Activiști de mediu îi cer președintelui Klaus Iohannis să nu promulge Legea de aprobare a OUG 175/2022 prin care nouă hidrocentale ar urma să fie amenajate în arii naturale protejate/parcuri naturale fără realizarea procedurii prin care să se stabilească impactul asupra mediului. Călin Dejeu, biolog și membru în Comisia Mondială a Ariilor Naturale Protejate, spune că intrarea în vigoare a acestei legi ar reprezenta cel mai mare atac asupra naturii din Europa contemporană pentru că ar implica mutilarea a 23 de situri „Natura 2000”, a două parcuri naționale, a unui parc natural și a un sit RAMSAR (zone umede de importanţă internaţională).

Defileul JiuluiFoto: Dreamstime.com / Szymon Bartosz

Federația Coaliţia Natura 2000 România a transmis joi o scrisoare deschisă semnată de reprezentanții a 19 ONG-uri de mediu care îi cer președintelui Klaus Iohannis retrimiterea în Parlament a legii adoptate de Parlamant și trimise la promulgare.

Construcția celor nouă hidrocentrale a început în perioada comunistă, la o parte lucrările fiind avansate, însă abandonate din lipsa banilor sau blocate tocmai pentru că legislația de mediu nu mai permite continuarea lor, distrugerile pe mediu fiind imense. Pentru hidrocentralele de la Livezeni - Bumbești și Surduc - Siriu ONG-urile de mediu au reușit anularea în instanță a autorizațiilor de construire.

„Sunt proiecte mari, chiar megalomanice, tipic ceaușiste, toate nouă hidrocentrale. La o parte din ele lucrările sunt deja concepute. Ele cumulat reprezintă cel mai mare atac asupra naturii din Europa contemporană pentru că implică mutilarea a 23 de situri „Natura 2000”, două parcuri naționale, un parc natural și un sit RAMSAR. Distrug complet cursurile râurilor, dar nu se poate limita aici impactul pentru că în defileul Jiului practic toate ecosistemele din defileu gravitează în jurul Jiului. În momentul în care Jiul va dispărea și se versanți se va simți impactul. Este vorba despre o distrugere a unui Parc Național de la un capăt la celălalt, lucru de neconceput chiar și în lumea a III-a”, a explicat biologul Călin Dejeu pentru HotNews.ro.

Acesta spune că impactul lor economic este nesemnificativ pe lângă distrugerile de mediu cauzate.

„Aportul economic este foarte modest. Consiliul Economic și Social când a dat un punct de vedere negativ estima cam la 1% impactul pe care l-ar avea în sistemul energetic, deci nesemnificativ, dar cu costuri de mediu incalculabile și costuri economice foarte mari, fiindcă este vorba despre sute de milioane de euro, bani publici, aruncați. Cu aceeași bani se pot face proiecte legale, sustenabile, car să producă mult mai mult”, a explicat Dejeu.

Acesta cere președintelui Klaus Iohannis să retrimită legea în Parlament.

„Pretextul Ordonanței a fost că trebuie repede să facem cumva să ajutăm aceste proiecte să ocolească legile, fiindcă primim finanțare europeană pentru ele. Și totul a fost o minciună, se știa din start că este imposibil ca niște proiecte cu un asemenea impact de mediu să primească finanțare europeană, dar a fost un pretext să aprobe Ordonanța de urgență. Când s-a văzut cert că nu vor fi finanțate, normal era, dacă erau niște politicieni cu coloană vertebrală, să renunțe la această Ordonanță”, a explicat Dejeu.

Coaliţia Natura 2000: S-a invocat un deficit de producție de energie electrică, dar între timp România a devenit exportator

Federația Coaliţia Natura 2000 România a trimis președintelui Klaus Iohanis, joi, o scrisoare deschisă, semnată de reprezentanții a 19 de ONG-uri de mediu, în care cer retrimiterea în Parlament a proiectului de lege venit la promulgare.

