Asculta Jurnalul de Mediu Radio France Internationale - HotNews.ro
Descarca fisierul audio in format MP3
Laszlo Borbely: Spania si Japonia vor sa cumpere certificate de emisii de dioxid de carbon din Romania
Spania si Japonia vor sa cumpere certificate de emisii de dioxid de carbon din Romania. Declaratia a fost facuta de Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, care a declarat ca negocierile oficiale cu cele doua state vor incepe dupa ce vom avea legislatia pusa la punct. Pana acum, a fost aprobata ordonanta care permite vanzarea acestor certificate, insa mai trebuie adoptat actul normativ privind investitiile care pot fi facute cu banii obtinuti. "Saptamana viitoare avem in sedinta o hotarare care prevede unde poti sa te duci cu acesti bani", a declarat ministrul Mediului. Acesta a precizat ca, in ceea ce priveste tranzactionarea certificatelor, Romania se afla in intarziere. Romania are insa un avantaj prin faptul ca, dupa 1989, au fost inchise multe fabrici care erau poluante, si s-a ajuns la un surplus de certificate pentru emisii de dioxid de carbon care pot fi vandute, sustine Borbely. In urma vanzarii certificatelor, Romania ar putea obtine circa doua miliarde de euro.
Cea mai ampla expeditie de ecologizare a Muntelui Everest va curata Zona Mortii de peste 2.000 de kg de deseuri
Douazeci de alpinisti nepalezi vor pleca spre varful Everestului in aceasta saptamana, pentru a curata deseurile care se afla aici de peste doua decenii. Este vorba despre cea mai ampla actiune de ecologizare de acest nivel organizata vreodata, au anuntat organizatorii. Potrivit acestora, nimeni nu a indraznit sa curete zona aflata la peste 8.000 de metri altitudine, cunoscuta sub numele de "Zona Mortii", din cauza lipsei de oxigen si a solului inselator. Alpinistii vor urca cu rucsaci goi, in incercarea de a curata locul de buteliile goale de oxigen, de canistrele de combustibil, corturi si franghii imprastiate in regiune. "In trecut, deseurile erau ingropate. Dar acum au aparut la suprafata din cauza topirii zapezii, in urma incalzirii globale", sustin organizatorii. Muntele Everest a devenit cunoscut si ca cel mai inalt depozit de deseuri al lumii. Multi alpinisti isi lasa harnasamentele si gunoaiele aici, preferand sa coboare fara greutate suplimentara, din cauza oboselii si a lipsei de oxigen. Peste 4.000 de alpinisti au escaladat muntele, iar turismul este o sursa esentiala de venit pentru Nepal, una dintre cele mai sarace tari ale lumii.
Zborurile pasarilor se amana si ele din ce in ce mai des
Schimbarile de climat afecteaza comportamentul pasarilor intr-un ritm fara precedent, spun oamenii de stiinta. In jur de 20 de miliarde de zburatoare si-au schimbat deja cursul de zbor, iar multe dintre ele aleg tot mai mult sedentarismul in detrimentul migratiei. In cadrul unui congres la care au participat 200 de experti in migratia pasarilor, ornitologul spaniol Miguel Ferre a declarat ca singurul mare factor usor de identificat din spatele acestui fenomen, ce implica 70% din pasarile migratoare ale lumii, il reprezinta schimbarile climatice. „Pasarile migratoare de distanta lunga parcurg distante mai scurte, in timp ce pasarile migratoare de distanta scurta devin sedentare”, a spus Ferrer. Ceea ce afecteaza semnificativ tot ce fac pasarile migratoare, de la obiceiurile de imperechere la diversitatea genetica”.
Mii de kilometri patrati de plastic plutitor in Oceanul Atlantic
Cercetatorii au identificat o noua problema ce ameninta ecosistemul oceanelor: un morman de ramasite de plastic asemanatoare confetiului, intinse pe mii de kilometri patrati, intr-o regiune indepartata a Oceanului Atlantic. Gramada plutitoare de gunoi, greu de observat de la suprafata, a fost examinata de doua grupuri de oameni de stiinta americani. Studiul lor descrie o compozitie de microparticule similara cu cea a insulei din deseuri casnice din Oceanul Pacific, care are o suprafata de circa cinci ori mai mare decat cea a Marii Britanii. Ramasitele de plastic care plutesc pe apa oceanelor sunt daunatoare pestilor, mamiferelor marine si, in ultima istanta, oamenilor aflati in fruntea lantului trofic. Aceste bucatele de plastic, pe care pestii nu le pot deosebi de plancton, sunt periculoase pentru ca pot absorbi chimicale daunatoare aflate in oceane. Dupa estimarile Organizatiei Natiunilor Unite, 46.000 de bucati de plastic nu mai mari decat o moneda plutesc pe fiecare metru patrat din suprafata oceanelor lumii. O lucrare citata de Administratia Nationala Oceanica si Atmosferica din Statele Unite sustine ca pana la 100.000 de mamifere marine ar putea muri in fiecare an din cauza deseurilor care plutesc pe apa oceanelor.
