Medicii schimbării

Dr. Sofia Nistor, una dintre puținele femei neurochirurg din România: Pacienții nu sunt mașinării, sunt ființe vii cu diferite moduri de evoluție și răspuns diferit la tratament

de A.R.     HotNews.ro
Miercuri, 18 decembrie 2019, 10:26 Medicii schimbarii


Sofia Nistor
Foto: Catalin Craioveanu
​Într-o specialitate dominată de bărbați, dr. Sofia Nistor este una dintre puținele femei neurochirurg din România. S-a perfecționat în Franța, a lucrat în Elveția, unde a învățat că nu doar pacienții trebuie să aibă încredere în medici, ci și medicii în pacienți și s-a întors în România, unde există percepția că sistemul medical este ''îngrozitor''. Ce diferențe a observat între spitalele din vest și cele din România și care sunt noile tendințe în neurochirurgie?

În cadrul campaniei Medicii Schimbării, o cunoaștem astăzi pe dr. Sofia Nistor, medic specialist neurochirurgie, la Spitalul Polisano MedLife Sibiu, care crede ca ''oamenii ar trebui să înțeleagă că este cel mai greu să lucrezi cu oameni, este și mai dificil să lucrezi cu oameni care suferă și până la urmă suntem și noi, cei care îi tratam, tot oameni''.

De ce am ales neurochirurgia? Dintotdeauna am avut o atracție pentru funcționarea noastră ca și ființe coordonate de o structură superioară, creierul


Chirurgia a fost întotdeauna dominată de bărbați, fiind considerată o meserie care necesită forță și rezistență fizică maximă, însă femeile au început treptat să se impună în specialitatea generală, ulterior fiind îndemnate și chiar încurajate să urmeze o carieră chirurgicală.

Specialitățile mai complexe neurochirurgia, chirurgia cardiovasculară au fost și mai greu de abordat pentru femei, deși așa zisa “forța” fizică nu este un factor absolut necesar în aceste specialități, care în principal necesită răbdare absolută și finețe.

În prezent, femeile au o pondere marcantă în specialitățile chirurgicale, cu o amploare deosebită în ultimii 20 de ani și cu o susținere și încurajare din partea colegilor bărbați. Eu cunosc personal peste 30 de femei chirurg de diferite specialități, de succes în domeniul pe care îl practică.

Spre rușinea mea nu cunosc numărul de femei neurochirurg din România în acest moment, dar, pot să vă spun ca în 1989 erau doar 8, iar eu cunosc 15 în acest moment. Ca o mică precizare, prima femeie neurochirurg din lume a fost o româncă, Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920-2008), lucru pe care mi-l spun și pacienții când vine vorba de coincidența de prenume.

Dintotdeauna am avut o atracție pentru funcționarea noastră ca și ființe coordonate de o structură superioară, creierul, neuroștiințele fiind un domeniu de interes major pentru mine. Aceasta s-a legat frumos de partea practica, manualitatea pe care îmi place să cred că o am, și s-au îmbinat într-o singură specialitate, cea mai nobilă cum le place multora să zică: neurochirurgia.

Cel mai mult îmi place să vad că pacientul este lămurit și are încredere, că este mulțumit de rezultatele muncii mele și sentimentul de împlinire pe care îl ai în momentul în care vezi că, datorită judecății și a acțiunilor tale, lucrurile merg bine și redai societății și familiei un individ funcțional, cu o calitate a vieții bună.

Spitalul în România versus spitalul în străinătate


Am ales să plec în străinătate pentru a înțelege și alt mod de funcționare a sistemului medical, alt mod de abordare a pacientului, alte metode de practică la acest nivel, să am contact cu altă mentalitate.

Diferența majoră observată acolo a fost în primul rând abordarea pacientului, integrarea acestuia în luarea deciziei terapeutice, discutarea tuturor posibilităților de tratament cu acesta, al beneficiilor pe care le poate avea în urma terapiei pe care i-o poți oferi, dar mai ales, înțelegerea riscurilor pe care atât pacientul cât și medicul și le asumă cu fiecare pas.

Se creează astfel o relație de încredere reciprocă, pentru că nu doar pacienții trebuie să aibă încredere în noi, ci și noi în pacienții noștri. Cred că a contribuit mult această experiență la formarea mea profesională și chiar și personală. Eu cred că un pacient evoluează mult mai bine în urma unei terapii dacă îi acorzi suficient timp pentru ca el să înțeleagă “De ce-urile” problemei lui și să le integreze. E drept, consumul emoțional și mental al nostru este mult mai mare și riscul de “burn-out” crește, dar eu cred că fiecare ar trebui să fim conștienți de ce presupune meseria pe care ne-o alegem și, până la urmă, reconversia profesională se poate face la orice vârstă, dacă nu mai ești eficient în domeniul respectiv.

Nu poți deschide un site fără să citești despre un scandal medical, medici incompetenți, sistem defectuos, lipsuri. Tot sistemul medical e îngrozitor? Cum poate fi schimbată percepția oamenilor despre medicii români?


