Medicii schimbării

Dr. Silvia Bărbulescu, chirurgul care pune pe primul loc prevenția, pentru că autoexaminarea sânilor este încă o rușine ''vai de mine, eu singură să mă pipăi?''

de A.R.     HotNews.ro
Luni, 18 noiembrie 2019, 11:31 Medicii schimbarii


Silvia Barbulescu
Foto: Hotnews
În general, medicii chirurgi folosesc operația ca metoda principală de a rezolva cazurile cu care se confruntă. Dr. Silvia Bărbulescu este chirurg, cel care taie și scoate tumora, însă a înțeles un lucru simplu: nu poate să fie chirurg, dacă nu se asigură că aduce un beneficiu real pacientului.

În cadrul campaniei Medicii Schimbării, o cunoaștem astăzi pe dr. Silvia Bărbulescu, medic specialist în chirurgie generală cu supraspecializare în chirurgia mamară, care consideră că prevenția le poate ajuta pe paciente să detecteze, să urmărească și să trateze din timp eventuale probleme apărute la nivelul sânilor, cel mai de temut fiind cancerul mamar.

În ultimii ani, m-am concentrat pe rezolvarea cazurilor de cancer al sânului urmând cursuri și stagii de pregătire în țară și în străinătate. Cum acest lucru nu este posibil fără o bună cunoaștere a bolii și fără medici colaboratori pe care să poți conta (anatomo-patologi, imagiști, oncologi, radioterapeuți, anesteziști), am urmărit la fiecare caz beneficiul real pe care îl aducem fiecărei paciente! În medicină, beneficiul suprem adus pacientei este VINDECAREA, iar în tratamentul cancerului de sân, atât de complex și dependent de mulți factori, acest obiectiv este îngreunat, pe de o parte de prezentarea în stadii avansate a cancerului de sân (datorat nerecunoașterii semnelor de boală și implicit a riscurilor). Pe de altă parte, sunt o sumedenie de alte cauze printre care frica de diagnostic, de abandon familial, de operație, de chimioterapie, de medici sau/și hățișurile sistemului de sănătate românesc (în care durata de stabilire a unui diagnostic durează luni de zile uneori chiar și ani !).

Oriunde am fost în Europa (Olanda, Austria, Germania), dar mai ales în SUA, am văzut campanii de conștientizare a cancerului de sân, fie că mă aflam într-o piață, în metrou sau în autobuz. Mi s-a părut un lucru incredibil având în vedere că la noi prevenția există prea puțin și nu avem campanii de conștientizare a cancerului de sân naționale.

Știu că nu-mi doresc să mai ajung în situația în care o pacientă precum AB, pe care am cunoscut-o în urmă cu doi ani, nu mai avea sânul drept, deoarece locul acestuia fusese luat de o tumoră ulcerată, infiltrată în mușchiul pectoral. Acum, această pacientă este bine, ÎNSĂ nu pot uita că a ținut ascunsă problema și nu a consultat nici un medic, până în momentul când a ajuns de urgență la un spital județean pentru o colică biliară.

Sunt femei care aleg să ”închidă ochii” la un nodul sau la o modificare apărută la nivelul sânilor, chiar dacă observă că ceva s-a modificat față de ceea ce consideră la un moment dat ca fiind “normal”. Această atitudine apare din lipsa de cunoaștere a riscului, a faptului că diagnosticul precoce, până la urmă, salvează vieți.

Pe lângă această reținere a pacientelor, nici sistemul din România nu le ajută prin programe naționale de screening sau prin existența unor registre naționale ale pacienților oncologici. Neexistând aceste registre naționale de evidență, am simțit nevoia să-mi creez o bază de date cu pacientele care ajung la mine, să știu cum evoluează în timp, să le susțin și să le încurajez să mă caute de fiecare dată când este necesar.

