Arabia Saudită și Statele Unite se află pe ultimele locuri în ceea ce privește acțiunea climatică, potrivit unui raport anual care evaluează performanțele a circa 60 de țări și care salută angajamentul Suediei și Marocului, scrie AFP. România se află în acest clasament pe locul 20.

Actiunea climatica 2018Foto: Climate Action Network

Acest "Climate change performance index" publicat luni în marja celei de-a 24-a Conferințe ONU privind climatul (COP24), în Polonia, "arată că doar câteva țări au început să pună în practică strategii pentru a limita încălzirea peste +2 grade Celsius sau +1,5 grade", așa cum prevede Acordul de la Paris, arată un comunicat al ONG-urilor Germanwatch and Climate Action Network și al New Climate Institute.

"În ciuda creșterii și a competitivității energiilor regenerabile", raportul "arată o lipsă de voință politică din partea majorității guvernelor de a ieși din energiile fosile în ritmul necesar", potrivit sursei citate.

Arabia Saudită rămâne pe ultimul loc în acest clasament, cu note proaste la toate criteriile de evaluare (emisii de gaz cu efect de seră, utilizare energetică, energii regenerabile și politici climatice).

Urmează imediat Statele Unite, care pierd trei locuri în comparație cu clasamentul de anul trecut, care continuă lenta pantă descendentă, după anunțul lui Donald Trump privind ieșirea din Acordul de la Paris.

Iranul și Taiwanul figurează și ele în rândul elevilor "foarte răi", la fel ca numeroase alte țări din G20 (Japonia, Turcia, Rusia, Canada, Australia, Coreea de Sud).

Dacă primele trei locuri ale podiumului sunt goale, "deoarece niciuna dintre cele 56 de țări sau UE nu sunt pe un drum clar" în ceea ce privește obiectivul de a limita încălzirea la +2 grade Celsius, Suedia este prima, pe locul 4, ca și anul trecut.

Țara scandinavă este urmată de Maroc, care câștigă un loc în special grație dezvoltării energiilor regenerabile. India este pe locul 11, câștigând trei locuri, din aceleași motive.

China face un salt de pe locul 41 pe 33, în urma "progreselor" guvernului în special pentru reglementarea emisiilor industriale și dezvoltarea de energii regenerabile, chiar dacă emisiile sale de CO2 au revenit în creștere recent.

UE, în calitate de bloc, câștigă cinci locuri, până pe locul 16.

În condițiile în care 200 de țări s-au reunit până la finalul acestei săptămâni în Polonia în încercarea de a reda viață Acordului de la Paris, veștile proaste se acumulează pe frontul încălzirii climatice.

Astfel, emisiile de CO2 provocate de energiile fosile, principala cauză a încălzirii, au cunoscut în 2018 o creștere inedită în ultimii șapte ani.