Pentru Pilonul 1 "Tranziția verde" din Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), Guvernul propune un buget de 15,3 miliarde euro. Practic, cei mai mulți bani sunt pentru acest pilon. Dacă planul este aprobat în forma propusă, cei mai mulți bani, adică 5 miliarde de euro, în cadrul acestui pilon, ar urma să fie alocați pentru investiții transport feroviar și mobilitate urbană. Alte 4 miliarde de euro ar urma să fie alocate pentru sistemul național de gestionare a apei. Pentru investiții în energia regenerabilă, Guvernul propune un buget de 1,3 miliarde euro. Vezi ce proiecte pentru tranziția verde vizează Guvernul.

energie regenerabilaFoto: Wikipedia

1. Sistemul național de gestionare a apei: acces la apă și canalizare, irigații, dezmlăștiniri, lucrări de combatere a eroziunii solului și intervenții active în atmosferă - 4 miliarde euro

Reformarea politicilor naționale privind managementul schimbărilor climatice specifice, măsurilor de prevenție și protecție împotriva efectelor meteorologice severe, în acord cu politicile Uniunii Europene.

Dezvoltarea sectorului de apă și apă uzată:

• Extinderea accelerată a rețelelor de apă și canal pentru UAT-urile mai mari de 2.000 de locuitori;
• Demararea programului “prima conectare la apă și canalizare”;
• Colectarea și tratarea apelor uzate urbane în UAT-urile mai mici de 2.000 de locuitori folosind fosele comunitare.

Creșterea gradului de adaptare a infrastructurii din domeniul de îmbunătățiri funciare și domeniul intervențiilor active în atmosferă la schimbările climatice, în scopul prevenirii și gestionării riscurilor legate de climă, precum și creșterea capacității de răspuns la condițiile de utilizare eficientă și protecție a surselor de apă:

• Modernizarea sistemelor de irigații pentru prevenirea și gestionarea riscului de secetă/ ariditate;
• Modernizarea sistemelor de desecare – drenaj pentru prevenirea și reducerea riscului la inundații și înmlăștinire;
• Dezvoltarea lucrărilor de combatere a eroziunii solurilor, riscului de alunecări și degradarea terenurilor;

Extinderea și dezvoltarea infrastructurii pentru combaterea căderilor de grindină și creșterea precipitațiilor.

Consolidarea orientării de integrare a obiectivelor de mediu în vederea creșterii rezilienței instituționale la situațiile de criză și contribuția la îndeplinirea acestor obiective:

• Studii privind evaluarea ex-ante a capacității instituționale de răspuns și adaptare la situații de criză, în vederea identificării măsurilor pentru consolidarea și accelerarea rezilienței instituționale;
• Dezvoltarea infrastructurii digitale pentru creșterea performanței administrative, a serviciilor publice și capacității instituționale necesare implementării măsurilor de reziliență instituțională.

Asigurarea unui managementul integrat al bazinelor hidrografice și consolidarea politicii de îmbunătățire și protecție a resurselor de apă și a biodiversității:

• Reforma instituțională pentru o bună guvernanță în domeniul apei și îmbunătățirea mecanismului economic de autofinanțare a Agenției Naționale Apele Române;
• Adaptarea la schimbări climatice prin modernizarea barajelor cu folosință complexă, creșterea capacităților de stocare și adaptarea exploatării pentru asigurarea condițiilor ecologice;
• Creșterea rezilienței și adaptarea la schimbări climatice în municipiul București prin reabilitarea nodurilor hidrotehnice de pe râul Dâmbovița, asigurarea condițiilor ecologice în Parcul Național Văcărești și pe râul Dâmbovița și punerea în siguranță a acumulării Buftea și realizarea acumulării nepermanente Crețu-Urziceanca pe râul Colentina;
• Întărirea capacității de intervenție prin dotarea cu utilaje/ echipamente pentru asigurarea sistemelor de măsurare in situ a parametrilor fizici ai construcțiilor hidrotehnice (echipamente geo-radar, geoelectrorezistive, drone LIDAR, etc);
• Realizarea acumulărilor nepermanente pe râul Șumuleu în localitatea Miercurea Ciuc și pe râul Racu în localitatea Livezi și a măsurilor complementare pentru evitarea suprapunerii efectelor viiturilor și reducerea efectelor produse de barajele de castori în depresiunea Ciucului.
• Creșterea eficacității prognozelor și avertizărilor meteorologice la apariția riscului de producere a inundațiilor prin dezvoltarea a 300 de stații meteorologice automate și autonome de suprafață și 100 de stații agrometeorologice.