„În data de 30 octombrie a fost publicată în Monitorul Oficial decizia Curții Constituționale privind sesizarea Avocatului Poporului cu referire la legea sus-menționată. Din păcate, decizia nu este în favoarea conservării biodiversității, însă un ultim resort se găsește în mâinile dvs: puteți să trimiteți înapoi în Parlament PL-x nr. 57/2023”, se arată în scrisoarea deschisă.

„Odonanța de Urgență 175/2022 a fost emisă pe motiv că proiectele hidroenergetice vor fi finanțate din REPowerEU și pentru a nu pierde banii europeni. Or, la cererea Comisiei Europene, proiectele au fost eliminate din capitolul REPowerEU. S-a invocat un deficit de producție de energie electrică, dar între timp România a devenit exportator net, și au fost chiar emise semnale de alarmă că ne îndreptăm spre producție excedentară. Așadar nu mai avem absolut niciun motiv să ne sacrificăm natura, să mutilăm 23 de situri Natura 2000, două parcuri naționale, un parc natural și un sit Ramsar. Să secăm Jiul, Bratcu, Dumitra, Belareca, Zăbala, Bâsca Mică, Bălescu Mare, Porcu, Bâsculița, Patac, Bâsca Mare, Paltin, Cașoca, Donca, Bistra, Gălăoaia Mică, Gălăoaia Mare, Vișa, Răstolița, Valea Bradului, și Ilva”, se arată în scrisoare.

Jiul în defileu este un element esențial al cadrului natural al României, iar dispariția Jiului ca râu mare de munte, dispariția ultimului râu mare de munte care mai curge liber în Carpații Românești, afectează major biodiversitatea României, se arată în scrisoare.

Reprezentanții ONG-urilor spun că hidrocentala de pe Jiu nu mai este fezabilă în contextul schimbărilor climatice.

• „Pe de altă parte, chiar și datele financiare arată că afirmațiile privind „construirea în proporție de 90%”, nu au nicio legătură cu realitatea. La modul general, proiectul ceaușist din Defileul Jiului este un proiect absolut nerentabil, din moment ce Hidroelectrica recunoștea oficial, și aceasta pe vremea când nu lua în calcul să asigure vreun debit ecologic și nu erau atât de pregnante schimbările climatice, că se amortizează în 50 de ani.
• Doar cine își bate joc de banii publici ”investește” în așa ceva. Cu 75 de milioane de euro se pot realizat noi unități de producție, sustenabile, legale, care să producă incomparabil mai multă energie electrică și chiar mai repede decât ar putea proiectul anacronic de secare a Jiului.
• Așadar, continuarea lucrărilor ilegale, aruncarea a cel puțin 75 de milioane de euro în Defileul Jiului, nu face decât să reducă, la modul potențial, producția energetică a României”, se mai arată în scrisoare.

Ordonața 175/2022, aprobată în decembrie 2022 de Guvern, scoate de la parcurgerea procedurii de impact asupra mediului următoarele proiecte energetice:

• Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni - Bumbești
• Amenajarea hidroenergetică a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu - Avrig
• Amenajarea hidroenergetică Pașcani pe râul Siret
• Amenajarea hidroenergetică Răstolița
• Amenajarea hidroenergetică Surduc - Siriu
• Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sectorul Cosmești - Movileni
• Complex Hidrotehnic și Energetic Cerna - Motru - Tismana, Etapa a II-a
• Amenajarea hidroenergetică a râului Olt pe sectorul Izbiceni - Dunăre. Centrala hidroelectrică Islaz
• Amenajarea hidroenergetică Cerna - Belareca
• Valorificarea potențialului energetic solar din zona Sadova-Dăbuleni, Dolj - UAT Sadova
• Dezvoltarea CTE Iernut prin construcția unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze cu o putere instalată de 430 MW

Cum a motivat Guvernul adoptarea Ordonanței?

