Superbogații din întreaga lume trăiesc ca niște „vandali ecologici”, potrivit unui studiu Oxfam. Prin luxul pe care și-l permit, ei produc de zeci de ori mai multe gaze cu efect de seră decât restul omenirii.„Elita își permite distrugerea”, titrează Tagesspiegel.de. „O mică elită își permite un bilet de călătorie gratuit”, remarcă și Spiegel.de.
În elita numită s-ar putea încadra și unii politicieni de vârf, ca premierul UK, Boris Johnson, sau șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care una declară și alta fac. De exemplu, zboară cu avioane private, pe distanțe mici și foarte mici.
În contrast cu evaluările de mai sus, emisiile pe cap de locuitor ale jumătății mai sărace a populației lumii vor rămâne, și în 2030, cu mult sub limita vizată pentru încălzirea globală, de 1,5 grade. Studiul a fost prezentat de Oxfam la Conferința Mondială privind Clima, de la Glasgow. Potrivit organizației de dezvoltare, acesta se bazează pe studii ale Institutului pentru Politică Europeană de Mediu (IEEP) și ale Institutului de Mediu din Stockholm (SEI).
Un bilet gratuit
Cel mai bogat procent de la vârf - adică mai puțini oameni decât populația Germaniei, de cca. 84 de milioane de locuitori- va fi responsabil pentru 16% din totalul emisiilor globale, până în 2030, potrivit studiului publicat în 5 noiembrie. Nafkote Dabi, expertă în climă la Oxfam, a declarat: „O mică elită se bucură de bilet gratuit, pentru distrugerea climei noastre”.
Acest lucru are consecințe catastrofale pentru milioane de oameni care se confruntă deja cu furtuni devastatoare, foamete și alte greutăți. Un miliardar provoacă mai multe emisii de gaze cu efect de seră cu ocazia unui singur zbor în spațiu, decât poate provoca unul dintre miliardele de oameni săraci, în întreaga viață.
Studiul mai arată că distribuția geografică a emisiilor de gaze cu efect de seră nu mai vizează, în principal, țările industrializate tradiționale. Aproape un sfert (23 %) dintre cei mai bogați 1% se află în China, iar 11 % în India.
Tim Gore, de la Institute for European Environmental Policy (IEEP), a spus că guvernele trebuie să-și reorienteze politicile verzi în direcția celor extrem de bogați. „Acest lucru include măsuri de limitare a consumului de CO2 pentru bunuri de lux, cum ar fi mega-yacht-urile, avioanele private și călătoriile spațiale private, precum și pentru limitarea investițiilor climatice intensive, cum ar fi participațiile în industria combustibililor fosili”.
Una spun și alta fac
Nu mai departe de joi, 4 noiembrie, președinta Comisiei UE, Ursula von der Leyen, a fost luată în colimator pentru neconcordanța dintre declarații și fapte: ea cere mai mult angajament față de protecția climei, în timp ce însăși optează pentru zboruri pe distanțe ultrascurte. Ea parcurs o distanță de 50 de kilometri, cu un avion privat. Timpul de zbor pentru drumul ei de la Viena la Bratislava, în iunie, a fost de doar 19 minute.
Atât din partea unor parlamentari din Bundestag, cît și de la Asociația Contribuabililor Europeni, s-au auzit critici. Acest gen de zbor este un „păcat ecologic”, a spus secretarul general al Asociației Contribuabililor, Michael Jäger, ziarului „Bild”. „A costat o mulțime de bani din taxe, mult timp pentru a ajunge la și de la aeroporturi și, mai presus de toate, multă credibilitate”, a precizat acesta. Potrivit publicației citate, traseul este mai scurt decât distanța dintre Köln și Wuppertal, sau Hamburg și Lübeck. Zborul a produs peste 1.000 kg de CO2.
Imaginea publică a lui Von der Leyen este modelată de European Green Deal, prin care dorește să facă UE neutră din punct de vedere climatic, până în 2050. La conferința ONU de la Glasgow, privind schimbările climatice, ea a spus, la începutul acestei săptămâni: „Toți, din întreaga lume, trebuie să acționăm mult mai rapid”.
Și parlamentara din Bundestag, Jana Schimke (CDU), a avertizat-o pe președinta Comisiei Europene: „Dacă vrei schimbare, trebuie să dai exemplu. În caz contrar, nu mai ești plauzibil.” În Germania, în ultimele luni s-a discutat în mod repetat despre o interdicție a zborurilor pe distanțe scurte.
Un purtător de cuvânt al Comisiei UE a justificat zborul lui Von der Leyen: „Cu plecarea și sosirea în Belgia, călătoria președintei a fost în șapte țări, în două zile. Au fost examinate alternative, dar din punct de vedere logistic nu a existat altă opțiune”. Sau poate da? O călătorie cu trenul pe ruta Viena-Bratislava durează, în medie o oră.
