​INTERVIU UE si plasticul: Comisarul European pentru Mediu explica intr-un interviu pentru HotNews.ro ce masuri trebuie sa ia Romania

de Catiusa Ivanov     HotNews.ro
Miercuri, 17 ianuarie 2018, 11:43 Actualitate | Mediu


Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu
Foto: Comisia Europeana
Comisia Europeana a lansat marti strategia pentru reducerea deseurilor de plastic. Principalele prevederi sunt ca pana in 2030 toate plasticele puse pe piata sa fie reciclabile, iar 55% sa fie reciclate. Romania, ca stat membru UE, trebuie sa respecte si ea aceste prevederi, insa in conditiile in care reciclam doar 5% din gunoi, desi tinta este de 50% pana in 2020, taxa de depozitare la groapa a fost amanata cu 2 ani, iar peste 90% din sistemele de management integrat al deseurilor construite cu bani europeni nu functioneaza, acest lucru este greu de crezut. Intr-un interviu acordat HotNews.ro, Karmenu Vella, Comisar European pentru Mediu, explica ce prevede aceasta strategie si ce masuri vor fi luate in urmatoarea perioada pentru punerea in aplicare, dar si ce santiuni risca Romania fiindca este un dezastru in gestionarea deseurilor.



Catiusa Ivanov: Pe 16 ianuarie Comisia Europeana va anunta o strategie de reducere a deseurilor de plastic. Care sunt principalele prevederi si tinte?

Karmenu Vella:
Aceasta este o strategie majora si o viziune despre cum va arata industria plasticului pana in 2030. Si diferenta reala va fi circularitatea. Este vorba de a lasa in urma conceptul de plastic ca produs de unica folosinta si de a vedea ca este un produs valoros, pe care oamenii de afaceri vor dori sa il recicleze, pentru ca este o optiune logica, ce are sens din punct de vedere economic. Acest principiu ne ofera obiectivul principal al strategiei ¬ acela de a ne asigura ca toate ambalajele din plastic sunt reutilizabile sau reciclabile intr-un mod eficient din punct de vedere economic, pana in 2030.

Si asta va aduce o serie de schimbari. Vor exista noi norme privind ambalarea, pentru a imbunatati gradul de reciclare a materialelor plastice utilizate pe piata si pentru a spori cererea de continut de plastic reciclat. Vor fi create mai multe facilitati de reciclare, iar colectarea separata va deveni norma in intreaga UE,  iar reciclarea mai eficienta va contribui la cresterea industriei de reciclare a plasticului.

Vor exista, de asemenea, modificari legislative pentru materialele plastice de unica folosinta si pentru echipamentele de pescuit, la care lucram in prezent (consultarile sunt in curs de desfasurare si puteti contribui la acest demers la adresa https://ec.europa.eu/info/consultations/reducing-marine-litter-action-single-use-plastics-and-fishing-gear_en). Vor exista, de asemenea, noi masuri de restrictionare a utilizarii micro plasticelor in produse.

Sustinem strategia cu o componenta financiara puternica si crestem sustinerea pentru inovarea legata de domeniul plasticului. Aceasta inseamna o suma suplimentara de 100 de milioane de euro pentru a contribui la dezvoltarea unor materiale plastice mai inteligente si mai reciclabile, ceea ce face ca procesele de reciclare sa fie mai eficiente.

Plasticul este o industrie globala, de aceea apelam la partenerii internationali pentru a stimula schimbarea in intreaga lume. Rezultatul ar trebui sa fie solutii folosite pe plan global si standarde internationale mai inalte. O combinatie de presiuni in forurile internationale si sprijin direct pentru initiativele individuale, asa cum am facut-o si cu curatarea raului Ganga din India, de exemplu.


CI: Ce masuri trebuie sa implementeze Romania din aceasta strategie si in cat timp?

KV:
Masurile intra in vigoare treptat in urmatorii cativa ani. Putem spune deja ca vor exista noi reguli pentru a stabili un obiectiv nou de reciclare a deseurilor de ambalaje din plastic de pana la 55% pana in 2030, interzicerea depozitarii deseurilor de plastic colectate separat in depozitele de deseuri si norme mai riguroase pentru sistemele de responsabilitate extinsa ale producatorilor.

Am inceput deja lucrul pentru limitarea utilizarii micro plasticelor si interzicerea adaugarii intentionate a acestora in produse. De asemenea, ne uitam la ceea ce se poate face pentru a impiedica eliberarea neintentionata a micro plasticelor, astfel ca vor exista masuri de acest gen luate si in acest domeniu.

Si va puteti astepta cu siguranta la un instrument legislativ care sa restrictioneze utilizarea materialelor plastice de unica folosinta, desi este inca prea devreme pentru a intra in detalii.



CI: Care sunt beneficiile, dar si cum va afecta romanii aceasta strategie? Ce se va schimba in viata de zi cu zi a omului?


KV:
In toata Europa, oamenii sunt ingrijorati de impactul plasticului asupra mediului si asupra sanatatii. Ei nu doresc ca deseurile de plastic sa ajunga in mari si oceane. Ei nu doresc ca pasarile, testoasele si viata marina sa se incurce in saci de plastic si plase vechi de pescuit. Si sunt din ce in ce mai satui de atitudinea care presupune aruncarea plasticului. Exista o nevoie reala pentru schimbare, iar oamenii doresc sa impiedice materialele plastice sa ajunga in apa pe care o bem, mancarea pe care o consumam si chiar in corpurile noastre.

