Revolutia verde: eco-activismul a responsabilizat Bulgaria

de M. Ch.     HotNews.ro
Marţi, 4 decembrie 2012, 17:38 Actualitate | Mediu


Ecologisti bulgari
Foto: Balkan Investigative Reporting Network

În după amiaza de 13 iulie 2012 cam o mie de oameni s-au adunat la Podul Vulturilor, o intersecție aglomerată din capitala Bulgariei, blocând traficul.

“Ne cerem scuze pentru neplăceri, dar încercăm să salvăm ce a mai rămas din Bulgaria” se putea citi pe una din pancartele demonstranților. Un grup de tineri, bărbați și femei, ședeau pe carosabil, în timp ce alții cântau, dansau sau mergeau pe biciclete în zgomotul claxoanelor mașinilor și autobuzelor. “Vrem natură, nu beton” scandau ei.

Acest flash-mob a fost organizat în aceeași zi și pe Facebook în semn de protest față de decizia Adunării Naționale de a modifica legea pădurilor. Legea amendată ar fi eliminat limitele în cazul anumitor tăieri și ar fi permis expansiunea stațiunilor de ski în pădurile aflate în proprietatea statului.

Poliția a arestat câțiva oameni, dar efortul de a stăvili adunarea s-a dovedit a fi inutil. În ziua următoare numărul protestatarilor s-a dublat.

Boyko Borisov, primul ministru al Bulgariei, a rămas ferm pe poziții insistând că nimic nu poate opri investiția în turismul de iarnă. În cea mai mare parte, presa favorabilă guvernului a expediat problema numindu-i pe protestatari “ecologiști”.

În cea de-a treia zi la Podul Vulturilor se adunaseră 8000 de oameni. “Nu suntem ecologiști, suntem cetățeni” scria pe noile pancarte. 

Legea a fost revizuită în concordanță cu cererile protestatarilor și ratificată în mod oficial la începutul lui august, ceea ce a reprezentat o semnificativă victorie pentru cetățenii bulgari cu conștiință ecologică - și nu a fost prima victorie.

În ultimii anii, mișcările civice impotriva amenințărilor de mediu au proliferat în țară.

Unele s-au opus construirii excesive pe litoralul Mării Negre. Altele au luptat împotriva cultivării organismelor modificate genetic sau au protestat față de extinderea minelor de aur sau de extragerea gazelor naturale prin procedeul numit fracturare hidraulică.

Împreună s-au dovedit a fi un antidot eficient în fața apatiei politice larg-răspândite, și au contribuit la responsabilizarea instituțiilor în fața presiunii publice.

“Există o breșă în sistem” spune Vasil Garnizov, profesor de antropolgie asociat la New Bulgarian University, care a studiat miscările ecologiste.

“Rămâne de văzut dacă este permanent sau dacă va reuși să reconfigureze situația” spune el. Garnizov, fost ministru adjunct al devoltării regionale și lucrărilor publice, este de părere că noul activism i-a încurajat pe bulgari să se întrebe cine le conduce țara.

“S-a pus cea mai importantă întrebare – cine ia deciziile: cetățenii sau oligarhii? ”

Pentru mulți observatori și participanți, mișcarea ecologică a renăscut speranțele pierdute într-o puternică societate civilă în Bulgaria, unul dintre cele mai sărace state ale Uniunii Europene.

Există un contrast puternic cu ceea ce se petrecea imediat după căderea comunismului. În timpul așa numitei perioade de “tranziție”, bunurile publice erau jefuite de elita politică și de afaceri. Drept rezultat, mulți cetățeni au abandonat orice participare civică, dezamăgiți de procesele democratice.

“Mișcarea ecologistă a reușit pentru prima oară să scoată oamenii în stradă cu un oarecare efect” spune Borislav Sandov, co-președinte al Verzilor, un partid tânăr implicat în recentele campanii din Bulgaria.

"Mișcarea ecologistă a devenit un element esențial în lupta pentru democrație”.


Scut verde

Politicile de mediu au rădăcini unice in această țară mică din Balcani. Societatea Independentă Eco-Glasnost, o organizație ecologică înființată în primăvara lui 1989, este cea care s-a transformat în prima mișcare dizidentă care s-a opus deschis Partidului Comunist.

În același an Eco-Glasnost a organizat la Sofia primul miting împotriva regimului și a depus o petiție în favoarea deschiderii și transparenței în ceea ce privește problemele de mediu. Pe lângă preocupările ecologice, pledau pentru reforme sociale, democrație și drepturile omului.

