Biologii romani au descoperit in Dobrogea o noua specie de planta pentru stiinta, denumita popular "Aerel dobrogean", intr-un proiect al Societatii Ornitologice Romane, dupa analize care au durat trei ani, potrivit news.ro.
Flora mondiala are acum o noua specie de planta, "Ferula mikraskythiana" (denumirea populara - "Aerel dobrogean"), descoperita de biologi, in Dobrogea. Totul s-a petrecut in luna mai a anului 2014, dar - de atunci - planta a fost analizata, inclusiv la nivel genetic, pentru a se demonstra ca este unica in lume.
Cel care a descoperit planta este biologul Matis Attila, acelasi botanist care a mai reusit sa descopere o specie noua pentru flora Romaniei, "Orobache pubescens", dar si sa redescopere dupa 100 de ani specia simbol a Muntilor Rodnei, "Saussurea porcii".
"Specia noua a fost botezata 'Ferula mikraskythiana'. Denumirea aleasa de noi pentru specie se datoreaza faptului ca, din cate cunoastem la momentul actual, este o specie endemica Dobrogei, cu areal foarte restrans (singura populatie de 172 de indivizi este localizata in Rezervatia Padurea Dumbraveni), iar de aici vine si epitetul specific mikraskythiana - care se refera la denumirea in greaca veche a regiunii cunoscute azi sub numele de Dobrogea: Mikra Skythia, in romana Scitia Mica. In contrast, specia ruseasca inrudita cu ea creste in regiunea cunoscuta candva ca si Scitia Mare (stepa ponto-caspica din Rusia, Ucraina si Kazahstan)", a declarat biologul Matis Attila.
Pentru denumirea populara, propunerea biologilor este "aerel dobrogean".
Matis Attila si colega sa Havadtoi Krisztina se aflau in mai 2014 in Rezervatia Padurea Dumbraveni, unde evaluau starea de conservare a habitatelor, intr-un proiect al Societatii Ornitologice Romane. Cand au gasit planta, biologii au reusit doar sa o incadreze in familia Apiaceae, din care mai fac parte morcovul, patrunjelul, mararul.
"Nici macar genul nu a fost posibil de identificat exact, pe baza determinatorului care contine toate speciile de plante cunoscute in flora Romaniei, asa ca ne-am dat seama repede ca avem de a face cu ceva inedit, data fiind morfologia distincta a frunzelor. Segmentele terminale ale frunzei erau liniare si petiolate, nu semanau cu nimic cunoscut de la noi. Niciunul dintre cele patru exemplare gasite initial nu era inflorit", isi aminteste Matis Attila.
Prima ipoteza a biologilor a fost ca au de a face cu o alta specie noua pentru flora din Romania. Rezervatia Padurea Dumbraveni se afla foarte aproape de granita cu Bulgaria, deci erau sanse bune pentru identificarea unor specii prezente in flora tarii vecine, dar nesemnalate inca la noi. In aceeasi perioada, cei doi biologi au mai gasit tot acolo o specie noua pentru flora Romaniei, "Orobache pubescens".
"In sezonul respectiv, am verificat plantele de mai multe ori pentru a investiga inflorescentele, dar acestea nu apareau, iar rozetele de frunze se uscasera in timpul verii. Cand am revizitat locul la sfarsit de sezon, in septembrie, a iesit la iveala ca planta are un ciclu de viata special, cu reproducere in sezonul serotinal: frunzele apar in mai, se usuca la sfarsit de iunie, iar inflorescentele fara frunze apar in august si fructifica in septembrie. Aceste inflorescente complexe sunt uriase (pana la 1.7 m), caracteristice familiei Apiaceae (numite si Umbelliferae)", povesteste Matis Attila.
