În mijlocul ghețarilor amenințați cu dispariția din cauza temperaturilor record din timpul verii, speciile din Pirinei, cum ar fi șoimii, își văd ecosistemele perturbate de consecințele încălzirii globale, potrivit experților, citați de AFP.
"Se estimează că, în ultimele decenii, toate speciile s-au deplasat în medie cu 11 metri în altitudine pe deceniu din cauza schimbărilor climatice", a declarat pentru AFP Juan Terradez, cercetător la Observatorul schimbărilor climatice din Pirinei (OPCC), cu sediul la Jaca, în Spania.
Astfel, aceste specii concurează într-un spațiu restrâns în acest lanț muntos care separă Peninsula Iberică de sud-vestul Franței: "Munții sunt în formă de con și, cu cât urci mai sus, cu atât mai puțin eficient este spațiul de hrănire, de deplasare și de reproducere", spune Juan Terradez.
De exemplu, sunt afectate căprioarele din Pirinei, care sunt mai mici decât verișorarele lor din Alpi.
"Dacă la sfârșitul toamnei se înregistrează un val de căldură, ceea ce este destul de frecvent în Pirinei în ultimii ani, care afectează plantele pe care le îndrăgesc, acest lucru duce la o calitate slabă a pășunatului și afectează supraviețuirea puilor în primăvară", explică cercetătorul spaniol.
Desmanul, un mic mamifer endemic din lanțul muntos Pirinei, care trăiește în apele foarte reci ale râurilor, își vede, de asemenea, ecosistemul perturbat. La sfârșitul anului 2021, a fost clasificat ca specie "pe cale de dispariție" de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii.
Efecte catastrofale
Pădurile, care acoperă 6% din suprafața acestor munți, sunt, de asemenea, direct afectate, "căldura și seceta favorizând declinul masivelor forestiere", subliniază Juan Terradez.
Această încălzire generalizată dăunează pădurilor prețioase, care contribuie la încetinirea avalanșelor și la fixarea CO2, eliberând în același timp oxigen.
Iar tendința s-ar putea accelera, determinată de efectele încălzirii globale asupra turbăriilor, unde rezervele de carbon au fost concentrate timp de secole.
"Turbăriile sunt ecosisteme care au fost acoperite de apă în cea mai mare parte a anului, astfel încât toată materia organică a fost fixată acolo și au acționat ca niște rezervoare de carbon", explică Juan Terradez.
"Odată cu încălzirea globală, acoperirea cu apă nu mai este garantată pe tot parcursul anului, astfel că o mare parte din aceste turbării este expusă la temperaturi ridicate, ceea ce înseamnă că tot CO2-ul ajunge în atmosferă", subliniază el.
Supraîncălzire
Pirineii se supraîncălzesc, perioada iunie-iulie 2022 fiind cea mai călduroasă perioadă observată vreodată de când au început măsurătorile, în 1881, în vârful Pic du Midi (2.875 m), potrivit datelor Météo-France. Temperatura medie din această vară este de 9,8°C, cu 7,5°C peste cea normală.
Ghețarii sunt primii care sunt afectați de astfel de călduri de mare altitudine, a declarat pentru AFP Jean-Michel Soubeyroux, climatolog la Météo-France.
"Un studiu recent a datat ghețarul Mont-Perdu (în apropiere de granița franco-spaniolă, n.r.) la peste 2.000 de ani, dar acesta va dispărea în următorii 20 sau 30 de ani", a continuat cercetătorul.
"Obișnuiam să spunem că în Pirinei ninge în fiecare lună a anului, dar astăzi suntem foarte departe de acest lucru", subliniază Jean-Michel Soubeyroux.