“Înainte de toate Eco-Glasnost a fost o organizație dizidentă. Am realizat multe în ceea ce privește mediul, dar ecologia a fost și un scut, în sensul pozitiv al cuvântului, din spatele căruia am protestat împotriva totalitarismului” își amintește Alexander Karakachanov, unul dintre liderii mișcării.

“Eco-Glasnot a prima dintre organizațiile dizidente care a eliberat mintea oamenilor și le-a arătat că schimbarea se apropie”.

Mișcarea s-a bucurat de o popularitate imensă în Bulgaria în timpul schimbărilor din 1989. Ulterior, a fost asociată cu reformele democratice și lupta pentru transparență. Eco-Glasnost a devenit membră a Uniunii Forțelor Democratice, o organizație care a reprezentat un actor politic major timp de mai bine de un deceniu.

Totuși, în ciuda succesului inițial, facțiuni aflate în conflict au dus la dezintegrarea organizației care și-a pierdut importanța politică și susținerea populară. Odată cu înrăutățirea situației economice și cu confiscarea dezbaterii publice de către disputele ideologice dintre “comuniști” și “democrați”, prima recoltă de miscări ecologiste a Bulgariei a dat roade.

‘Copii ai tranziției’

Perioada de după 1989 - “tranziția” de la communism la capitalism – nu a fost blândă cu natura Bulgariei.

In mod ironic, prăbușirea economică a țării a permis inițial regenerarea unor habitaturi naturale. Pe măsură ce industria grea–până atunci dependentă de resursele ieftine și de piețele de desfacere ale Uniunii Sovietice – înceta să funcționeze, flora și fauna și-au revenit. Curând însă, liberalizarea pieții a avut un efect contrar.

Boom-ul imobiliar și construcțiie din perioada care a precedat aderarea Bulgariei la UE au dus la devastarea multor zone protejate aflate de-a lungul plajei, pe litoralul Mării Negre și în munți.

Păduri seculare de pini din Munții Pirin, un sit aflat în Patrimoniul Mondial UNESCO, au fost distruse pentru a transforma pitorescul sat Bansko într-o mega stațiune de ski. O investigație ulterioară a dovedit că stațiunea s-a extins ilegal cu mai mult de 50% decât fusese inițial aprobat.

Bulgaria este marcată de corupție având – potrivit estimărilor – un sector “gri” ce reprezintă o treime din economie, cel mai mare de acest fel din UE. Bulgaria este și țara cea mai investigată pentru utilizarea abuzivă a fondurilor europene, după cum declară OLAF, Biroul European anti-fraudă. Dezvoltarea necontrolată și adesea ilegală a pus amprenta corupției și asupra naturii.

Studii realizate de Fundația Bulgară pentru Biodiversitate indică faptul că în perioada 2002-2007, țara și-a pierdut biodiversitatea și peisajul natural mai mult decât în precedenții douăzeci de ani.

Ca răspuns la escaladarea distrugerii naturii , au apărut mișcări ecologiste, adesea considerate în Bulgaria drept ultima resursă la care pot recurge cetățenii. Pentru Natură - o coaliție puternică ce reunește 21 de organizații neguvernamentale și civice, înființată în 2007 - a dat naștere unei serii de campanii, dintre care multe sau dovedit pline de success.

“Era dificil ca o singură organizație să abordeze cele mai dificile cazuri. La un moment dat am realizat că trebuie să cooperăm ca să putem avea success”, spune Konstantin Ivanov, director de comunicare și marketing al filialei bulgare WWF, membră a coaliției.

“Ecologia este cea mai nimerită să unească oamenii, indiferent de opinii politice sau alte convingeri”

In 2009, de exemplu, o alianță eterogenă reunind ecologiști, creacători de albine, bucătari și organizații de părinți au luptat împotriva încercărilor guvernului și lobby-ului corporatist de a introduce organisme modificate genetic. Eforturile lor s-au concretizat într-o lege foarte restrictivă care practic interzice culturile modificate genetic în țară.

Mișcarea ecologistă a extins rețeaua de zone protejate a Uniunii Europene, Natura 2000, care include acum 34% din teritoriul Bulgariei, față de 5% cât prevedea propunerea inițială a guvernului.

Poate cel mai mare success a fost înregistrat în acest an în ianuarie, când campanile de pe Facebook au adunat mii de oameni pe străzile Sofiei și în alte 15 orașe pentru a protesta față de controversata practică a fracturării hidraulice, în explorarea și extragerea gazelor de șist.

Adunarea Națională a răspuns prin impunerea unui moratoriu cu privire la fracturarea hidraulică, singurul demers de acest gen din Europa de est.

