Încă există prejudecăți, multe persoane nu vor să accepte ca au o problemă sau pot crede că ''uite, eu sunt o persoană tare, sunt o persoană puternică, pot să trec peste asta''. Din păcate, bolile psihiatrice nu au simptome fizice sau analize de laborator, ca la anemie. Ai o anemie, ți-ai făcut hemoleucograma, asta e, nu ai ce să mai discuți. Aici sunt lucruri ceva mai greu obiectivabile și atunci sunt foarte mulți cu ideea că treci printr-o perioadă dificilă, te aduni și te concentrezi și o să poți să treci peste, spune dr. Sorin Pletea.
Din fericire, adresabilitatea este mult mai mare în ultima perioadă față de cum era acum 5, 10 ani. Tot mai mulți oameni merg la psiholog și atunci când psihologul decide sau consideră că ar fi cazul și de o consultație psihiatrică, se pare că persoanele acceptă mult mai ușor o consultație și la psihiatru.
În cadrul campaniei Medicii schimbării, îl cunoaștem astăzi pe dr. Sorin Pletea, medic primar psihiatru, șef Secția 14 Psihiatrie în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, voluntar în echipa de intervenție în tentativele grave de suicid, coordonată de Poliția Română, coordonator al Programului Național de Sănătate Mintală și un fotograf minunat care surprinde oameni, situații și peisaje poveste.
Cum aflăm cât de sănătoși mintal suntem, de ce anume suferim, din moment ce nu avem registre naționale
Nu avem registre pentru diferitele tipuri de boli psihiatrice, însă estimarea se poate face în funcție de incidența la nivel mondial și la nivelul Europei. Incidența schizofreniei este, de exemplu, în jur de 1%, cu foarte mici variații la nivelul întregii lumi. Incidența tulburărilor anxioase este undeva intre 5-7%, cam pe acolo ne-am situa și noi. Cei de la Organizația Mondială a Sănătății evaluau că la nivelul anului 2020 depresia va fi cel mai important factor de morbiditate, vom vedea dacă se vor confirma predicțiile.
Sănătatea mintală și diferențele dintre generații. De la burnout, la anxietate, depresie și demență
Dacă vorbim de anxietate și de depresie, vârsta cu cea mai mare incidență este 20-30 de ani, mai ales persoanele care lucrează într-un mediu foarte competitiv. Celebrul burn out apare la persoanele cu vârstă activă, din cauza suprasolicitării fizice, psihice. Din punct de vedere al metodelor de prevenire și de tratament ar trebui să fie programul de lucru de opt ore. Evident că multă lume face ore suplimentare, dar aceste ore suplimentare ar trebui să nu fie regula, să fie excepția, să ai suficient timp de odihnă, timp de stat cu familia, de ieșit cu prietenii, pentru hobby-uri, timp suficient de somn, pentru că este foarte important. Una e să ai șapte ore de somn continuu și una e să ai patru ore de somn timp de câteva luni, ani la rând. Evident că apare o epuizare si dacă apare, să se adreseze cât se poate de repede unui psiholog sau unui psihiatru. Anumite situații se pot trata prin psihoterapie, altele prin medicație psihiatrică.
Dacă vorbim de schizofrenie, incidența schizofreniei sau debutul schizofreniei e undeva de la 15 ani și până la 25-30 de ani. Ulterior după 30 de ani debutul schizofreniei este mai rar. Dacă vorbim mai departe de demență, aici la demență e peste 65-70 de ani. Deci, depinde de tipul de afecțiune de care vorbim, fiecare are o anumită categorie de vârstă, de vârf de incidență.
Contează mediul social, familial, economic, politic, pentru ca toate aceste aspecte se pot răsfrânge asupra stării noastre sau sănătății noastre mintale. Evident că pot apărea diferite anxietăți, depresii când sunt neajunsuri economice sau frustrări și în contextul în care există o anumită predispoziție.
Sprijinul vine cel mai frecvent în familie
Suportul familial este important și ajută foarte mult. Apoi prieteni, există și anumite grupuri de terapie, grupuri de suport, dar din păcate sunt mult mai puține decât ar fi necesare. Ar trebui să existe mai multe tipuri de servicii sociale și grupuri de suport și mai ales specifice fiecărui tip de boală, pentru că fiecare tip de boală necesită un anumit tratament și alte metode de ajutor.