Impresia generală pe care o au pacienții că sistemul medical este “îngrozitor” este adevărată. Dar aceștia sunt cei care au avut experiențe nefericite personale sau în anturaj în momentul în care au avut nevoie de servicii medicale. Oamenii ar trebui să înțeleagă că este cel mai greu să lucrezi cu oameni, este și mai dificil să lucrezi cu oameni care suferă și până la urmă suntem și noi, cei care îi tratam, tot oameni. Avem dreptul să greșim, deși am jurat să nu facem rău, nu le cunoaștem pe toate, nici nu avem cum, iar răutatea/revolta lor împotriva noastră nu duce la îmbunătățirea situației. Mas-media de asemenea nu contribuie la ameliorarea relației medic-pacient, dimpotrivă.

Să știți că percepția pacienților români despre medicii din străinătate este mai rea decât despre medicii din România, din ce am observat la pacienții mei.

Cred că ar trebui să se acorde mai mult timp comunicării medic/pacient și acesta trebuie să înțeleagă că nicăieri în lume nu i se poate oferi o garanție de 100% pentru un act medical și că scopul nostru este să facem tot posibilul ca lucrurile să meargă bine. Pacienții nu sunt mașinării, sunt ființe vii cu diferite moduri de evoluție și răspuns diferit la tratament.

Tendințe în neurochirurgie


Neurochirurgia e un domeniu în care apar tot timpul inovații tehnologice. Chirurgia durerii și neurochirurgia funcțională sunt niște ramuri “nou” apărute, mai ales pe piața medicală a țării noastre. Durerea este principalul motiv pentru care un pacient vine la noi și atunci chirurgia durerii s-a dezvoltat pentru a rezolva mai rapid și mai tranșant unele tipuri de durere sau probleme legate de funcționarea unei anumite zone (spasticitate, tremor, epilepsie).

Chirurgia durerii presupune efectuarea unor proceduri, în general minim invazive, pentru a împiedica transmiterea impulsului dureros, adică blocarea percepției acestuia. Până la un punct durerea este un factor de protecție/semnal de alarmă, ne apără împotriva unor agresiuni, dar de la un moment dat devine dăunătoare funcționării și calității vieții. Chirurgia durerii nu se adresează în general cauzei care provoacă durerea, cauza neputând fi îndepărtată în aceste cazuri și atunci este un “compromis” pentru ameliorarea funcționării individului pe termen lung. Aici ma refer la diferite tipuri de nevralgii, spasm facial, durere lombară de diferite cauze nechirurgicale, implantarea de stimulatoare medulare sau de pompe intradurale pentru administrarea de morfină sau antispastice.

În ceea ce privește tumorile cerebrale, au aparut numeroase inovații tehnologice care ne ajută la un diagnostic mai corect și un tratament chirurgical optim.

Neuronavigația care ne permite să ne construim drumul cel mai scurt/calea de lucru spre leziunea de interes, cu evitarea structurilor nervoase esențiale

Neuromonitorizare intraoperatorie care ne ajută, prin utilizarea unor electrozi a unor sonde de stimulare, să localizăm în timp real intraoperator zonele cu potențial funcțional, ne dă informații despre funcționarea celulelor neuronale și despre ce așteptări putem să avem din punct de vedere al apariției unor deficite după intervenția noastră.

Administrarea unor substanțe preoperator
(5-ALA) permite identificarea după culoarea roz a leziunilor cerebrale în timpul chirurgiei, permițând o rezecție cât mai completă a leziunii, adică un rest tumoral inexistent sau cât mai redus.

Neurochirurgia viitorului cred că va avea mai putine patologii de abordat decât acum, deoarece dezvoltarea modalităților de tratament minim invaziv/neinvaziv (embolizarile, radiochirurgia/tomoterapia/protonterapia) vor reduce gama de patologii care este abordată în mod deschis în prezent.

.....

Articolul face parte din campania Medicii schimbării, un demers MedLife menit să crească încrederea românilor în sistemul de sănătate. Inițiativa aduce în prim plan modelele pozitive din sistemului medical românesc și arată că evoluția se produce din interior, inspirându-ne să avem încredere în profesioniștii care forțează schimbarea de paradigmă. Curajoșii, întreprinzătorii, vizionarii, cei care împotriva lipsurilor sau a lacunelor sistemului reușesc să-l reformeze puțin câte puțin, în fiecare zi.


Medicii schimbării conturează portretele unor medici excepționali și prezintă exemple de bună practică din întreaga țară, atât din sistemul privat, cât și din cel de stat. Poveștile medicilor care fac întotdeauna mai mult, ale spitalelor care au primit o nouă șansă cu sprijinul comunității sau ale cabinetelor medicale dotate de medici de familie sunt doar câteva exemple și completează seria poveștilor de pe platforma campaniei.



Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















9722 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by