“Nu au fost doar proteste, ci campanii complexe care implicau diverse mijloace, inclusiv publicitate prin media și acțiune în justiție” spune Svilen Ovcharov, avocat care a jucat un rol central în confruntările juridice legate de mediu. Acestea s-au dovedit a fi un element esențial, chiar dacă mai puțin vizibil, care a completat în mod hotărâtor acțiunile de stradă.

“În afară de mișcarea ecologistă, nu am văzut pe nimeni în Bulgaria să folosească cu atâta ușurință instrumentele acțiunii civice” spune el.

Unii analiști au numit fenomenul “societatea civilă ecologistă” și “noua revoltă bulgară“ facând o paralelă cu primăvara arabă și mișcările Occupy din Europa de vest și Statele Unite.

“Astăzi bătălia pentru piețele orașului nu se dă în pădure, dimpotrivă în piețele orașului se luptă pentru păduri” scria studentul Georgi Deianov, într-un eseu multimediatizat care a devenit manifestul neoficial al celor care protestau pe Podul Vulturilor din Sofia împotriva legii pădurilor.

“Suntem împotriva oligarhilor care rămân în afara legii și monopolizează toate sferele vieții economice, politice și publice” a continuat el. “Suntem copiii tranziției“.

Amploarea mișcării ecologiste bulgare a crescut incluzând in cea mai mare măsură tineri din clasa de mijloc, având cunoștințe tehnice. În același timp, a crescut impactul ei asupra deciziilor guvernului.

Capital, influentul săptămânal bulgar, a publicat un articol de patru pagini despre evenimentele de la Podul Vulturilor, intitulat “O breșă în Matrix”. Un studiu al Institutului de Studii Sociale și Marketing arată că 65% dintre bulgari îi susțineau pe protestatari.


Legea mediului ‘prea strictă’

Firește, nu toată lumea e muțumită. Critici susțin că atenția prea mare acordată mediului încetinește economia Bulgariei, mai ales în regiunile sărace. Ei pretind că reglementarea excesivă afectează afacerile și investițiile, ducând la creșterea șomajului.

“În zona montană este o adevărată catastrofa demografică și economică ” spune Filip Tzanov, om de afaceri și președinte al asociației Natura pentru Oameni și Regiuni, care promovează susținut skiul și spune că reprezintă interesele comunităților regionale.

“Reglementările de mediu sunt mult prea stricte în Bulgaria și reprezintă o povară pentru oameni de afaceri și investitori”.

După evenimentele de la Podul Vulturilor, asociația lui Tzanov a decis să organizeze un contra-protest în apărarea dezvoltării regionale, aducând cu autobuzul sute de locuitori din micile localități din regiunea montană din jurul Sofiei. Muți dintre ei - persoane în vârstă și sărace, își duceau singuri pancartele pe care scria “Locuri de muncă, afaceri și investiții nu sunt cuvinte urâte”; “Dați undă verde turismului”, “Nu cedați în fața rackeților ecologiști”.

Contra-protestului din din Sofia i-a lipsit probabil spontaneitatea evenimentelor ecologiste, dar „a pus o problemă importantă: cei mai mulți bulgari se zbat încă în sărăcie și văd ecologia – pe bună dreptate sau nu – ca pe încă un obstacol în calea revenirii lor economice.

“Există o distanță uriașă între aceste două culturi” spune Garnizov, profesor de antropologie asociat.

“Administrația bulgară mai are multe de făcut până va avea capacitatea de a controla conflictul dintre imperativul absolut al protecției mediului și cel al dezvoltării economice”.

Există însă semne că mișcarea ecologistă a început să șteargă vechile granițe sociale și geografice. În orășelul Krumovgrad, în Munții Rodopi, cei mai mulți locuitori s-au pronunțat împotriva propunerii unei companii canadiene de a deschide o mină de aur în apropiere.

La Varna, stațiune de pe litoralul Mării Negre marcată de scandaluri de corupție, în luna iulie s-au organizat mitinguri, în semn de protest față de planurile de a ridica construcții private pe teritoriul celui mai mare parc public. Protestatarii s-au inspirat din succesul demonstrațiilor similare de la Sofia. Ca urmare a creșterii presiunii publice, consiliul municipal a retras autorizațiile de construcție.

Potrivit Radosvetei Krastanova, expertă în mișcări ecologiste, atenția față de mediu relevă continua dorință a bulgarilor de a avea spații comunitare și comunale în general, atât în sălbăticie, cât și în zona urbană – spații care aproape au dispărut în ultimii 20 de ani.