Asadar, beneficiile vor fi resimtite atat de cetateni cat si de natura. Va fi mai usor pentru oameni sa identifice, sa separe, sa reutilizeze si sa recicleze materialele plastice si vor putea sa faca alegeri mai bune de cumparare si stil de viata pentru a minimiza impactul lor asupra mediului.

Comisia va incuraja masuri de extindere a colectarii separate a deseurilor de plastic, de promovare a alternativelor la articolele de plastic de unica folosinta (de exemplu, in sectorul de catering si de receptie), iar in a doua parte a acestei luni va propune masuri pentru sporirea accesului la apa potabila si reducerea impactului sticlelor de plastic in care se imbuteliaza apa.

Iar beneficiile vor fi foarte reale pentru industrie. Dorim o crestere de patru ori a cantitatilor de plastic reciclate. Aceasta ar trebui sa creeze 200 000 de locuri de munca noi in intreaga Uniune pana in 2030, in industria de sortare si reciclare. Deci strategia este buna si pentru ocuparea fortei de munca.


CI: In cazul Romaniei, Comisia Europeana a acceptat ca taxa pe deseuri la groapa de gunoi sa fie operationala de la 1 ianuarie 2019, obtinandu-se o derogare de doi ani, potrivit declaratiilor facute de Ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu. De ce a acceptat Comisia Europeana aceasta derogare in conditiile in care Romania are una dintre cele mai mici cote de colectare selectiva - circa 5%?

KV:
In conformitate cu normele europene privind subsidiaritatea, multe actiuni trebuie initiate de catre statele membre. Comisia nu are puterea sau mandatul de a forta un stat membru sa adopte o taxa pentru groapa de gunoi, de exemplu, chiar daca este o masura pe care o recomandam foarte mult si pe care o promovam prin diferite instrumente, asa cum am facut cu Romania prin activitati specifice de promovare a adoptarii acestor masuri.

CI: O alta problema a Romaniei o reprezinta depozitele de deseuri neconforme, fiind declansata o procedura de infringement. Ce sanctiuni risca Romania si care sunt solutiile de iesire din aceasta situatie, in conditiile in care doar cateva dintre cele 32 de sisteme de management integrat al deseurilor (SMID) pe care Romania le-a contractat In exercitiul bugetar 2007-2013 al Uniunii Europene functioneaza?


KV:
Pe de alta parte, in cazul in care avem mandat, nu ezitam sa actionam. Romania are obligatia legala de a inchide un numar de depozite de deseuri neconforme si, intrucat nu face acest lucru, am introdus o procedura de infringement care se afla in prezent in fata Curtii Europene de Justitie. Pentru ca este vorba despre o prima aparitie, nu vor exista sanctiuni de data aceasta daca Curtea va fi impotriva Romaniei, deoarece amendamentele intra in joc doar in cadrul unei a doua infatisari la Curte.
 
De asemenea, este adevarat ca punerea in aplicare a sistemelor integrate de gestionare a deseurilor din Romania a intarziat foarte mult in perioada 2007-2013 si, prin urmare, Comisia a acceptat sa amane finalizarea a 20 de proiecte in perioada 2014-2020, restul fiind inclus intr-o lista a proiectelor nefunctionale carora le-a fost acordat un timp suplimentar pentru atingerea functionalitatii - termenul limita este martie 2019.

Dar aceste termene sunt foarte reale. In cazul in care proiectele sunt abandonate sau se constata ca acestea nu functioneaza dupa termenul limita, Comisia are dreptul sa recupereze integral fondurile UE care au fost deja platite pentru aceste proiecte.

Info plus

In fiecare an, europenii genereaza 25 de milioane de tone de deseuri din plastic, insa mai putin de 30  % sunt colectate pentru a fi reciclate. In intreaga lume, plasticul reprezinta 85  % din deseurile de pe plaje, potrivit informatiilor furnizate de Comisia Europeana.


Citeste mai multe despre   


















1238 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    Cu siguranta (Miercuri, 17 ianuarie 2018, 12:57)

    UpNext [utilizator]

    una din cele mai utile si urgente masuri imperativ necesare la scara (cel putin) continentala. O sa fie putin mai greu cu o parte a societatii romanesti, obisnuita cu pungile de plastic nereciclabile, dar pentru cei ca mine va fi usor si confortabil. De ce? Am luat decizia ca sa reutilizez complet si continuu maldarul de pungi pe care-l am acasa, deci nu mai cumpar nicio punga in viitorul apropiat. Clean & Easy...
  • -1 (3 voturi)    
    Reciclarea face raul si mai rau. Dar profitabil. (Joi, 18 ianuarie 2018, 11:19)

    D-or [utilizator]

    Am aflat pe sanatatea mea ce inseamna de fapt "salvatoarea" reciclare: fum, praf si pulbere. Si produse toxice.

    Pentru altii inseamna bani.
  • 0 (0 voturi)    
    Romania si plasticul (Joi, 18 ianuarie 2018, 18:14)

    OviCti [utilizator]

    Prin padurile Romaniei deja avem mai multe plastice (si doze de aluminiu) decat copaci.
    Cu atat mai mult la noi este nevoie sa fie luate masuri clare.
    Pentru inceput solutia ar fi copy-paste (si asa avem atatia specialisti) dupa sistemul din Germania.
    Cand cumperi un produs platesti 1 leu in plus pe ambalaj, pe care il recuperezi la returnare.
    Daca un ghertoi il arunca pe sant se vor gasi altii motivati sa repare dupa el.
    Pasul urmator ar fi sa vedem cum se poate face ceva similar si pentru ambalajele mai mici (ex pungi de chipsuri)...


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri