Consumul de carne din țările dezvoltate ar trebui să scadă la echivalentul a doi burgeri pe săptămână de persoană. De asemenea, extinderea transportului public ar trebui să aibă loc de șase ori mai repede decât rata actuală, în detrimentul deplasării cu mașina personală, se arată într-un raport științific publicat astăzi.
„State of Climate Action 2022”, realizat de World Resources Institute, este un document realizat de cercetători internaționali, care evaluează progresul global în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în țintele asumate prin Acordul de la Paris. Astfel, emisiile trebuie reduse până la jumătate până în 2030, pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 grade Celsius.
Ce reiese din State of Climate Action 2022?
Cercetătorii au ajuns la concluzia că din cei 40 de indicatori monitorizați, doar în cazul a puțin peste jumătate lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună. În cazul a cinci dintre indicatori, lucrurile se îndreaptă spre o direcție greșită.
După cum era de așteptat, având în vedere criza energetică provocată de războiul din Ucraina, consumul de gaz (și de combustibili fosili, în general) crește rapid, într-un moment în care ar fi trebuit să scadă în favoarea folosirii energiilor regenerabile.
Autorii raportului subliniază faptul că „pandemia și invazia Rusiei în Ucraina au demonstrat că dependența continuă de combustibili fosili nu este doar dăunătoare pentru climă, ci are și riscuri economice și de securitate”.
Un alt indicator unde lucrurile nu merg bine îl reprezintă extinderea folosirii mașinii personale, în dauna altor mijloace de transport. Între 2015 și 2021, numărul kilometrilor parcurși de oameni cu mașinile personale a crescut de la 39% până la 44%.
Explicația este aceea că odată cu creșterea PIB-urilor și a populației a crescut și numărul persoanelor care au autoturisme personale și, prin urmare, numărul călătoriilor cu acestea. Transportul mondial reprezintă 8,7 % din emisiile de carbon (din care 6,2% transportul rutier).
În acest sens, cercetătorii recomandă că transportul public trebuie să se extindă de șase ori mai accelerat decât rata actuală, în același timp cu reducerea utilizării mașinii personale.
Targetul din raport este ca infrastructura de transport public (metrou, metrou ușor, autobuz) măsurată în kilometri per 1 milion de locuitori din top 50 orașe cu emisii de carbon trebuie să se dubleze până în 2030 raportat la 2021.
În ceea ce privește progresele, documentul arată că acestea s-au înregistrat în domeniul mașinilor și camioanelor cu emisii zero. De exemplu, numărul autoturismelor electrice vândute a ajuns aproape la 9% în 2021, o dublare față de anul anterior. Practic, una din zece mașini vândute anul trecut pe glob este una electrică.
Și în ceea ce privește vânzările de vehicule medii și grele cu emisii zero există progrese: acestea au ajuns la 0,2% din vânzările totale din 2021, o dublare față de 2020.
O treime din mâncare se pierde între fermă și furculiță
În acest moment, chiar dacă creșterea productivității este o realitate, studiile arată că 14% din producția mondială de alimente se risipește pe drumul dintre poarta fermei și procesatori, în timp ce 17% este risipită în gospodării, restaurante, magazine. Cu alte cuvinte, o treime din mâncarea produsă pe planetă se pierde între fermă și furculiță.
Asta în condițiile în care populația globală se așteaptă să ajungă la 10 miliarde până în 2050. În același timp, în 2021, între 700 și 800 milioane de oameni au suferit de foame (numărul mare a fost influențat și de pandemia de covid).
Consumul de carne ar trebui să scadă
Autorii „State of Climate Action 2022” mai arată că, în regiunile mari consumatoare, consumul pe cap de locuitor de carne de vită, miel și capră ar trebui să scadă de cinci ori mai repede pentru a atinge obiectivele climatice pentru 2030.
Între 2015 și 2019, consumul în țările dezvoltate a scăzut cu 1,5 %, ajungând la 91 de kilocalorii pe cap de locuitor per zi în 2019. Cercetătorii recomandă ca ținta să fie de 79 de kilocalorii per persoană pe zi. Asta înseamnă cam 2 burgeri pe săptămână.
Agricultura și activitățile asociate reprezintă 13,1 % din emisiile de carbon cu efect de seră.
Alte măsuri propuse de autorii raportului în acest domeniu ar fi următoarele: reducerea prețului la proteine alternative noi, cum ar fi carnea așa-zis vegetală, din insecte, precum și cea sintetică.
„Deocamdată nu se știe cât de viabilă va fi din punct de vedere financiar carnea sintetică pentru a fi produsă pe scară largă. În prezent carnea pe bază de plante e mai scumpă decât cea de origine animală. Obiectivul ar fi să se ajungă la paritate”, menționează autorii raportului.
Analiza a mai concluzionat că economia globală are nevoie de investiții suplimentare de 460 miliarde dolari pe an pentru a trece la o economie cu emisii scăzute de carbon.
64
60