2.Împădurim România și protejăm biodiversitatea - buget 1,5 miliarde euro

⟩ Limitarea tăierilor ilegale, printr-un management forestier sustenabil și transparent și reforma administrativă a ROMSILVA, inclusiv prin:

• Ameliorarea practicilor de exploatare forestieră prin investiții în tehnologii prietenoase cu mediul;
• Mijloace digitale de supraveghere și control a activităților ilegale din păduri, în special a tăierilor ilegale de arbori;
• Investiții în depozite și facilități de sortare primară pentru valorificarea superioară a lemnului, inclusiv prin tranziția de la sistemul de vânzare “pe picior” la vânzarea din depozite;
• Organizarea bursei lemnului;
• Reforma sistemului de administrare a pădurilor de stat prin modernizarea și digitalizarea ROMSILVA;
• Apărarea localităților împotriva viiturilor torențiale și diminuarea pagubelor produse de inundații prin realizarea lucrărilor de corectare a torenților;
• Creșterea accesibilizării fondului forestier național prin construcția de noi drumuri forestiere și prin reabilitarea și modernizarea celor existente.

⟩ Împădurirea României prin plantarea de păduri noi și perdele forestiere și agrosilvice prin:

• Înființarea de pepiniere publice și private de puieți;
• Împădurirea terenurilor pretabile și înființarea de perdele forestiere (zone cu interes ecologic);
• Realizarea lucrărilor de împăduriri/completări/refaceri ale plantațiilor calamitate pe terenurile agricole și forestiere

⟩ Protejarea biodiversității, menținerea și creșterea statutului de conservare favorabilă a speciilor și habitelor prin:

• Dezvoltarea de canale ecologice, reconstrucții ecologice ale habitatelor și conservarea speciilor;
• Crearea rețelei naționale de arii naturale urbane;
• Reconstrucția habitatelor de pajiști în ariile naturale protejate;
• Actualizarea Planurilor de management pentru arii protejate;
• Identificarea zonelor potențiale de protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030.
• Management durabil în gestionarea faunei de interes cinegetic și eradicarea pestei porcine africane în fondul cinegetic națioanal.

3. Managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară - 1,3 miliarde euro

⟩ Dezvoltarea unui management al deșeurilor eficient, inclusiv prin:

• Dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale (pentru SMID-uri și pentru localități neasociate);
• Dezvoltarea unor „insule ecologice” digitalizate pentru colectarea selectivă a deșeurilor la nivel local.
• Includerea în circuitul economic a materiilor prime secundare provenite din materialele recuperate de la populație sub formă de deșeuri;
• Crearea a două programe integrate, de logistică și comunicare, destinate gestionării deșeurilor, unul adresat operatorilor economici, iar altul pentru unitățile administrativ teritoriale;

⟩ Achiziționarea de scannere mobile pentru camioane și containere de deșeuri.

⟩ Elaborarea și pilotarea Strategiei pentru economia circulară.

⟩ Dezvoltarea și implementarea sistemului de garanție-depozit pentru ambalaje, inclusiv prin achiziționarea infrastructurii hardware și software.

⟩ Valorificarea unor materiale din depozitele de deșeuri industriale.

⟩ Controlul poluării mediului din sursă agricolă și reducerea gazelor cu efect de seră, inclusiv prin:

• Dezvoltarea de platforme în fermele mici si medii pentru colectarea, managementul și valorificarea gunoiului de grajd;
• Creșterea operabilității și sustenabilității platformelor existente și reducerea gazelor cu efect de seră, la nivel de ferma sau de UAT;
• Investiții în sistemele de stocare, gestionare și compostare aerobă;
• Investiții în stații de compostare și biogaz, ambalare și peletizare;
• Elaborarea și adoptarea Legii Naționale a Climei în urma revizuirii Strategiei României pe termen mediu și lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adoptarea Planului de acțiune pentru reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră în perioada 2021-2030.

4. Transport feroviar și mobilitate urbană - 5 miliarde euro

⟩ Optimizarea managementului traficului feroviar pe rețeaua națională și investiții aferente lucrărilor de modernizare a sectoarelor selectate din rețeaua TEN-T, cum ar fi:

• Arad – Timișoara - Caransebeș;
• Cluj - Episcopia Bihor;
• Brașov – Aeroport Brașov;
• Timișoara – Aeroport Timișoara;
• Trenul metropolitan Cluj Napoca.

⟩ Reînnoirea și electrificarea căii ferate prin măsuri de reformă (o nouă abordare strategică care include mecanisme de prioritizare a intervențiilor) și investiții (șine, traverse, macaze, înlocuirea stratului de piatră), în special pentru tronsoanele selectate.

⟩ Optimizarea mersului trenurilor de călători pe rețeaua feroviară națională, inclusiv prin următoarele intervenții:

• Optimizarea mecanismului instituțional de gestionare a investițiilor în domeniul feroviar și de furnizare a serviciului public;
• Achiziția de material rulant verde pentru rețeaua națională;
• Modernizarea materialului rulant existent pe rețeaua feroviară națională;
• Achiziția materialului rulant pentru rețeaua feroviară metropolitană și modernizarea punctelor de oprire.

