​Grindina este un fenomen meteo extrem care apare destul de rar, dar și când o face, lasă multe distrugeri în urmă. Românii înfigeau pe vremuri cuțite în pământ pentru a ține grindina departe de câmpuri și se credea că și bătutul toacei ajută. Cum se formează grindina? Care au fost recordurile din România și din lume? Ce erau solomonarii?

Bucata uriasa de grindina cazuta in 2018 in ArgentinaFoto: Victoria Druetta / SWNS / SWNS / Profimedia

Informația pe scurt

  • Cunoaștem grindina sub formă de bobițe înghețate, dar uneori se întâmplă fenomene incredibile. Cea mai grea bucată de grindină despre care se știe avea 1,02 kg, căzută pe 14 aprilie 1986 în Banghladesh. În 2010 au căzut în SUA (Vivian, South Dakota) bucăți de 20 cm în diametru și de peste 800 de grame greutate.
  • La 1901 cădea la Țăndărei grindină de mărimea unui ou de găină, iar la Bușteni, în 1905, se depunea un strat consistent de grindină. În august 2008, la Curtea de Argeș cădeau bucăți de grindină de 8 cm diametru.
  • Erau o mulțime de credințe populare legate de cum poți scăpa căderile de grindină și - fie se făceau sunete speciale sau erau înfipte sau îngropate diverse obiecte în pământ. Se credea că gonești grindina dacă înfigi un cuțit în pământ sau dacă se bate toaca. Se mai credea că păstrarea ramurilor de salcie de la Florii poate ajuta ca să nu dea grindina peste culturi.
  • Foarte multe tradiții sunt legate de Sf Ilie (Sântilie) cel care provoacă incendii în verile toride, produce tunetele, fulgerele și trăsnetele și hotărăște unde și când să dea grindina. Se credea că sfântul va trimite grindină dacă nu este cinstit cum se cuvine.
  • Pentru teritoriul României, numărul anual de zile cu episoade de grindină este mai mare în zonele de deal și munte și, în general, în vestul țării. Grindina este destul de greu de prognozat, fiindcă ar fi nevoie de mai multe date și de mai multă aparatură.
  • Bobul de grindină se formează în cadrul norului Cumulonimbus când particula de gheață este prinsă de curenții ascendenți existenți în nor. Pe suprafața particulei se depun alte particule care-i măresc diametrul și greutatea, căpătând o mișcare descendentă. Atunci când reușește să învingă forța curentului ascensional, coboară spre pământ sub formă de grindină.

Cum și unde apare grindina

Grindina este o precipitație solidă sub formă de globule sau boabe de gheață, cu un diametru cuprins între 5 și 50 mm, uneori chiar mai mare și care provin din norii Cumulonimbus. Boabele sunt considerate mari dacă au mai mult de 20 mm în diametru.

Numărul mediu de zile cu grindină rar trece de 4-5 pe an în locurile unde apare cel mai des în România. În ultimii ani sunt tot mai dese raportările făcute de oameni care fotografiază boabele de grindină în palmă sau fac clipuri video, așa că se pot cuantifica mai bine cazurile extreme, fiindcă la stațiile meteo nu sunt foarte multe episoade de grindină.

Mai ales în SUA sunt studiate evenimentele meteo cu grindină de dimensiuni extrem de mari și sunt colectate filmări făcute imediat de cei care iau în palmă bucățile sau de cei care le și măsoară.

Elementele de gheață sunt constituite aproape în întregime din gheață transparentă sau uneori alternând cu straturi de gheață opacă.

În general grindina apare între lunile mai și august și foarte rar se produce grindină în afara sezonului cald, explică pentru HotNews.ro fizicianul Bogdan Antonescu, expert în fenomene climatice extreme.

Cum de pot apărea bucăți de grindină de peste 1 kg greutate?

„Grindina de mare dimensiuni, cea de peste 2,5 cm și cea record este din super-celule, fiindcă nu are cum să crească mult și să ajungă la diametre așa de mari, decât dacă petrece mult timp în interiorul furtunii. O furtună simplă, un nor simplu, se disipă în jumătate de oră, în timp ce super-celula, adică furtuna care are partea de jos în rotație, are un timp de viață mult mai lung și în felul acesta favorizează creșterea bucăților de gheață la dimensiuni mai mari”, explică Bogdan Antonescu.

Presa românească din trecut scria despre cazuri extreme cu grindină cât „oul de găină”, dar nu se întâlnește chiar această formă, ci bucățile sunt mai aplatizate, nu prea au formă sferică perfectă.