Biologii au colectat frunze si au incercat sa identifice genul. Au cautat specii similare in flora tarilor vecine. In zadar. Biologul Bartha Laszlo de la Universitatea Babes Bolyai (Institute for Interdisciplinary Research in Bio-Nano-Sciences) Cluj a efectuat o investigatie genetica folosind materialul colectat si astfel a fost identificat genul la care apartine noua specie. Este vorba de genul "Ferula" (denumirea populara: aerel).
Expertul in fitogeografie, Alexandru S. Badarau de la UBB Cluj, a sugerat legatura cu o specie aparte de umbelifer, numita Eriosynaphe longifolia, din flora Rusiei si a Ucrainei. Specia are un areal indepartat de Dobrogea, dar similar in morfologie. Creste in stepele aride din regiunea vestica a Kazahstanului, prin sud-estul Rusiei si pana in nordul peninsulei Crimeea.
Despre aceasta specie exista foarte putine informatii, asa ca a fost contactat Sramko Gabor din Ungaria. Acesta se afla in Rusia. La momentul potrivit, a luat legatura cu colegii rusi si a colectat mostre din specia respectiva in zona raului Volga, in 2015. Noile analizele genetice au dovedit ca ambele specii apartin genului "Ferula".
Investigatiile au continuat si pe teren. In perioada 2015-2016 Matis Attila a efectuat mai multe vizite in Rezervatia Padurea Dumbraveni, impreuna cu colega Szabo Anna (UBB Cluj), pentru a aduna date morfologice necesare pentru distinctia speciei noastre de cea ruseasca. Analizele comparative pentru morfologia fructelor (esentiale din punct de vedere taxonomic in cazul plantelor umbeliefere) au fost realizate de Thomas Kuhn (UBB Cluj). Rezultatele au fost publicate in revista Phytotaxa, cea mai relevanta in materie de descriere a speciilor noi de plante.
Exemplarul pe baza carei a fost descrisa noua specie (holotip) este depusa la ierbarul din Gradina Botanica "Alexandru Borza" din Cluj-Napoca.
Totul a durat aproape trei ani, timp in care biologii au facut morfometrie, analiza genetica, colaborare cu mai multi experti, prelucrare de date, plus procesul de publicare a articolului stiintific, care poate dura intre 6 si 18 luni.
Biologii au mai cautat specia si in alte situri din Dobrogea, dar nu au mai gasit alte populatii. Astfel, in momentul de fata, specia este clasificata conform regulamentului IUCN ca specie Periclitata (Endangered).
"Specia a supravietuit in cateva pajisti stepice foarte bine conservate, care se formeaza pe pante abrupte, ca niste enclave in padurea Dumbraveni. Tocmai datorita izolarii si a protectiei oferite de padure, au rezistat aceste plante. Turmele enorme de oi, care de altfel au distrus prin suprapasunat majoritatea pajistilor stepice din restul Dobrogei, sunt principalul inamic al unei astfel de plante. Fara oi, s-a pastrat compozitia si structura specifica stepelor de odinioara in aceste enclave, care reprezinta un refugiu pentru multe specii stepice rare", crede Matis Attila.
"Specii noi de plante sunt descrise zilnic cu zecile din zonele tropicale mai greu accesibile, dar descoperirea unei specii noi de planta in Europa se intampla rar zilele noastre, pentru ca aici cercetarile au o istorie vasta si majoritatea zonelor au fost explorate destul de bine. Aceasta descoperire adauga o noua specie endemica de valoare incomensurabila la patrimoniul natural national si subliniaza cateva aspecte esentiale pentru autoritati si custozii de arii naturale protejate: importanta cercetarilor floristice, faunistice si de ecologie, cu aplicabilitate in eforturile de conservare; importanta colaborarii extinse intre specialistii biologi/ecologi, pe plan national si cu cei din tarile vecine, pentru a asigura conservarea speciilor si habitatelor care transcend granitele; importanta deosebita a ariilor naturale protejate din Romania si asigurarea statutului favorabil de conservare a speciilor si habitatelor pentru care au fost desemnate, prin aplicarea reala a masurilor din planurile de management", spun specialistii.
7
4
