Prin clasa a 10-a, la o ora de psihologie, am dat un test de personalitate. La 15 -16 ani nu prea te gandesti la o slujba sau nu ai conturata inca ideea unui viitor loc de munca intr-un anumit domeniu. In orice caz, imi amintesc de acel test si de interpretarea lui. Profesoara de psihologie mi-a spus ca din test reiese faptul ca sunt o persoana foarte comunicativa, ca pot face fata unor situatii de criza si ca m-as putea orienta spre domenii care implica lucrul cu oamenii. Coincidenta sau nu, acum sunt director de resurse umane.
Imi amintesc acest moment din viata mea pentru ca, probabil, acela a fost momentul in care m-am gandit ca urmeaza sa dau la o facultate si sa lucrez intr-un anumit domeniu. Cred ca, undeva in subconstient, acel test m-a facut sa dau la psihologie si apoi sa fac un master in Resurse Umane. Pentru mine testul din liceu a fost relevant si chiar m-a ajutat sa ma orientez spre o cariera.
Acum, din experienta, spun ca modul de testare a personalitatii este cu totul altul decat acum 10 ani. Cei care vin la interviuri stiu, in mare parte, ce anume li se potriveste. Multitudinea de teste iti pot da un indiciu despre ce domenii de activitate ti se potrivesc.
Cu toate acestea, stiu ca acum cativa ani am lansat un anunt de angajare pentru un post, in back office. Era un job pentru o persoana echilibrata, calma si care face fata unor situatii de criza. Printre CV-urile pe care le-am primit a fost si cel al unui proaspat absolvent de Informatica. Mai facuse practica pe la diverse institutii, nu mai fusese angajat niciodata si pregatirea lui nu prea avea legatura cu ceea ce cautam noi. L-am chemat la interviu pentru ca spunea despre el ca este o persoana echilibrata, calma si rezistenta la stres. In plus, imi doream pe cineva tanar si fara experienta pentru "a-l putea creste" in companie.
L-am chemat la interviu, mi-a placut cum s-a prezentat, faptul ca avea un discurs bine pus la punct si convingator. I-am dat si un test de personalitate care mi-a intarit ideea ca era omul potrivit, dar nu pentru postul de care noi avem nevoie. Am vazut in acele raspunsuri ca el este potrivit pentru un job care presupune multa comunicare cu oamenii. Totusi, l-am angajat in postul din back office. L-am acceptat pentru ca am vazut in el un om care poate sa aiba o evolutie frumoasa si care poate sa ajunga in front-office fara nicio problema.
In principiu, cam o data pe an organizam impreuna cu un consultant extern o evaluare a personalului. Scopul unei asemenea evaluari este acela de a defini daca o persoana este bine incadrata in pozitia pe care o detine in cadrul companiei. Cam la sase luni dupa ce l-am angajat pe tanarul student, am organizat o astfel de testare. Rezultatul a fost unul spectaculos. Nu numai ca era perfect compatibil cu valorile companiei, dar isi dezvoltase si un limbaj specific companiei noastre, extrem de convingator si bine argumentat. I-am spus expertului de la firma de consultanta ca am descoperit aceste atuuri inca de la interviul de angajare, dar am vrut sa ma conving. L-am mutat imediat din back-office acolo unde abilitatile sale erau folosite la maxim.
Acum, colegul despre care va povestesc este genul de angajat care a stiut "sa fure meserie" si care, datorita profilului, personalitatii si a modului de a reactiona in anumite momente cheie, a ajuns practic acolo unde ii este locul. Personalitatea si abilitatile sunt atat folosite, cat si puse in valoare de un job bine ales.
Fa primul pas si vizioneaza filmuletele de mai jos. Descopera povesti de viata in care pasiunea meseriei se impleteste armonios cu sentimentul implinirii. Afla cum poti sa-i oferi copilului tau resursele necesare pentru cariera pe care si-o doreste.
0
1
