Banchiza arctică, scădere record în această vară / „Ne îndreptăm către un Ocean Arctic fără gheață sezonieră”

de I.B.     HotNews.ro
Luni, 21 septembrie 2020, 23:15 Actualitate | Mediu


Gheata arctica, foarte sensibila la schimbari mici ale temperaturilor oceanelor
Foto: Wikimedia Commons
Banchiza din Arctica s-a topit în vara anului 2020 cel mai mult după cea înregistrată, după 2012, o manifestare suplimentară a încălzirii climatice continue, conform observațiilor prin satelit anunțate luni de Centrul Național de Date pentru Zăpadă și Gheață din Statele Unite, citează AFP.

Banchiza este un strat plutitor de gheață care se formează în regiunile oceanice polare. Are o grosime de aproximativ un metru, când se reînnoiește anual și între 4-5 metri, când este persistentă, cum este cazul banchizei din regiunea arctică cea mai apropiată de Polul Nord.

În fiecare an, o parte din aceasta se topește vara și se reformează iarna, în mod normal, dar odată cu încălzirea globală, se topește din ce în ce mai mult vara, iar zona sa de iarnă se micșorează, de asemenea. Sateliții au observat aceste zone foarte precis din 1979, iar tendința descendentă este clară.

Anul acesta, minimul de gheață marină de vară a fost atins pe 15 septembrie, cu 3,74 milioane de kilometri pătrați, conform datelor preliminare care se referă anunțurile de la sfârșitul fiecărei ierni și ale fiecărei veri.

„A fost un an nebunesc în nord, cu întinderea de gheață aproape la cel mai scăzut nivel existent vreodată, cu valuri de căldură (...) în Siberia și incendii imense de pădure”, a spus Mark Serreze, directorul său.

„Ne îndreptăm către un Ocean Arctic fără gheață sezonieră”, s-a plâns el.

În general, Groenlanda se încălzește de două ori mai repede decât restul planetei.

Cantitatea de gheață care rămâne pe timpul verii în Oceanul Arctic s-ar putea diminua considerabil până în 2035, arată unii cercetători, ajungând la un nivel care nu a mai fost în ultimii 130.000 de ani, potrivit Bloomberg.

„Ideea este că se va întâmpla în curând. Vom avea din ce în ce mai puțin timp să ne pregătim pentru acest moment, sau mai puțin timp să acționăm în privința asta, dacă vrem să facem ceva”, spune Maria-Vittoria Guarino, un cercetător care produce modele ale sistemului planetar pentru Institutul Britanic de Studiere a Antarcticii și autorul coordonator al unui studiu publicat la începutul lunii în jurnalul Nature Climate Change.

Topirea gheții nu contribuie direct la creșterea nivelului mării, deoarece gheața se află deja pe apă. Dar contribuie indirect și „are un impact asupra sistemului climatic”, a declarat pentru AFP Claire Parkinson, un climatolog NASA, ai cărui sateliți măsoară gheața la poli.

De fapt, cu cât este mai puțină gheață, cu atât mai puțină radiație solară este reflectată și cu atât mai mult este absorbită de oceane, ceea ce le încălzește.

Urșii polari ar putea să dispară aproape în totalitate în 2100 (studiu)

Fără banchize, urșii polari mor de foame. Iar încălzirea climatului ar putea însemna dispariția acestor mari mamifere emblematice pentru Arctica până la finalul acestui secol, scrie AFP.

Într-un studiu publicat luni în Nature Climate Change, cercetătorii au analizat cea mai mare amenințare asupra urșilor polari: dispariția progresivă a habitatului lor, banchizele, unde prind focile, indispensabile pentru alimentația lor.

Ursul polar, care trăiește în regiunile arctice unde temperaturile pot coborî până la -40 grade iarna, poate trăi fără mâncare două luni, în special în perioada estivală, când banchiza se topește în fiecare an.

Dar, odată cu creșterea temperaturilor, absența ghețurilor durează din ce în ce mai mult. Incapabili să găsească în mediul lor altă sursă de hrană comparabilă, din ce în ce mai mulți urși înfometați se aventurează în afara teritoriului lor, în apropierea zonelor locuite de oameni.

Cele mai afectate sunt ursoaicele, care nasc la mijlocul iernii.

Cei circa 25.000 de urși polari sunt repartizați în 19 sub-populații distincte în Canada, în Alaska, în Siberia, în Svalbard și în Groenlanda, unele foarte puțin cunoscute.

Dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă în același ritm ca acum, "reducerea natalității și supraviețuirea va pune în pericol aproape toate sub-populațiile până în 2100", spun cercetătorii. Cu excepția, poate, a insulei Regina Elisabeta.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3595 vizualizari

  • +7 (25 voturi)    
    Bineinteles (Marţi, 22 septembrie 2020, 0:15)

    Chemical_existence [utilizator]

    Pentru ca intram in faza accelerata a incalzirii globale de cauza antropogena. Citeam ca amaratii aia de pe coasta de vest a SUA fug care cum pot mai prin centru sau chiar pana in est sa scape de incendii. Bun venit in "noua ordine climatica" creata de petrolisti si alti criminali care au pus castigurile financiare pe primul loc stiind in ce iad vor arunca clima.
  • -7 (17 voturi)    
    Record ? (Marţi, 22 septembrie 2020, 0:33)

    tibitibitibi [utilizator]

    din ce inteleg anul 2012 a marcat recordul in privinta topirii banchizei ! De atunci ..in urmatorii 10 ani ... fenomenul inclazirii globale din pdv al topirii banchizei polare ... in loc sa se accentueze ...macar un pic acolo de la an la an ! ce sa vezi ! a scazut in intensitate iar recordul din 2012 ..nu a mai fost atins NICI macar anul acesta !
    • +5 (7 voturi)    
      Grafic (Marţi, 22 septembrie 2020, 7:51)

      gamma [utilizator] i-a raspuns lui tibitibitibi

      https://www.youtube.com/watch?time_continue=39&v=Ymph_i6VWbM&feature=emb_title

      2007 si 2012 au fost ani record , la fel cum va fi si 2020 . Vezi graficul .
      • 0 (0 voturi)    
        grAFIC (Marţi, 22 septembrie 2020, 15:41)

        tibitibitibi [utilizator] i-a raspuns lui gamma

        pana la proba contrarie :
        recordul a fost in 2007 ! de atunci daca situatia evolua progesiv in rau ... cf logicii incalzirii globale ......urmatorii ani trebuiau sa bata record dupa record. Ce sa vezi - nu este asa !
        Atasez un comentariu edificator la filmuletul de pe youtube postat de tine cu link !


        Interesting that this video starts from 1979 when arctic ice was at its thickest which was part of the reason for the global cooling prediction back then. Ice was actually it's thinnest in 1955 where the mean sea ice thickness was 0.94 metres compared to 2015 where it was 1.56 metres. The mean sea ice thickness for 1978 was 2.75 metres so obviously arctic sea ice has been melting. It all depends on whether this is just another cycle or it continues to melt
  • +1 (1 vot)    
    Lucruri nemaivăzute (Marţi, 22 septembrie 2020, 9:33)

    BEDE [utilizator]

    Se peterc fenomene nemaivăzute într-o epocă în care avem mijloacele tehnice de a măsura ceea ce se întâmplă și de a transmite infirmația. Totuși, care va fi rezultatul?
    Dacă se încălzește în general, atunci se încălzește în primul rând la poli, nu la ecuator, nu la tropice. Unii zic că din cauza încălzirii globale ar fi mai multe uragane decât înainte. Așa să fie oare? Acum 200 de ani uraganele afectau mai puțini oameni pentru că populația era mult mai mică, apoi mai este și că se putea ca nimeni din Europa să nu știe de un taifun din Pacific și nimeni din Asia să nu știe de un uragan din Atlantic...
    Dacă se încălzește mai mult la poli, atunci scade diferența de temperatură dintre poli și tropice și tocmai ar rezulta ca uraganele să nu mai fie atât de puternice, ca vânturile să nu mai fie atât de puternice.
    Am auzit de ipoteza că reducerea diferenței de temperatură a oceanului între nord și tropicul de nord ar fi să ducă la reducerea Gulf Stream, poate chiar la încetarea lui, ceea ce ar duce apoi la o răcire serioasă în nord, mergând până la a ajunge cu banchiza până pe la Londra...
    Parcă prea se dau unii că le știu, când, lucrurile sunt extrem de complexe și chiar și modelele pe calculator au multe variante de evoluție deoarece se merge pe aproximații și sunt încă multe condiții inițiale care nu sunt cunoscute.
  • -1 (1 vot)    
    Combinat (Marţi, 22 septembrie 2020, 10:19)

    Adisson [utilizator]

    Combinat cu minimul de poluare din emisfera nordica de anul acesta, datorat pandemiei/carantinei, denota gravitatea si in definitiv lipsa de solutii pe termen scurt-mediu.
    Ma intreb daca inca se mai poate face ceva, ca poluare redusa ca anul asta nu va putea fi atinsa ca medie in urmatorii 30 de ani.
  • +2 (2 voturi)    
    Vine apocalipsa socialista (Marţi, 22 septembrie 2020, 10:38)

    xolv [utilizator]

    predati-va veniturile si libertatile statului


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by