Înlocuirea progresivă a 20% din consumul mondial de carne de vită și de miel cu așa-numitele proteine "microbiene" care imită textura cărnii ar putea reduce la jumătate emisiile de CO2 și defrișările legate de agricultură până în 2050, potrivit unui studiu publicat miercuri, citat de AFP.
Pe baza proiecțiilor actuale privind creșterea populației și cererea de alimente, înlocuirea a jumătate din consumul de carne roșie cu proteine microbiene, cultivate în cuve din oțel inoxidabil, ar putea reduce cu peste 80% pierderile de arbori și poluarea cu CO2, au calculat autorii într-un studiu publicat în revista Nature.
"Cu o schimbare relativ mică în consumul de carne de rumegătoare, emisiile de gaze cu efect de seră provenite din defrișările tropicale pot fi reduse foarte mult", a declarat pentru AFP autorul principal, Florian Humpenoder, cercetător la Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic (PIK).
"Aceasta este o contribuție importantă la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris privind clima", a spus el.
Trei rapoarte de referință privind clima, publicate de ONU începând din august, au arătat în mod alarmant că obiectivul fundamental al textului de limitare a încălzirii globale la mult sub 2°C este grav amenințat.
Sistemul alimentar global este responsabil pentru aproximativ o treime din emisiile de gaze cu efect de seră, iar producția de carne de vită este principalul contribuitor din sectorul agricol.
Industria cărnii de vită contribuie în două moduri: pe de o parte, duce la distrugerea pădurilor tropicale (care altfel ar absorbi C02), pentru a face loc pășunilor și culturilor (soia...) pentru a hrăni vitele.
Pe de altă parte, rumegătoarele sunt o sursă majoră de metan, un gaz cu efect de seră de 30 de ori mai puternic decât CO2 la o scară de 100 de ani.
Cum se obține „noua carne”
Alte tipuri de înlocuitori de carne, în special cei pe bază de plante, se găsesc deja pe rafturile supermarketurilor.
Dar, pe măsură ce lumea se străduiește să găsească soluții climatice, aceste "alimente noi" vor deveni o industrie majoră în următoarele decenii, potrivit previziunilor de piață.
Alimentele produse prin creșterea celulelor microbiene sau fungice sunt supuse unui proces de fermentare, similar celui al vinului sau al berii.
Celulele se hrănesc cu glucoză - din trestie de zahăr sau sfeclă de zahăr, de exemplu - pentru a produce proteine, ceea ce înseamnă că producția necesită terenuri cultivate. Dar mult mai puțin decât în cazul cărnii roșii, potrivit studiului.
Presupunând că metodele agricole și modelele de consum actuale vor continua în următorii 30 de ani, suprafața de pășune din lume ar crește cu aproape un milion de kilometri pătrați.
Cu toate acestea, dacă 20% din această carne ar fi înlocuită cu proteine microbiene, suprafața cultivată ar scădea sub nivelurile actuale.
Potrivit lui Hanna Tuomisto, cercetător la Universitatea din Helsinki, care nu a fost implicat în studiu, beneficiile proteinelor obținute din microbi sau ciuperci merg mai departe de impactul climatic sau de mediu.
"Micoproteina este un substitut ideal pentru carne, deoarece este bogată în proteine și conține toți aminoacizii esențiali", a comentat ea, citată de Nature.
De asemenea, s-ar reduce utilizarea apei în agricultură și emisiile de un alt gaz cu efect de seră, oxidul de azot, prin intermediul îngrășămintelor.
"Guvernele și industria alimentară trebuie să se coordoneze pentru a dezvolta standarde adecvate pentru a câștiga încrederea publicului", a declarat Tilly Collins, de la Imperial College din Londra, într-un comentariu furnizat către Science Media Centre.
Rămâne de văzut dacă iubitorii de carne vor renunța la fripturi pentru o alternativă care seamănă la gust cu carnea.
2
3