Cele mai grele bucăți de grindină căzute pe Terra (nu în România) cântăresc chiar și 800-1.000 de grame (0,8 - 1 kg). Când ne gândim la grindină ne vin în minte boabe cât strugurii, nu unele mari. Cum pot ajunge pe Terra astfel de bucăți?

Bogdan Antonescu spune că sunt, în cazuri foarte rare, furtuni care rezistă în condiții cu totul și cu totul speciale. Dacă grăunțele de grindină sunt foarte mici, ele se topesc pe măsură ce coboară și ajung la suprafață sub formă de ploaie și nu mai pot fi văzute. Rezistă până pe Terra doar bucățile mari la care topirea este redusă.

Aceste furtuni ce produc grindină de mari dimensiuni se întâmplă pe timp de vară și faptul că este cald afară favorizează instabilitatea și permite formarea de super-celule care au timp lung de viață, pe fondul instabilității atmosferice ridicate.

În Europa, regiunea nordului Italiei produce mai des grindină de mari dimensiuni.

Cât de greu este de prognozat pentru alerte nowcasting producerea grindinei? „Este destul de greu, relativ mai greu decât să prognozezi descărcări electrice, pentru că trebuie să monitorizezi detaliat furtuna respectivă (...) Trebuie să te uiți după o furtună care arată într-un anumit fel pe care meteorologii sunt antrenați să-l recunoască și o furtună care ajunge la înălțimi mari în atmosferă ”, spune Bogdan Antonescu, explicând că este complicat, este nevoie de mai multe tehnologii, analize și date satelitare

Grindina este generată numai de norii Cumulonimbus și de cele mai multe ori însoțește fenomenele orajoase (tunete și fulgere) din timpul verii. Porțiunea „bătută” de grindină poate măsura în lungime câteva zeci de km, uneori câteva sute, iar în lățime, de la câteva zeci de metri, la 10-15 km.

Bobul de grindină se formează în cadrul norului Cumulonimbus când particula de gheață este prinsă de curenții ascendenți existenți în nor. Pe suprafața particulei se depun alte particule care-i măresc diametrul și greutatea, căpătând o mișcare descendentă. Atunci când reușește să învingă forța curentului ascensional, coboară spre pământ sub formă de grindină. Viteza de cădere a particulelor crește direct proporțională cu greutatea lor. Spre exemplu, la un diametru de 12 mm, viteza de cădere este de 25 m/secundă

Grindină record în România - câteva cifre și exemple

Date validate de ANM pentru secolul XXI, diametrul maxim al bucăților de grindină căzute:

8 cm la Curtea de Argeș în 18 august 2008

7,8 cm la Huedin în 21 august 2007

Căderi de grindină cu mărimi neobișnuite ale bobului:

- Țăndărei, 1901, gheață cât un ou de găină

- Bușteni 1905, grindina a format un strat de câțiva cm

- 1966, luna august, grindină cu diametru de 4 - 5 cm în Argeș, Ilfov, Dolj

Cum era definită grindina în dicționarul lui Scriban, la 1939 (sursa DEX Online)

grindină f., pl. e și ĭ (lat. grando, grandinis, it. grándine și grándina. V. grunț). Ploaie de gheață (peatră) care cade vara supt formă de grăunțe, une-ori mai mari și de cît alunele. Fig. Mare cantitate: grindină de laude, de ocări.

Recorduri mondiale și europene pentru bucăți uriașe de grindină

  • Cea mai grea bucată de grindină „heaviest hailstone”, avea 1,02 kg, căzută pe 14 aprilie 1986 în Banghladesh (Gopalganj District). Furtuna extrem de puternică de la Gopalganj a dus la moartea a 92 de oameni.
  • Locul 2, 880 de grame, pe 23 iulie 2010, Vivian, South Dakota. Acele bucăți au fost cele mai mari măsurate vreodată cu certitudine: 20 cm diametru.
  • În Argentina au fost furtuni violente cu bucăți foarte mari de grindină. Pe 8 februarie 2018, într-un oraș numit Villa Carlos Paz (regiunea Cordoba) au căzut din cer bucăți de grindină estimate a avea diametru între 19 și 23 cm. Nu au fost măsurători directe, ci estimări bazate pe date de la fața locului.

În Libia, în zona capitale Tripoli au căzut la final de octombrie 2020 bucăți de grindină cu diametrul de maxim 17 cm.