De la chirurgie, la prevenție și conștientizare


Încă de la început mi-am dorit să abordez cancerul de sân după metodele folosite în prezent în marile centre de seniologie din vestul Europei, astfel am găsit necesar să am o pârghie (instrument) de control în eficiența tratamentul chirurgical, respectiv cunoștințe de ecoghidaj per/intraoperator. Așa se face că am învățat să folosesc un ecograf, la început pentru a scoate tumori în control, ulterior pentru diverse puncții de diagnostic și abia după o perioadă numita “curba de invatare” ( pășind in tabăra medicilor imagisti și în colaborare strânsă cu ei) să mă încumet să explorez ecografic sânii. Un examen ecografic al sânilor, corelat cu date clinice și istoricul familial al pacientelor este un prim pas in diagnosticul patologiei mamare, dar și o mare responsabilitate! Asta pentru că este musai să te asiguri, că în cel mai scurt timp, pacienta respectivă are un diagnostic CORECT. Și cum de cele mai multe ori este nevoie de investigații suplimentare (examen mamografic sau second opinion de pildă), asta înseamnă să “acoperi” pacienta respectivă, să-i explici ce urmează, de ce o ecografie nu este suficientă, ce diagnostic de etapă are, etc. Din experiența mea, timpul petrecut în discuții cu pacientele este cea mai buna investiție, devin participative și mai puțin anxioase față de boală și opțiuni de tratament.

Am o colegă, asistentă medicala, care se află în tratament chimioterapic pentru un cancer “descoperit” la un sân după șapte luni de investigații !?!. Povestea este lungă și nu vreau să despic firul în patru… Cert este că acest gen de situații m-a determinat să mă întreb de ce se ajunge a fi diagnosticat atât de târziu cancerul mamar. Ce putem face pentru a schimba acest lucru?

Asa se face că în luna octombrie am inițiat o campania de conștientizare a cancerului de sân. Am creat un chestionar cu întrebări de tip general legate de cancerul da sân, după modelul creat de câțiva studenți la medicină pentru o clinică din India și devenit public ulterior. Acest chestionar se adresează atât cadrelor medicale (angajatelor în sănătate de orice natură) cât și doamnelor și domnișoarelor în egală măsură. Cum spuneam, întrebările sunt de ordin general, gen “Stiti ce este cancerul de san?” sau “Te-a învățat cineva să practici autoexaminarea sânilor?” sau “ Ce se folosește pentru examenul clinic al sânilor?”.

Acest chestionar încă circulă. În decembrie am de gând să centralizez datele pentru fiecare întrebare în parte, cu o statistică, evident. Rezultatele parțiale arată că informațiile femeilor ce lucrează în sistemul de sănătate sunt fie vagi, fie relative sau inexacte. Întrebarea care a dat cea mai mare bătaie de cap a fost: ”De cine crezi că ar trebui facut examenul clinic la sânilor?” In ceea ce priveste auto-examinarea sânilor, cel mai haios răspuns a fost "Vai de mine, eu singură să mă pipai?!” :-)

Scopul meu este să cresc gradul de informare al cancerului de sân în rândul femeilor angajate în sistemul Medlife (ma gândesc la asistentele medicale în primul rand), pentru că acest lucru este în puterea mea. Am convingerea că ele vor deveni un vector de informare medicală deoarece “au lipici” la paciente. Să nu uitam că sunt sate în România unde asistenta este în fapt “doctorul” satului. Acolo aș vrea să ajungă nivelul de constientizare a cancerului de sân, în rural!


În octombrie am avut orele de consultații deschise prioritar pentru doamnele din clinică. Astfel, am învățat fiecare doamnă în parte cum se face autoexaminarea sânilor, apoi a urmat o discuție, un examen clinic, o ecografie mamară, încadrarea într-o grupă de risc pentru screening ulterior și investigații suplimentare unde a fost cazul. Mi-a plăcut și am decis că acest acces la consultații să fie prelungit tot anul următor, joia si vinerea de la 18-20, pentru doamnele din rețeaua Medlife.

Rușine, anxietate, depresie. Există multe prejudecăți legate de sân.