Singurătatea și vulnerabilitatea în fața bolii pot pleca dintr-o lipsă de informare
Te trezești în familie cu o persoană cu o anumită afecțiune, nu neapărat psihiatrică, orice tip de afecțiune despre care nu știai până atunci, sau auzisei tangențial la prieteni, rude sau televizor și evident că nu ai informația completă și atunci când se întâmplă ceva despre care nu ai niciun fel de informație, te gândești la ce e mai rău. Cam asta este firea umană, deși lucrurile cele mai rele se întâmplă, din fericire, statistic cel mai rar. Și atunci, având informația corectă și concretă, am putea evalua cât de cât obiectiv și aceste grupuri de suport și discuțiile din aceste grupuri de suport ar putea să ajute. "Uite, mie mi s-a întâmplat treaba asta. Și mie mi s-a întâmplat, și mie, și mie". Deci, persoana vede că e un lucru care se poate întâmpla destul de frecvent și atunci mai scade puțin din anxietatea singurătății, pentru că te gândești sunt singur în treaba asta, cum o rezolv?
Multe probleme apar de la lipsa de informare corectă. Când ai informația corectă și suficientă, atunci poți să o procesezi cum trebuie și să iei decizia cea mai apropiată de realitate.
Sănătatea mintală și tehnologia. De la titlurile alarmiste cu aplicațiile care pot duce la anxietate și depresie, la aplicațiile care pot ajuta pacienții
Totul ține de echilibru. Într-adevăr, incidența folosirii tehnologiei în general, telefon mobil, calculator, internet a crescut foarte mult și incidența este foarte mare la adolescenți și adulții tineri. Cea mai mare incidență e în Asia, China, Taiwan, Hong Kong, unde au și programe de dezintoxicare. Organizația Mondială a Sănătății a definit pentru prima dată ceea ce se numește gaming disorder. Până acum era gambling disorder, dependența de jocuri de noroc și s-au stabilit niște criterii foarte clare, cam aceleași care se aplică la orice fel de dependență, de adicție.
Pe de altă parte, există foarte multe aplicații care ajută pacienții, de exemplu există o aplicație care ajută pacienții cu Alzheimer, le stimulează memoria. Citeam recent că în Germania, casa de asigurări va deconta începând de anul viitor aplicații pentru pacienți, pentru anxietate și depresie, Există la noi o aplicație foarte bună, Atlas Help, dezvoltată de niște colegi de ai mei, care ajută pacienții să ajungă și la consultul de psihiatrie sau evaluări psihologice și inclusiv psihoterapie.
Nu putem să excludem de tot telefonul, calculatorul și internetul pentru că majoritatea informațiilor cel mai rapid de acolo le obținem. De exemplu nu mai avem ziare, de unde să obțin informația? Cine e șofer folosește Waze-ul, în București nu poți să mergi fără Waze pentru că s-ar putea să rămâi blocat pe undeva. Exista aplicațiile de vreme, de shopping, facturile se plătesc online. Sunt foarte multe lucruri pe care le faci, că vrem, nu vrem, suntem în era informațională, dar totul depinde de cât de mult folosești. Vă spuneam de criterii. Unul dintre criterii menționează că apare o afectare socio-profesională și spui mereu ''mă las de folosit'', dar continui să folosești. Odată ce apar lucrurile acestea deja, într-adevăr, e o problemă.
Sunt persoane care au o meserie ce presupune folosirea calculatorului toată ziua, tot programul, nu poți să spui că persoana aceea e dependentă, pentru că e dependentă de serviciu.Trebuie evaluat de la caz la caz.
Pasiunea pentru fotografie
Îmi place mult să fac fotografii și mă ajută după o perioadă lungă de muncă să mă relaxez. Vizavi de rolul terapeutic al fotografiei, recent am avut o pacientă internată, stătea pe scaun acolo și a spus ''eu în fotografia aia văd nu știu ce'' și atunci m-am gândit ''în regulă, mai pun fotografii cât mai diverse în cabinet, dacă îi ajută pe pacienți să se relaxeze și să vadă diferite lucruri.
.....
Articolul face parte din campania Medicii schimbării, un demers MedLife menit să crească încrederea românilor în sistemul de sănătate. Inițiativa aduce în prim plan modelele pozitive din sistemului medical românesc și arată că evoluția se produce din interior, inspirându-ne să avem încredere în profesioniștii care forțează schimbarea de paradigmă. Curajoșii, întreprinzătorii, vizionarii, cei care împotriva lipsurilor sau a lacunelor sistemului reușesc să-l reformeze puțin câte puțin, în fiecare zi.
Medicii schimbării conturează portretele unor medici excepționali și prezintă exemple de bună practică din întreaga țară, atât din sistemul privat, cât și din cel de stat. Poveștile medicilor care fac întotdeauna mai mult, ale spitalelor care au primit o nouă șansă cu sprijinul comunității sau ale cabinetelor medicale dotate de medici de familie sunt doar câteva exemple și completează seria poveștilor de pe platforma campaniei.
