Asculta Jurnalul de Mediu Radio France Internationale - HotNews.ro
Descarca fisierul audio in format MP3
Criza rezolva incet-incet problema emisiilor de CO2
Surprinzator, criza economica are si parti bune. A reusit ce au reusit tarile si politicienii de pe glob doar in discursuri, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Comisia Europeana (CE) a anuntat saptamana aceasta la Bruxelles, ca datorita crizei, emisiile care amplifica incalzirea globala s-au redus cu 11,6% numai anul trecut. Se pare ca scaderea emisiilor a depasit asteptarile oficialilor de la Bruxelles.
“Aceasta reducere poate fi atribuita mai multor factori – in primul rand, activitatea economica redusa si, in al doilea rand, pretul redus la carburanti, care a facut ca energia obtinuta din petrol sa fie mult mai atractiva decat cea din carbune, care polueaza mult mai mult” – afirma oficialii Comisiei Europene.
Emisiile totale de gaze cu efect de sera din UE ajung la 1.873 de miliarde de tone pe an.
Adriean Videanu despre contractul privind Rosia Montana: Eu sunt impotriva secretizarii contractului. Statul se afla intr-o pozitie foarte delicata
Ministrul Economiei, Adriean Videanu, considera ca este o copilarie secretizarea contractului privind zacamantul de la Rosia Montana. "Este adevarat ca sunt anumite date secrete, in sensul legii, Agentia Nationala a Resurselor Minerale fiind depozitarul acestor date", a declarat Adriean Videanu intr-un interviu acordat HotNews.ro. Videanu considera ca statul roman se afla intr-o pozitie foarte delicata in ceea ce priveste participarea la o eventuala majorare de capital, in cazul in care nu se ia o decizie in privinta proiectului de la Rosia Montana.
Contractul a fost incheiat intre statul roman, prin SC Minvest Deva SA, si compania canadiana Gabriel Resources, in vederea exploatarii minereurilor de aur si argint de la Rosia Montana. In compania Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), care ar urma sa exploateze zacamintele aurifere, Romania detine 20% din actiuni, prin intermediul Minvest Deva.
Ministrul Mediului: Romania ar putea ramane fara plaje in urmatorii 22 de ani
O suprafata de 2.400 de hectare din zona costiera a Marii Negre a disparut in ultimii 35 de ani, iar pentru urmatoarele doua decenii se prevede o disparitie partiala, daca nu chiar totala, a plajelor litoralului romanesc in cazul in care nu se intervine cu proiecte viabile, declara Laszlo Borbely, ministrul Mediului si Padurilor. Informatiile reies din studii realizate de specialisti japonezi si danezi.
Ministrul Mediului atrage atentia ca daca nu se iau masuri in aceasta zona, practic vom avea putine zone de plaja sau chiar deloc in urmatorii 22 de ani. Acesta a adaugat ca, desi la ora actuala pentru derularea unor proiecte de reabilitare a zonelor este alocata suma de 134 milioane de euro, Romania continua sa ramana in urma la acest capitol.
Cercetatorii au creat un aparat artificial de tesut panza de paianjen
Panza de paianjen a fost mereu o enigma pentru cercetatorii care au incercat sa o reproduca artificial. Firele subtiri tesute de arahnide au o rezistenta la intindere de cinci ori mai puternica decat otelul, iar posibilitatile de utilizare a unui material identic in domenii precum industria de masini, de constructii sau cea textila sunt infinite. Singura problema este ca panza a fost pana acum imposibil de replicat. Cercetatorii au descoperit totusi un element cheie in modul in care paienjenii isi croiesc matasea si par a fi foarte aproape de a o reproduce artificial. Oamenii de stiinta de la doua universitati germane au aflat cum reusesc paienjenii sa formeze in doar cateva secunde fibre elastice din proteinele stocate in propriile glande. Matasea de paianjen este formata din catene de proteine legate prin conexiuni fizice solide, iar intre acestea se gasesc zone neconectate care contribuie la elasticitate, lucru ce face matasea puternica si totodata flexibila. Misterul din spatele moleculelor tine de modul in care acestea pot fi tinute de paienjeni in glande. Cercetatorii au descoperit care este structura unui element de control utilizat in formarea matasei de paianjen, iar in acest moment sunt capabili sa copieze tehnica arahnidelor.