O ipocrizie uluitoare
Prim-ministrul britanic, Boris Johnson, a trebuit să răspundă și el unor acuzații similare, aduse săptămâna aceasta. El a zburat duminică seara de la summitul G20, de la Roma la Glasgow, cu un avion charter Airbus. Același avion îl va duce marți înapoi la Londra, a spus purtătorul său de cuvânt. „Combustibilul pe care îl folosim este durabil, iar emisiile sunt, de asemenea, compensate”, a adăugat acesta.
Însă, potrivit unei relatări a ziarului Daily Mirror, Johnson a zburat miercuri de la COP26 cu un avion privat, pentru a lua cina într-un club exclusivist din Londra, accesibil doar pentru bărbați. Daily Mirror scrie că prim-ministrul Boris Johnson a zburat 400 de mile pentru a participa la o reuniune a jurnaliştilor de la Daily Telegraph, la care a luat parte și Lordul Moore, un sceptic în ceea ce privește schimbările climatice. Laburiștii ar fi caracterizat gestul ca fiind „o ipocrizie uluitoare”.
În aceeași seară, von der Leyen a zburat la Riga cu un avion privat. „Au existat îngrijorări cu privire la utilizarea zborurilor sau a trenurilor regulate, din cauza Corona”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Von der Leyen. În plus, călătoriile în statele membre sunt indispensabile, pentru a le arăta cetățenilor Uniunii Europene că UE joacă un rol important în depășirea crizei coronavirusului, s-a mai precizat.
Acest lucru nu l-a convins pe europarlamentarul german, Martin Schirdewan. „Cuvintele frumoase și faptele reale au diferit întotdeauna mult, la președintele Comisiei, Von der Leyen”, a apreciat el. Politica europeană de vârf a încetat să mai fie un model de urmat, iar în acest fel credibilitatea politicii europene se pierde definitiv, crede co-șeful Stângii din Parlament.
COP26, un blabla?
Emisiile globale de CO2, care sunt în primul rând responsabile pentru schimbările climatice, vor atinge, în acest an, din nou aproape nivelul de dinainte de pandemia de Covid 19, Aceasta reiese din raportul climatic al proiectului de cercetare, Global Carbon Project 2021, publicat joi, cu ocazia COP26 de la Glasgow. China, care și-a revenit din consecințele economice ale pandemiei mai repede decât restul lumii, a fost responsabilă pentru 31% din emisiile de CO2, în 2020.
Dacă tendințele din acest an continuă, o nouă creștere a emisiilor globale în 2022 nu poate fi exclusă, au spus cercetătorii. Acest lucru este valabil, mai ales dacă traficul rutier și aerian revine la nivelurile anterioare și consumul de cărbune rămâne stabil. Sectorul energetic și industria sunt responsabile pentru creșterea bruscă a emisiilor de CO2 în China.
COP26 se desfășoară până pe 12 noiembrie. 197 de națiuni negociază la Glasgow pentru implementarea în continuare a Acordului de la Paris pentru protecția climei, din 2015. Acordul prevede ca încălzirea globală să fie limitată la mult sub două grade, în mod ideal 1,5 grade, comparativ cu epoca preindustrială. Experții și ONU avertizează, însă, că pământul se îndreaptă în prezent către o încălzire de 2,7 grade în acest secol.
Conferința ONU privind schimbările climatice de la Glasgow 2021, cunoscută la nivel internațional ca și COP26, este cea de-a 26-a conferință ONU privind schimbările climatice. Planificată inițial pentru noiembrie 2020 la Glasgow, în Scoția, COP26 a fost amânată, în aprilie 2020, din cauza pandemiei de COVID-19 și se desfășoară acum între 31 octombrie și 12 noiembrie, în Campusul de evenimente ( SEC Centre).
Conferința este organizată de Marea Britanie în parteneriat cu Italia. Prim-ministrul britanic, Boris Johnson, l-a numit pe Alok Sharma președinte al Conferinței, pe 13 februarie 2020, pe lângă noul său rol de secretar de stat pentru afaceri, energie și strategie industrială (BEIS). COP26 este, de asemenea, a 16-a reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto din 1997 (CMP 16) și a 5-a reuniune a „Conferinței părților la Acordul de la Paris” .
Două săptămâni de întâlniri, strângeri de mâini, discuții, prezentări de studii, planuri și proiecte, care de care mai ambițioase și mai de viitor. Greta Thunberg a spus: „Tot ce auzim e bla bla bla”. ‘Blah, blah, blah’: Greta Thunberg lambasts leaders over climate crisis | Climate crisis | The Guardian Nu putem fi întrutotul de acord. Unele declarații, care vor angrena reglementări și legi ulterioare, fără îndoială vor atinge la buzunar. Și nu pe cei superbogați, ci pe mulțimea măruntă a planetei.
0
18