Principalele motive care se regăsesc în anexa actului normativ sunt:

• caracterul strategic al proiectelor de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, eoliene și fotovoltaice și faptul că finanțarea europeană prin planul de măsuri REPower EU presupune o perioadă redusă de timp pentru evaluare, fiind necesară asigurarea posibilității implementării până în anul 2026;
• autoritatea centrală pentru apărare și securitate națională - Consiliul Suprem de Apărare a Țării a stabilit prioritatea în raport cu situația de criză energetică actuală a proiectelor de investiții ale SPEEH - S.A., aflate în diferite stadii de realizare, prin îmbunătățirea rezilienței energetice a României
• neadoptarea unor măsuri în regim de urgență generează urmări cu impact negativ major, inclusiv cu privire la competitivitatea industriei energetice românești, având în vedere provocările actuale de natură geopolitică, precum și caracterul extraordinar al măsurilor ce se impun a fi adoptate în regim de urgență, în vederea creșterii securității energetice prin promovarea investițiilor necesare.

În octombrie 2022, mai multe organizații de mediu au publicat o scrisoare deschisă în care îi cereau președintei CE, Ursula von der Leyen, să nu accepte proiectele hidroenergetice propuse de statul român în zone protejate din România. Activiștii de mediu atrag atenția că unele dintre aceste proiecte încalcă directivele UE privind protecția biodiversității și a apei și ar aduce daune devastatoare și ireversibile siturilor Natura 2000 din România.

• „ Cunoaștem intențiile guvernului român de a include proiecte hidroenergetice în capitolul REPowerEU, dintre care unele care încalcă directivele UE privind protecția biodiversității și a apei și ar aduce daune devastatoare și ireversibile siturilor Natura 2000 din România. Gândurile noastre se îndreaptă în special către Parcul Național Defileul Jiului și situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu, unde biodiversitatea extraordinară este pusă în pericol de proiecte hidroenergetice învechite și planificare energetică nerealistă.
• Situația energetică dificilă din Europa nu trebuie să fie folosită ca pretext pentru a aproba proiecte care vor dăuna ireversibil patrimoniului nostru natural”, se arată în scrisoarea deschisă semnată de reprezentanții următoarelor organizații: Bankwatch România, Declic, Agent Green, Eco-Civica, Călin Dejeu, membru al World Commission of Protected Areas – International Union for Conservation of Nature (IUCN), WWF România.

Peste 33.000 de oameni au semnat o petiție pentru a împiedica distrugerea Defileului Jiului

Petiția „Opriți distrugerea Defileului Jiului!” inițiată în urmă cu 6 ani de Călin Dejeu pentru pentru salvarea acestui râu și oprirea lucrării de construire a amenajării hidroenergetice a râului Jiu pe sectorul Livezeni - Bumbești a strâns peste 33.000 de semnături.

• „33 de kilometri de curs de râu vor dispărea. Jiul, pe toată lungimea din defileu, va deveni o amintire. Va fi inlocuit cu un firicel jalnic de apă, pierdut printre pietre. In 2016, după 4 ani de sistare, au fost reluate “lucrările” la cel mai devastator pentru natură proiect implementat în țară în ultimii 27 de ani.
• Defileul Jiului este protejat de lege, fiind declarat şi parc naţional şi sit Natura 2000.
• Proiectul sinistru presupune ghilotinarea cursului Jiului printr-un baraj la Livezeni, de unde apa este deviată prin tunel până la ieşirea din defileu. Mai mult, la treimea defileului fac alt baraj, care să stoarcă şi să trimită spre aducţiune şi puţina apă adunată pe prima treime a defileului.
• Şi râul Bratcu, o perlă ascunsă a parcului, va fi deviat. Pârâul Dumitra, care încă adăposteşte specii protejate de peşti, va fi și deviat şi regularizat până la distrugerea completă a cursului inferior. Prin urmare, reţeaua hidrografică a parcului naţional va fi nimicită.
• Se adaugă defrişări, drumuri industriale, un alt pod, şantiere, utilaje care poluează şi tulbură ani în şir liniştea naturii, ferestre de atac ... Distrugerea habitatelor acvatice şi ripariene, aridizarea microclimatului defileului, se vor resimţi asupra întregului ansamblu de ecosisteme al parcului naţional, care se va prăbuşi. Echilibrul mutimilenar al padurilor virgine va fi perturbat” se arată în petiție.

Sursa foto: Dreamstime.com / Szymon Bartosz