⟩ Creșterea eficienței mobilității urbane verzi prin dezvoltarea transportului cu metroul, inclusiv prin:

• Achiziția sistemelor de management al consumului de energie electrică;
• Achiziția de material rulant nou;
• Construirea de noi magistrale de metrou în regiunea București-Ilfov și Cluj.

⟩ Investițiile prevăzute contribuie parțial cu între 40-100% la tranziția verde prin finanțarea de căi ferate nou construite sau reabilitate, infrastructuri de transport urban verde și material rulant verde.

⟩ Investițiile prevăzute contribuie cu 100% la tranziția digitală prin finanțarea digitalizării transporturilor, a sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) și a transportului urban.

⟩ Trebuie monitorizat atent respectarea principiul de a nu prejudicia semnificativ mediul.

5. Valul renovării – Fondul pentru reabilitarea verde și seismică -2.2 miliarde euro

⟩ Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziție spre clădiri verzi și reziliente;

⟩ Realizarea registrului național digital al clădirilor;

⟩ Consolidarea capacității profesionale a specialiștilor și muncitorilor în domeniul construcțiilor pentru realizarea de construcții cu performanțe energetice sporite;

⟩ Dezvoltarea de centre pilot pentru recuperarea materialelor de construcții istorice și reutilizarea lor;

⟩ Schimbarea legislativă în vederea consolidării seismice a clădirilor din România;

⟩ Formarea profesională pentru intervenția pe construcții cu valoare istorică și arhitecturală;

⟩ Instituirea unui fond ”renovation wave” care să finanțeze adecvat lucrări de îmbunătățire a fondului construit existent în următoarele domenii:

• eficiența energetică și/sau consolidarea seismică a clădirilor rezidențiale multifamiliale;
• eficiența energetică și consolidarea seismică a clădirilor publice ale autorităților sau instituțiilor publice centrale și locale din domeniile administrație publică, justiție, cultură, sănătate, educație, ordine publică și securitate națională;
• creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice.

⟩ Contribuie integral cu 100% la tranziția verde dacă proiectele implementate duc la o reducere de minim 30% a consumului de energie (rezidențial) și de 30% a emisiilor de gaze cu efect de seră (clădiri publice).

⟩ Se va monitoriza atent implementarea principiului de a nu prejudicia semnificativ.

6. Energie regenerabilă și eficiență energetică - 1.3 miliarde euro

⟩ Actualizarea legislației primare și secundare pentru a include noile și viitoarele Directive și Regulamente ale UE (Regulamentul UE 943/2019 si Directiva UE 944/2019, Pachetul Fit for 55%);

⟩ Actualizarea PNIESC conform recomandărilor Comisiei Europene și creșterea țintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 la 55%;

⟩ Eliminarea barierelor din calea bancabilității proiectelor - permiterea contractelor bilaterale direct negociate (Power Purchase Agreements - PPAs);

⟩ Decarbonarea producției de energie electrică, prin restructurarea marilor producători de energie care folosesc combustibilii solizi fosili (C.E.O./C.E.H.), asigurându-se utilizarea RES și tranzitoriu a gazelor naturale împreună cu alți combustibili alternativi, e.g. hidrogen (a se vedea și componenta lII.5).

⟩ Reforme pentru integrarea bateriilor în sistemul energetic care să permită exploatarea beneficiilor aduse de acestea într-o cât mai mare măsură (servicii de sistem, demand response, etc);

⟩ Consolidarea cadrului legal în vederea facilitării investițiilor, prin care să se asigure o decarbonare sustenabilă a sectorului energetic;

⟩ Investiții in instalarea de electrolizatoare și digestoare anaerobe;

⟩ Promovarea proiectelor care sunt sub limita rentabilității financiare;

⟩ Finanțarea unor scheme pentru instalarea de E-SRE și gaze regenerabile descentralizate, inclusiv pentru îmbunătățirea accesului la energie in comunități dezavantajate;

⟩ Implementarea unor investiții în domeniul energiei solare, în utilizarea hidrogenului și în cogenerare de înaltă eficiență.

⟩ Implementarea unor sisteme energetice inteligente.

⟩ Reforma sectorului industrial, a întreprinderilor mici și mijlocii și/sau a întreprinderilor mari prin creșterea indicatorului de eficiență energetică.

⟩ Sprijinirea inovării prin finanțarea unor tehnologii noi, digitalizarea capacității verzi, proiecte demonstrative cu impact în creșterea eficienței energetice și reducerea gazelor cu efect de seră.

⟩ Achiziția de platforme digitale de centralizare a datelor de consum/reducerea consumului/monitorizarea indicatorilor pentru fiecare echipament individual la nivelul operatorilor și/sau a ramurilor de activitate/digitalizare și transfer date la distanță.

⟩ Investiții pentru noua industrie energetică în Valea Jiului și Gorj.