​VIDEO Cum s-a format tornada de la Drajna și ce viteză a avut vântul. Meteorolog: „Vorbim de o super-celulă, ce s-a întâmplat acolo”

de N.O.     HotNews.ro
Marţi, 30 aprilie 2019, 21:44 Actualitate | Mediu


Tornada
Foto: Captura video
Tornada de la Drajna s-a format în momentul în care frontul atmosferic rece care a pătruns în România, pe la Oltenița, în cursul dimineții s-a ciocnit cu unul de aer foarte cald. Din cauza temperaturilor ridicate s-au dezvoltat foarte mult norii cumulonimbus a căror înălțime a atins 13-14 kilometri, potrivit meteorologilor ANM.
    Norii cumulonimbus sunt nori de furtună, formați din vapori de apă sub acțiunea unui vânt ascendent. Aceștia înmagazinează un volum mare de apă, care la un moment dat cade sub formă de precipitații, apărând un puternic curent descendent, care poate intra în rotație cu aerul cald. Astfel, apare un fuior sau pâlnie la baza norului, care coboară și atinge solul, producând o tornadă.
    Acești nori cumulonimbus au fost și în cazul de la Drajna.

    „Vorbim despre o super-celulă, ce s-a întâmplat acolo, pentru că apare o mișcare rotațională între curentul ascendent din față, care hrănește furtuna, și cel descendent, precipitabil”, a declarat meteorologul Mihai Timu, citat de stirileprotv.ro.

    Timu a spus că astfel de fenomene se produc în sezonul cald când se pot înregistra diferențe termice semnificative între fronturile atmosferice. „Zona cea mai vulnerabilă în țara noastră o reprezintă Bărăganul pentru că este zonă de câmpie se încinge foarte repede temperaturile cresc foarte mult”, a spus el.

    El a precizat că nu se poate ști cu exactitate care a fost viteza vântului în interiorul tornadei, însă „în jurul stațiilor din zona aceea, vorbim de Slobozia, Fetești, Călărași, am înregistrat cel mult 90 de kilometri la oră” ceea ce înseamnă că în interior viteza a fost mai mare de 90 de kilometri la oră.

    Scara Fujita de măsurare

    Măsurătorile directe în ceea ce privește o tornadă sunt greu (și periculos) de obținut. În 1971, Theodore Fujita- professor de meteorologie la Universitatea din Chicago, specialist în tornade, a alcătuit un sistem de clasificare care îi poartă numele bazat pe distrugerile structurilor realizate de om.

    F0 - viteză vântului între 64-116 km/h.

    Nu provoacă pagube foarte însemnate, dar chiar și aceste tornade pot smulge țigle de pe acoperișuri și pot aruncă mașinile de pe șosele. Casele mobile se pot răsturna și magaziile se pot darâma. Pot provoca ruperea crengilor din copaci și a indicatoarelor rutiere.

    F1 - viteză vântului între 117-181 km/h.

    Este o tornadă moderată ce provoacă pagube medii. Reprezintă echivalentul unui uragan de cea mai slabă intensitate.Vor cădea acoperișurile de pe case și casele mobile în zona afectată de tornadă se vor darâma.Acest tip de vârtej poate aruncă trenurile de pe sine.
    F2 - viteză vântului între 182-253 km/h.

    Această este o tornadă puternică. Copacii grei vor fi smulși din rădăcini iar clădirile solide se vor prăbuși asemenea unor bețe de chibrituri.

    F3 - viteză vântului între 254-332 km/h.

    Această tornadă produce distrugeri pe scară largă. Se vor dărâma acoperișurile și perețîi caselor bine construite. Locomotivele și camioanele de 400 de tone vor zbura prin aer că niște jucării, iar copacii unei păduri vor fi culcați la pământ.

    F4 - viteză vântului între 333-419 km/h.

    O tornadă de o asemenea intensitate distruge tot ce îi iese în cale. Casele solide sunt ridicate în aer, iar structurile cu fundație nerezistentă sunt aruncate la mare distanță.

    F5 - viteză vântului între 420-512 km/h.

    Este o tornadă incredibilă, tot ce întâlnește în cale este cărat pe distanțe considerabile.

    Tornada de la Drajna:






    Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















    30089 vizualizari

    • +18 (20 voturi)    
      Bla bla (Marţi, 30 aprilie 2019, 23:00)

      Fanel01 [utilizator]

      Multe teorii si termeni complicati , e simplu plantati pomi si paziti padurile existente
      • -10 (14 voturi)    
        Padurile vandute austriecilor de UDMR si Johannis? (Miercuri, 1 mai 2019, 0:31)

        Miky60 [utilizator] i-a raspuns lui Fanel01

        Despre ce paduri vorbim?
    • -7 (11 voturi)    
      doar atat (Miercuri, 1 mai 2019, 0:06)

      xyz2033 [utilizator]

      90km/h
      pe creasta in Bucegi prinzi 110 km/h iarna
    • -2 (10 voturi)    
      vorbeste lumea ... (Miercuri, 1 mai 2019, 2:51)

      nu conteaza cine zice [utilizator]

      da' o tineti langa cu padurile taiate ... alea sunt cu puritatea aerului, cu apa din sol ... cu alunecari de teren ... desertificare ... ce treaba sa fie cu tornada, care se formeaza din alte cauze ... toti mutantii intelectuali isi dau cu parerea-n vie ...
      • +10 (10 voturi)    
        hm (Miercuri, 1 mai 2019, 4:11)

        tudor74 [utilizator] i-a raspuns lui nu conteaza cine zice

        Partial au dreptate, padurile reduc cantitatea de CO2 din atmosfera, CO2 care este vinovat de incalzirea globala si schimbarile climatice.

