Fără banchize, urșii polari mor de foame. Iar încălzirea climatului ar putea însemna dispariția acestor mari mamifere emblematice pentru Arctica până la finalul acestui secol, scrie AFP.
Într-un studiu publicat luni în Nature Climate Change, cercetătorii au analizat cea mai mare amenințare asupra urșilor polari: dispariția progresivă a habitatului lor, banchizele, unde prind focile, indispensabile pentru alimentația lor.
Ursul polar, care trăiește în regiunile arctice unde temperaturile pot coborî până la -40 grade iarna, paote trăi fără mâncare două luni, în special în perioada estivală, când banchiza se topește în fiecare an.
Dar, odată cu creșterea temperaturilor, absența ghețurilor durează din ce în ce mai mult. Incapabile să găsească în mediul lor altă sursă de hrană comparabilă, din ce în ce mai mulți urși înfometați se aventurează în afara teritoriului lor, în apropierea zonelor locuite de oameni.
Cele mai afectate sunt ursoaicele, care nasc la mijlocul iernii.
Cei circa 25.000 de urși polari sunt repartizați în 19 sub-populații distincte în Canada, în Alaska, în Siberia, în Svalbard și în Groenlanda, unele foarte puțin cunoscute.
Dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă în același ritm ca acum, "reducerea natalității și supraviețuirea va pune în pericol aproape toate sub-populațiile până în 2100", spun cercetătorii. Cu excepția, poate, a insulei Regina Elisabeta.
Pentru a salva specia, unii sugerează reinserția în sălbăticie a unor urși polari crescuți în captivitate. Nefezabil, spune cercetătorul Steven Amstrup. "Ar trebui poate să avem în vedere uciderea ultimilor urși polari, în loc să-i lăsăm să moară de foame".
17
7