Bucățile mai mari de 15 cm în diametrul sunt încadrate într-o categorie aparte: „gargantuan hail” (grindină uriașă). Doi cercetători au calculat că, cel puțin teoretic, cele mai grele bucăți de grindină care pot ajunge pe sol ar putea avea 1,3 kg greutate și 30 cm diametru.

În iulie 2023, grindina care a lovit la Azzano Decimo, în apropiere de Pordenone, avea diametrul de 19 centimetri, doborând recordul european anterior, de 16 centimetri în diametru, înregistrat tot în Italia la 19 iulie, la Carmignano di Brenta, în apropiere de Veneţia.

Cei mai mulți morți într-o furtună cu grindină („highest mortality hailstorm”), aproximativ 250 de morți, la 30 aprilie 1888, Moradabad, India. Este documentat acest episod incredibil care s-a petrecut într-o localitate din provincia indiană Uttar Pradesh acum peste 130 de ani și ar fi dus la moartea a 246 de oameni și 1700 de animale (oi și vite). În presa vremii s-a scris că bucățile de grindină erau - în funcție de relatare - cât oul de gâscă, cât o portocală sau cât o minge de cricket. Jurnaliștii au scris că stratul a ajuns în unele zone la peste 60 cm grosime.

Un alt episod extraordinar s-a petrecut la Nanking, în China, în 1932 (Honan Province). când ar fi murit 200 de oameni.

Grindina din România în ultimii 120 de ani, în presa vremii

Iată ce scria ziarul Universul, în iunie 1901, despre pagubele „colosale” cauzate de „piatră”

De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 23 Iunie — Botoșani Ploie torențială, cu grindină. Pagube colosale.—Ploaia torențială de eri după amiază a căzut aproape asupra întreg județului, pricinuind perderî foarte mari. In corn Cucoreni, pe moșia d-lui I. Vasescu, piatra a devastat: 232 hect. de grîu, a căror pagube s’au evaluit la 40.500 lei 52 hect. ovăz, paguba de 5760 lei ; 14 hect. de orz amestecat cu orez, a căror pagube se urcă la 1600 lei; 157 hect. orz curat, In valoare de 30.000 lei și 5 hect. de vie cu pagubă de 3000 lei”

Ziarul Universul scria despre grindină „cât oul de porumbel” la final de iunie 1905

„După căldura foarte mare și arzătoare din cursul zilei de Vineri, către seară și peste noapte a plouat puțin în o mare parte a țărei. Pretutindeni au fost puternice manifestațiuni electrice, iar la Iași grindină ca oul de porumbel, cauzînd mari stricăciuni, grindină puțină a mai căzut la Bîra (Roman) și Bușteni. In unele localități a fost ploae repede și abondentă”.

În vara lui 1939, în Universul apărea un articol cu titlul „Ravagiile produse în țară de furtuna de Marți” și se vorbea despre grindină „cât oul de găină”

În regiunea Iași

„Grindina căzută a avut mărimea oului de rândunică, iar în unele părţi, chiar a unei nuci. Recolta de fructe e socotită definitiv compromisă”

IN JUD. BAIA GRINDINA CĂT OUL DE GĂINĂ Călătorii cari au sosit azi dimineaţă in localitate, din regiunea Paşcanilor, au spus că în judeţul Baia furtuna şi grindina au fost extraordinare. Astfel, in regiunea Miroslăveşti (Baia) de pe lunca râului Moldova, ravagiile grindinei au fost înspăimântătoare. Piatra avea mărimea unui ou de găină, lucru ce nu s’a mai pomenit de mult. Pretutindeni unde a căzut, a distrus copacii și recoltele. Deasemeni, au avut foarte mult de suferit gospodăriile sătenilor, iar numeroase animale au fost lunecate.

Presa din timpul comunismului scria mai ales despre ravagiile făcute de grindină în statele occidentale, mai ales Austria. iată un exemplu din România Liberă, 1966 care nu pare verosimil.

„O GRINDINĂ DE RARĂ VIOLENŢĂ s-au abătut duminică asupra regiunii Salzburg din Austria. In unele locuri, stratul de grindină a atins grosimea de un metru.

Credințe populare despre grindină

Oamenii se temeau de grindină și erau îngroziți de momentele când „cădea piatra”, cum spuneau ei pe atunci. Nu era de mirare că se temeau, fiindcă o grindină serioasă putea face praf culturile sau răni animalele și deci oamenii rămâneau fără resurse.

