Comisia Europeană și-a dezvăluit miercuri strategia pentru o mai bună conservare a solurilor din UE, dintre care 70% suferă de ecosisteme degradate, propunând un cadru juridic armonizat de protecție pentru 2023, relatează AFP.

Terenuri agricoleFoto: Pixabay

Această nouă foaie de parcurs pe mediu a executivului european vizează refacerea terenurilor degradate, întărirea capacității solurilor de a stoca carbon (în special prin drenarea turbăriilor) și lupta împotriva deșertificării, pentru a realiza ecosisteme „sănătoase” până în 2050.

La finalul unei perioade de consultare, această nouă legislație va propune măsuri, unele dintre ele restrictive, pentru identificarea și curățarea siturilor contaminate.

Comisia a anunțat, de asemenea, stabilirea unei liste de contaminanți ai solului „de urmărit cu prioritate” și o revizuire a reglementărilor privind emisiile industriale.

Regulile privind responsabilitatea de mediu ale corporațiilor vor fi „reevaluate” de Bruxelles. Se are în vedere un „certificat de sănătate a solului” pentru tranzacțiile cu terenuri.

„Solurilor trebuie să li se acorde același nivel de protecție ca cel aplicat apei, mediului marin și aerului”, a declarat comisarul pentru mediu Virginijus Sinkevicius reporterilor.

Ca urmare a supraexploatării agricole sau a emisiilor de poluanți, solurile suferă de o scădere a conținutului de materie organică, o pierdere a biodiversității (viermi de pământ), salinizare (3,8 milioane de hectare în UE) și hidroizolație.

Exacerbată de schimbările climatice, deșertificarea câștigă teren din Portugalia până în România, trecând prin Italia, Grecia și Cipru.

„Aproximativ 70% din solurile degradate ale Europei reprezintă o amenințare directă la adresa securității noastre alimentare, a animalelor noastre și a mediului, cu un cost colosal de aproximativ 50 de miliarde de euro pe an pentru economia UE”, a subliniat dl Sinkevicius.

În sine, eroziunea solului (1 miliard de tone afectate în fiecare an) costă 1,25 miliarde de euro pe an în pierderea productivității agricole.

În timp ce unele state „consideră că managementul solului trebuie să rămână o competență națională strictă”, „Comisia încearcă să introducă un cadru legal care va șterge lipsa de armonizare între țări prin stabilirea de praguri (de poluare) și indicatori comuni „pentru soluri”, a spus Lara Fornabaio de la ONG-ul ClientEarth.