Particule în suspensie au fost descoperite în trunchiul cerebral al persoanelor tinere și au fost imediat asociate de deteriorarea moleculară legată de bolile Alzheimer și Parkinson, relatează Guardian.Dacă descoperirea este confirmată, aceasta va avea efect global, întrucât 90% din oameni respiră aer poluat.
Experții sunt precauți cu privire la descoperiri și au spus că în timp ce nanoparticulele sunt cel mai probabil cauza leziunilor, rămâne de văzut dacă aceasta duce mai târziu la boală.
Deja există dovezi statistice că expunerea ridicată la aerul poluat crește rata de boli neurodegenerative, dar importanța noului studiu este că arată un posibil mecanism fizic prin care este produsă deterioarea.
Cercetătorii au găsit nanoparticule din abundență în trunchiul cerebral a 186 de persoane tinere din Mexico City care au murit subit între vârsta de 11 luni și 27 de ani.
Cel mai probabil acestea au ajuns în creier după ce au fost inhalate.
Nanoparticulele au fost strâns legate de proteinele aberante care sunt semnele distinctive ale bolilor Alzheimer și Parkinson. Proteinele aberante nu au fost găsite în creierul persoanelor de aceeași vârstă din zone mai puțin poluate, au spus ei.
„Este terifiant pentru că, chiar și la sugari, există neuropatologie în trunchiul cerebral”, a spus prof. Barbara Maher, de la Universitatea Lancaster, Marea Britanie, care a făcut parte din echipa de cercetare. „Deocamdată nu putem dovedi cauzalitatea, dar cum vă puteți aștepta ca aceste nanoparticule care conțin metal să stea inerte și inofensive în interiorul creierului? (...) Se pare că acele nanoparticule trag gloanțele care cauzează leziunile neurodegenerative observate".
Maher a spus că lucrarea oferă ipoteze care ar putea fi acum testate. De exemplu, deteriorarea trunchiului cerebral ar afecta controlul mișcării și mersul tinerilor și acest lucru ar trebui să se coreleze cu expunerea la poluare dacă nanoparticulele sunt cauza.
Cauzele bolii neurodegenerative sunt complexe și nu sunt pe deplin înțelese. „Cu siguranță vor exista factori genetici și este foarte probabil să existe și alte substanțe neurotoxice”, a spus Maher. „Dar aspectul special al poluării aerului este modul în care oamenii sunt expuși la aceasta. Nu cred că sistemele umane au dezvoltat mecanisme de apărare pentru a se proteja de nanoparticule".
Ea a spus că este important să fie studiați copiii, deoarece aceștia nu au experimentat alți factori asociați cu demența, cum ar fi consumul de alcool.
Cercetarea a fost condusă de Lilian Calderón-Garcidueña de la Universitatea din Montana, SUA, și este publicată în revista Environmental Research. S-a constatat că nanoparticulele bogate în metale se potrivesc cu forma și compoziția chimică a celor produse de trafic, prin ardere și frecare, și care sunt abundente în aerul din Mexico City și în multe alte orașe.
Profesoara Louise Serpell, de la Universitatea din Sussex, Marea Britanie, a declarat că nanoparticulele sunt o cauză plauzibilă a afectării creierului, dar că nu există suficiente dovezi că nanoparticulele ar putea provoca bolile neurodegenerative: „Există multe alte cauze probabile ale bolilor neurodegenerative”. Dar ea a spus: „Expunerea noastră la poluare și agenți patogeni este probabil foarte importantă în declanșarea bolilor”.
Jordi Sunyer, doctor în medicină și chirurgie la Universitatea din Barcelona, a declarat că experimentele pe animale au arătat că nanoparticulele inhalate pot ajunge la creier și pot provoca leziuni, dar a spus că substanțele chimice inflamatorii declanșate de poluarea aerului în plămâni ar putea ajunge și la creier.