Femeile au o mare anxietate legată de cancerul de sân datorită frecvenței acestuia. Teoretic, fiecare dintre noi avem o cunoștință, o prietenă sau o rudă care a trecut prin experiența diagnosticului și tratamentului unui cancer de sân. Uneori frica este cea care te îndreaptă către un consult de specialitate. Suportul familiei este evident în astfel de situații.

Am întâlnit o doamna, pe care soțul a părăsit-o după ce a fost diagnosticată cu cancer mamar. Cred că de aici apare și o spaimă de aflare a adevărului, cu prezentări tardive la medic, așa că o campanie de conștientizare și sensibilizare a cancerului de sân și în rândul domnilor este binevenită! În plus, cancerul de sân apare și la bărbați, chiar dacă prevalența bolii este mult mai rară.

Așa că, dragele mele, vreau să știți că atunci când începi să aduni date despre sânii tăi, despre starea de normalitate, când conștientizezi riscul unui cancer de sân, când ai o încadrare într-o grupă de risc, când ai capacitatea de a recunoaște orice abatere de la starea firească a sânilor tăi, atunci tu ca pacientă vei face tot ce-ți stă în putere să ai un diagnostic, și nu se vor mai întâmpla situații în care timp de 7 luni, să alergi după un diagnostic.

DOWNSTAGING IS MORE IMPORTANT THAN SCREENING!


Fă din autoexaminarea sânilor o rutină, dacă apar abateri de la firesc, de la normal, nu ezita să vii la un consult de specialitate. Diagnosticul precoce salvează vieti! Da mai departe ce înveți tu, să-i folosească și prietenei tale!


.....

Articolul face parte din campania Medicii schimbării, un demers MedLife menit să crească încrederea românilor în sistemul de sănătate. Inițiativa aduce în prim plan modelele pozitive din sistemului medical românesc și arată că evoluția se produce din interior, inspirându-ne să avem încredere în profesioniștii care forțează schimbarea de paradigmă. Curajoșii, întreprinzătorii, vizionarii, cei care împotriva lipsurilor sau a lacunelor sistemului reușesc să-l reformeze puțin câte puțin, în fiecare zi.


Medicii schimbării contureză portretele unor medici excepționali și prezintă exemple de bună practică din întreaga țară, atât din sistemul privat, cât și din cel de stat. Poveștile medicilor care fac întotdeauna mai mult, ale spitalelor care au primit o nouă șansă cu sprijinul comunității sau ale cabinetelor medicale dotate de medici de familie sunt doar câteva exemple și completează seria poveștilor de pe platforma campaniei.


Citeste mai multe despre   



Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














9414 vizualizari

  • +2 (4 voturi)    
    o boala atat de marshava (Marţi, 19 noiembrie 2019, 8:20)

    Mawrkuss [anonim]

    o boala atat de marshava, si cand te gandesti ca o poti depista relativ simplu :(

    Nu stiu daca e e vorba de rusine, cat e vorba de lipsa de informare
  • -1 (7 voturi)    
    Putem da o mina de ajutor (Marţi, 19 noiembrie 2019, 14:03)

    Sparafucile [utilizator]

    Cui? Prea rusinoaselor. Nu, nu pentru bani. Din dorinta crestineasca de a ne ajuta aproapele. Ma rog, aproapea.
  • +1 (1 vot)    
    Preventie si doctori cu bun simt (Marţi, 19 noiembrie 2019, 21:14)

    gabisf [utilizator]

    Femeile nu de rusine nu isi pipaie sanii..ci din necunoastere. Multe nu stiu cum sa gaseasca nodulii, au senzatia ca e normal ce gasesc acolo. Preventia e buna, dar doctorii nu stiu sa o aplice si sa le faca pe femei sa o foloseasca. Cei calificati in domeniu trebuie sa se implice, femeile trebuie ajutate sa ajunga la medic inainte de a se instala boala. La noi multi doctori nu stiu sa se faca utili, la unii dupa ce ajungi la cabinetul lor iti vine sa fugi cand ii vezi cum se comporta. Dragi doctori problema e la voi...pacientii vin la control, totul e sa aiba la cine.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by