“Cu certitudine, evenimentele recente au creat un fel de comunitate”, spune ea. “Nu știu cum să le spun exact: poate comunități ecologiste, în cel mai larg sens al cuvântului. Oameni care împărtășesc o viziune comună și valori comune. ”

Partid’ este un cuvânt urât

În ciuda popularitătii și a succesului mișcărilor ecologiste din Bulgaria, până acum entuziasmul nu a reușit să se transforme în voturi în campania electorala pentru alegerile generale și locale.

Dezamăgirea provocată de politica electorală, pe care bulgarii o consideră coruptă, i-a descurajat pe mulți alegători, în special pe cei tineri.

“Atitudinea de respingere a partidelor politice și a politicii în general este copleșitoare”, spune Toma Belev, inginer forestier, probabil cea mai cunoscută figură din mișcarea ecologistă bulgară.

Firește, criza legitimității politice este comună întregii Europe, dar este acută în Bulgaria, unde situația este deosebit de gravă. Potrivit unui Eurobarometru, doar 17% din bulgari au încredere în instituțiile parlamentare, în timp ce media europeană se ridică la 28%.

Acesta este unul din motivele pentru care partidele politice au fost practic absente de la mitingurile electorale, iar orice aluzie la vreo campanie politică a fost întâmpinată cu ostilitate de participanți.

“Indiferența față de politică este o problemă serioasă și oamenilor nu le place să fie asociați cu partidele politice”, spune Petar Kardjilov, care pregătește o teză de doctorat în comunicații de criză și este un participant activ la mitingurile ecologiste.

Această profundă neîncredere în politică reprezintă o problemă pentru noile partide reformiste, care speră să atragă tinerii votanți. Verzii, partid ecologist fondat în 2007, este foarte activ în sfera publică, aducând idei și politici noi cu privire la protecția mediului, agricultura sustenabilă, energia alternativă, eco-turism sau drepturile persoanelor LGBT.

Cu toate acestea, la alegerile parlamentare din 2009 au obținut doar 0.52% din voturi. “Problema este că, în Bulgaria, ‘partid’ este un cuvânt urât. Înțelegem asta și adesea încercăm să ascundem rolul nostru în campanii ca să nu îi îndepărtăm pe cei cărora nu le plac partidele politice”, spune Borislav Sandov, co-președinte al Verzilor.

Cu toate acestea, Sandov crede cu fermitate în necesitatea reprezentării politice. În opinia sa, grupurile independente ale societății civile și partidele politice ar putea coopera pentru promovarea reformelor, lucrând atât din afara cât și dinăuntrul sistemului.

“Verzii nu reprezintă decât încă un instrument al mișcării ecologiste, o moda-litate de a garanta un impact politic mai mare și a de a prezenta o agendă unificată” explică el. Totuși, unii se tem că orice asociere directă cu politica va murdări idealul cetățenilor, odată ce negocierea și compromisul politic ar deveni inevitabile.

Câteva partide ecologiste își dispută dreptul la un număr redus de voturi ceea ce nu le ajută cu nimic în încercarea de a câștiga încrederea publică. Și în timp ce mișcarea ecologistă are success, ecologismul politic e în declin.

“O problemă serioasă pentru partidele ecologiste este faptul că munca lor cere timp, se bazează pe un efect cumulativ care s-ar putea simți în 20 sau 50 de ani”, spune Radosveta Krastanova, specialist în ecologie.

“Dar logica politică funcționează invers: este nevoie să oferi un rezultat imediat, acum. Ecologia nu funcționează după logica politicii”.

Dacă partidele ecologiste vor reuși sau nu să atragă noi adepți în Bulgaria, rămâne de văzut. Ecologismul a avut deja un efect vizibil asupra discursului politic din această țară. Înțelegând forța opiniei publice, câteva partide au trecut la adoptarea unei agende ‘mai verzi’ pentru a atrage alegători.

Cel mai important este faptul că o nouă generație de bulgari pare a-și fi găsit o voce după ani de prăbușire socială și pierderea valorilor comune, ceea ce le-a permis celor puternici să acționeze dezechilibrat, fără a fi controlați de nimeni. 

“Lupta pentru aer, apă și păduri s-a dovedit a fi singura formă de solidaritate viabilă,” spune Vasil Garnizov. “Toate celelalte forme de solidaritate – socială și națională – par a fi eșuat”.

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului Balkan Fellowship for Journalistic Excellence, inițiat de Robert Bosch Stiftung și ERSTE Foundation, în cooperare cu Balkan Investigative Reporting Network.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1351 vizualizari

  • -1 (3 voturi)    
    bravo! (Marţi, 4 decembrie 2012, 18:26)

    Mazeta [utilizator]

    Bravo bulgarilor! P.S. la noi, dacă se scărpina Ponta în nas, imediat erau 10.000 de comentarii.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by