Guvernul canadian a dezvăluit joi prima sa strategie națională de adaptare la schimbările climatice, care constă în investiții și noi standarde de construcție pentru „a proteja comunitățile și a construi o economie puternică”, potrivit AFP.
În total, vor fi investite 1,6 miliarde de dolari canadieni (1,1 miliarde de euro), majoritatea pe o perioadă de cinci ani, pentru a ajuta municipalitățile și comunele să finanțeze infrastructura publică rezistentă la inundații și pentru a informa mai bine canadienii cu ajutorul unor noi hărți de inundații și a unor date climatice mai precise.
„Schimbările climatice afectează fiecare comunitate din Canada”, a declarat Bill Blair, ministrul pregătirii pentru situații de urgență din Insula Prince Edward, o provincie puternic afectată de uraganul Fiona la sfârșitul lunii septembrie.
Numită cea mai costisitoare furtună care a lovit regiunea Atlanticului (pagube de 660 de milioane de dolari), Fiona este doar o mostră a costurilor care vor urma, potrivit guvernului, care se așteaptă ca pagubele provocate de dezastrele naturale să se apropie de 15,4 miliarde de dolari pe an până în 2030.
„În ultimii ani, am văzut, nu doar în Canada, ci în întreaga lume, o creștere a frecvenței și severității evenimentelor meteorologice”, a adăugat ministrul, invocând inundațiile, incendiile de pădure și valurile de căldură care au afectat Canada.
Prin punerea în aplicare a aproape 70 de măsuri, guvernul federal speră să reducă costurile dezastrelor naturale prin stabilirea unor „obiective și ținte clare de adaptare”. Fiecare dolar investit ar trebui să ducă la economii de până la 15 dolari, spune Ottawa.
Numai noile standarde de construcție pentru inundații și incendii ar putea economisi până la 4,7 miliarde de dolari pe an, spune guvernul, care menționează și pădurile urbane dezvoltate în ultimii ani în cel mai mare oraș al țării, Toronto.
Aceste spații verzi ar trebui să reducă costurile de climatizare, să îmbunătățească calitatea aerului și să reducă presiunea asupra infrastructurii pentru apele pluviale, potrivit autorităților, care intenționează să creeze 15 noi parcuri urbane în țară până în 2030.
În special, guvernul federal a stabilit obiective specifice care vor fi „rafinate, după caz”. Aceasta dorește să se asigure că, până în 2025, 60% dintre canadieni sunt conștienți de riscurile de dezastre cu care se confruntă locuințele lor, că 30% din terenuri și ape sunt conservate până în 2030 pentru a stopa pierderea biodiversității și că, până în 2040, toate decesele cauzate de valurile de căldură extremă au fost eliminate.
Strategia a fost salutată ca fiind un „pas important înainte” de către ONG-ul Greenpeace, în timp ce Biroul de asigurări din Canada, care reprezintă diverse companii de asigurări private, o consideră „curajoasă și ambițioasă”, cerând ca ea să fie urmată de restul societății.
Noul plan, care se bazează pe cele 8 miliarde de dolari investite deja din 2009, este acum deschis pentru comentarii din partea provinciilor, teritoriilor și organizațiilor aborigene naționale timp de trei luni.
Problema adaptării societăților la schimbările climatice a fost intens dezbătută la COP27, care s-a încheiat săptămâna trecută în Egipt, cu un text foarte disputat privind ajutorul acordat țărilor sărace afectate de schimbările climatice, dar și cu eșecul de a stabili noi ambiții de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Africa de Sud și-a subliniat dezamăgirea față de eșecul de a „pune în aplicare un obiectiv global privind adaptarea”.
