate. Expertii au identificat, insa, niveluri mult peste limita si ale iodului radioactiv. Autoritatile din Asia au intensificat saptamana aceasta controalele asupra importurilor din Japonia. Expertii sunt ingrijorati mai ales de prezenta a trei substante radioactive: iodul 131, cesiul 134 si cesiul 137 - care pot provoca diferite tipuri de cancer, in timp. Prezenta cesiului radioactiv ii ingrijoreaza cel mai mult pe cercetatori, spun analistii citati de Reuters. Exista insa si voci care spun ca inca nu exista motive de panica. Deversarea de substante radioactive a determinat, insa, controale stricte la produsele alimentare in Filipine, Hong Kong, Coreea de Sud, China si Malaezia. Autoritatile din Taiwan au extins controalele si asupra produselor electronice.
La 25 de ani dupa Cernobil, Ucraina isi construieste viitorul nuclear cu bani europeni
Uniunea Europeana si Ucraina au inceput sa coopereze din ce in ce mai strans in domeniul infrastructurii si generarii de energie nucleara si energie bazata pe carbune. Institutiile financiare europene au fost, de cele mai multe ori, cele care au finantat proiectele. Observatorii critica insa Uniunea pentru faptul ca investeste in energie "murdara", in loc sa se concentreze pe cea regenerabila. Accidentul nuclear de la Cernobil este legat in continuare de industria nucleara a Ucrainei, la un sfert de secol dupa ce acesta a avut loc. Multe probleme inca exista in acest sector, iar rezolvarea lor este amanata, atrage atentia un ONG international care monitorizeaza activitatea institutiilor financiare internationale. Ucraina nu are inca un sistem national pentru depozitarea si izolarea deseurilor radioactive si a combustibilului nuclear uzat, desi are legi care instituie un astfel de sistem. Centralele nucleare ucrainene produc anual in jur de 150 de tone de combustibil uzat si, avand in vedere intentiile guvernului de a extinde durata de viata a reactoarelor cu 30-45 de ani, cantitatea totala de reziduuri radioactive din Ucraina ar putea ajunge la 200 de milioane de tone. Estimarile arata ca pentru a neutraliza aceste deseuri periculoase va fi nevoie de mai multi bani decat a generat industria nucleara pe toata durata ei de existenta. Din 2010, aproape in fiecare an se va implini durata limita de viata a unei centrale ucrainene. In acest context, "Strategia Energetica pana in 2030" a Ucrainei prevede cresterea folosirii carbunelui in mixul energetic, de la 22 la 33%, extinderea duratei de viata pentru 12 unitati reactoare operationale si constructia altor 22. Cantitatea de combustibil uzat ar urma sa creasca cu mai mult de 100%. O analiza a unor ONG-uri ucrainene demonstreaza ca exista posibilitati de introducere, in industria ucraineana, a unor tehnologii de economisire a energiei, precum si surse alternative si regenerabile de energie. "Uniunea Europeana nu ar trebui sa incurajeze strategia energetica a Ucrainei de dragul importurilor, ci ar trebui sa investeasca in eficienta energetica crescuta si in energie regenerabila, pentru amandoua Ucraina avand un potential imens," se arata in analiza.