Erau o mulțime de credințe populare legate de cum poți scăpa de căderile de grindină și fie se făceau sunete speciale sau erau înfipte sau îngropate diverse obiecte în pământ.

Se credea că bătutul toacei poate îndepărta norii amenințători ce pot aduce grindină, iar în unele locuri se credea că bătutul clopotului poate avea acest efect.

Se mai credea că păstrarea ramurilor de salcie de la Florii poate ajuta ca să nu dea grindina peste culturi. Oul înroșit și sfințit la Paște se îngropa la capătul viei, pentru a o proteja de grindină.

Despre o personificare mitică numită „Sânpetru de Vară se credea că a fost luat de Dumnezeu în cer, unde i s-au încredințat cheile Raiului. Acolo, el fierbe grindina pentru a o mărunți prin topire și pentru a deveni mai puțin periculoasă, scrie Ion Ghinoiu în Dicționar de mitologie românească.

Mai exista o legendă care spunea că în adâncul pământului ar fi ger și acolo ar fi pregătită grindina, pentru a fi apoi distribuită (inegal) pe Pământ.

Foarte multe tradiții sunt legate de Sf Ilie (Sântilie) cel care provoacă incendii în verile toride, produce tunetele, fulgerele și trăsnetele și hotărăște unde și când să dea grindina. Se credea că sfântul va trimite grindină dacă nu este cinstit cum se cuvine.

Solomonarii și cuțitul din pământ

Mai sunt câteva personaje mitice cu totul speciale: solomonarii, oameni care ar avea știința de a conduce norii încărcați cu grindină pe unde doresc. „Ei dau piatră ca să-i pedepsească pe cei care nu țin sărbătorile sau pe cei care au greșit cu ceva înaintea lui Dumnezeu. Piatra se face din coada balaurului. Încotro dă balaurul cu coada, într-acolo dă și piatra. De aceea, oricât de călduroasă ar fi vara, balaurul tot rece rămâne”.

Se mai credea că în anumite zile nu trebuie să se lucreze, fiindcă altfel poate lovi grindina în culturi.

Gh Ciaușanu

„Cu un cuțit înfipt în pământ poți abate grindina”

„În vechime se credea că poți goni grindina dacă ridici o secure plină de sânge către cer”

Artur Gorovei

„Înainte de Sf Ilie să nu zvârlii cu mere în sus, că bate piatra peste ogorul tău cât merele”

„Până la Sânziene să nu turtești prune, să nu le tai cu brișca, că va bate piatra”

„Când bate piatra, se înfige toporul în pământ, și se pune sare pe muche, ca să stea”

„Primăvara podgorenii leagă câteva vițe din vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferită de piatră”

Ce spun climatologii despre grindină și cum apare ea

Explicațiile sunt din volumul „Schimbările climatice - de la bazele fizice la riscuri și adaptare”, semnat de mai mulți climatologi și meteorologi români.

Căderile de grindină apar ca precipitații sub formă de particule de gheață, având formă sferoidală, conică sau neregulată. Astfel de precipitații sunt generate de norii de tip Cumulonimbus asociați unor furtuni convective severe și sunt înregistrate frecvent în sezonul cald al anului. În mediul urban, grindina poate provoca avarii autovehiculelor sau structurilor construite.

În mediul rural, grindina afectează culturile agricole. Severitatea pagubelor depinde de: (1) frecvență, reflectată în numărul de zile cu grindină și/sau numărul episoadelor de grindină; (2) intensitate exprimată prin numărul de greloane pe unitate de suprafață, dimensiunea maximă și/sau medie a greloanelor, viteza la rafală a vântului care accelerează particulele de grindină în cădere (Changnon 1999).

Frecvența căderilor de grindină are un impact mai puternic asupra activităților din agricultura, în timp ce intensitatea căderilor de grindină este importantă pentru evaluarea pagubelor în mediul urban (de exemplu, în cazul acoperișurilor locuințelor și automobilelor).

Pentru teritoriul României, numărul anual de zile cu episoade de grindină este mai mare în zonele de deal și munte și, în general, în vestul țării. În ciuda îmbunătățirilor în ceea ce privește disponibilitatea datelor, tendințele observate și proiecțiile viitoare privitoare la episoadele de grindină sunt încă incerte din cauza observațiilor directe insuficiente și a reprezentării inadecvate a proceselor microfizice în predicția numerică a vremii și climei.