Doar 2 din 38 de candidați la o parte dintre marile primării din țară - București, Cluj și Timișoara - îndeplinesc criteriile de a fi viitori "Primari ai Aerului Curat". Majoritatea candidaților îndeplinesc doar parțial criteriile de a fi Primari ai Aerului Curat, iar 5 candidați evaluați nu propun măsuri pentru curățarea aerului în programele lor electorale publicate online, arată o monitorizare realizată de Observatorul Român de Sănătate.

Poluare BucureștiFoto: Ecopolis

Cum arată măsurile pentru aer curat promise de candidații pentru marile primării:

Campania Vrem Aer Curat propune o serie de măsuri urgente anti-poluare, adresate de mai multe organizații neguvernamentale importante din domeniul sănătății și mediului, către candidații la primăriile marilor orașe românești. Organizațiile semnatare solicită candidaților să își asume public aceste măsuri pentru curățarea aerului poluat din orașe (găsiți solicitările atașate acestui email și pe pagina http://stop-poluare.ro).

Candidații și viitori primari vor fi monitorizați și evaluați public pe baza măsurilor din lista Vrem Aer Curat. Dacă își fac datoria, vor fi felicitați. Dacă nu își fac datoria, vor fi penalizați public.

Apelul pentru aer curat este semnat de Observatorul Român de Sănătate, Centrul pentru Politici Publice Ecopolis (Aerlive.ro), Dăruiește Viață, Greenpeace, Caravana cu Medici, 2Celsius și Bankwatch România.

Într-o primă monitorizare realizată de experții independenți de la Observatorul Român de Sănătate, au fost evaluați 38 de candidați la primăriile București, Cluj și Timișoara, precum și candidații la primăriile de sector din București (găsiți evaluarea în detaliu atașată).

Din păcate doar 2 (doi) dintre candidații evaluați pe baza programelor lor electorale îndeplinesc criteriile de a fi viitori "Primari ai Aerului Curat". Majoritatea candidaților îndeplinesc doar parțial criteriile de a fi Primari ai Aerului Curat. Cinci candidați evaluați nu propun măsuri pentru curățarea aerului în programele lor electorale publicate online.

Oricine dorește aer curat pentru orașul în care locuiește, poate semna petiția de aici prin care un mesaj cu solicitările Vrem Aer Curat va fi automat trimis principalilor candidați la primăriile din București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, Constanța, Craiova, Oradea, Galați și Ploiești.

Conform unui studiu al Observatorului Român de Sănătate, niciuna dintre primăriile celor mai mari 10 oraşe din România nu făceau suficient pentru reducerea poluării aerului în anul 2018. Astfel, primăria din București primea doar 3,6 puncte din 10 posibile pentru măsurile luate împotriva poluării aerului, în timp ce primăriile Craiova, Constanța și Ploiești primeau sub 3 puncte din 10 posibile.

Implementarea măsurilor pentru aer curat va crește speranța de viață pentru 23.400 români care mor prematur din cauza poluării aerului. În anul 2019, au fost înregistrate 900 de depășiri zilnice ale valorii maxim admise pentru sănătatea umană la 54 de stații de măsurare din țară (pentru particule PM10). Valorile limită pentru dioxidul de azot nu sunt respectate în București, Cluj, Timișoara, Brașov și Iași.

Monitorizarea și evaluarea publică a candidaților și viitorilor primari va continua și în perioada următoare, anunță Observatorul Român de Sănătate: "Vom publica periodic lista "Primarilor Aerului Curat" și încurajăm politicienii și înalții funcționari publici să își asume și să contribuie la implementarea măsurilor propuse în lista Vrem Aer Curat."

"Respirăm cu toții același aer, iar în prezent acest aer a ajuns atât de murdar încât este un pericol pentru sănătatea fiecăruia dintre noi, adult sau mai ales copil", arată reprezentanții Observatorului Român de Sănătate.

Solicitările urgente pentru candidații la primării, pe larg în documentul atașat.

Observatorul Român de Sănătate este un ONG care își propune să contribuie la îmbunătățirea sistemului de sănătate din România prin desfăşurarea de studii de cercetare privind performanța politicilor si a serviciilor de sănătate. Președintele Observatorului Român de Sănătate este Vlad Mixich, expert în politici de sănătate și membru în conducerea Alianței Europene de Sănătate Publică. Echipa completă a Observatorului Român de Sănătate aici.