        Pe langa protejarea padurilor se mai poate adauga
        - mai putini sau deloc folosirea combustibilor fosili (inlusiv benzina si motorina)
        - protejarea oceanelor - news flash: cel mai mare producator de O2 este oceanul (fitoplankton si alge)
        - protejarea padurilor si junglelor virgine, odata ce le-ai taiat sa cultivi palmier pt ulei asa raman, nu ai cum reimpaduresti o jungla.
        - protejarea specilor de plante si animale, cand dispare o planta pe langa ea dispar si animalele si insectele care o utilizau, un sir domino care poate in viitorul apropiat va face sa ne mancam intre noi cand toate plantele, animalele si insectele au disparut

        Vestea buna este ca planeta a trecut prin 5 (CINCI) extinctii globale, planeta va apasa butonul de reset si se va vindeca. Hrana pt ganduri celor care vor sa mai voteze cu Trump si Dragnea.
        • -2 (8 voturi)    
          Care „încălzire globală“?! (Miercuri, 1 mai 2019, 9:41)

          hic sunt leones [utilizator] i-a raspuns lui tudor74

          Oamenii de știință care au măsurat temperaturile în ultimii ani nu au sesizat niciun fel de modificări.
          Plus că, dacă cel mai mare producător de co2 este oceanul, noi oamenii nu prea avem ce face (și nici nu ar trebui să facem ceva).
          • +2 (2 voturi)    
            Nu e bine sa incepi asa de dimineata... (Miercuri, 1 mai 2019, 16:49)

            TheBorg [utilizator] i-a raspuns lui hic sunt leones

            Vrei sa zici in ultimii 2 ani. Ce nu intelegi tu e ca tendintele trebuie masurate pe intervale mari, de peste 10 ani, ideal spre 30 de ani, ca sa obtii informatii relevante.

            Din 1988 pana acum temperatura a crescut la nivel global cu 0.41 grade.

            https://climate.nasa.gov/vital-signs/global-temperature/

            Si este irelevant cine este cel mai mare producator de dioxid de carbon, pentru ca pana de curand lucrurile erau in echilibru, ce se producea era egal cu ce se absorbea.

            Evident relevant este cine si-a marit productia de dioxid de carbon, stricand acel echilibru. Si ghici cine a marit productia de dioxid de carbon. Noi.

            La un moment dat peste multi ani se va ajunge la un nou echilibru, la o concentratie de dioxid de carbon mai mare si la o temperatura mai mare, si nu vor mai creste.

            Asta daca mentinem productia de dioxid de carbon constanta. Daca o tot crestem, temperatura va tot creste.
            • -1 (1 vot)    
              informatii relevante din 30 de ani? hehe (Joi, 2 mai 2019, 9:05)

              Inapasevedeinvers [utilizator] i-a raspuns lui TheBorg

              Pai s-ar putea sa ai surpriza ca in ultimii 500 sau 1000 de ani sa ai variatii mai mari in ambele sensuri; si pune-te apoi si explica cum ...
              Mai degraba omenirea va sfarsi sufocata in propriile gunoaie sau de vreun razboi pornit din prostie si imposibil de oprit.

              Iar dupa ce omenirea se va fi stins vor aparea colturi de natura minunate, crescute peste deseuri, ca in "microdelta din Vitan" sau, de ce nu, ca la Cernobil, unde natura e bine-mersi, fiind scutita in ultimii ani de influenta omului
            • 0 (0 voturi)    
              Dacă erup vreo doi vulcani mari (Miercuri, 8 mai 2019, 15:48)

              hic sunt leones [utilizator] i-a raspuns lui TheBorg

              explodează nivelul de CO2.
              Dacă se odihnesc vreo 2 vulcani mari, scade drastic nivelul de CO2.

              Oamenii nu pot face absolut nimic ca să influențeze aceste fenomene.
      • +2 (2 voturi)    
        Copaci și tornade, totuși. (Miercuri, 1 mai 2019, 7:44)

        Laumi [utilizator] i-a raspuns lui nu conteaza cine zice

        Schimba pe termen lung temperatura, cu tot respectul, tovarășe.
    • 0 (2 voturi)    
      Exista schimbari climatice si pe planeta Pluto. (Miercuri, 1 mai 2019, 6:44)

      Alex735 [utilizator]

      Potrivit CNN, in 2030 intreaga atmosfera a planetei Pluto va disparea, un fenomen catastrofic fara precedent.
      https://www.cnn.com/2019/04/29/world/pluto-atmosphere-disappearing-scn/index.html


    Abonare la comentarii cu RSS

    ESRI

    Top 10 articole cele mai ...



    Hotnews
    Agenţii de ştiri

    Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

    Aici puteti modifica setarile de Cookie

    hosted by
    powered by
    developed by
    mobile version