Zona Giurgiu înseamnă mai mult decât plaja de la Gostinu sau parcul de aventură de la Comana. Înseamnă și peisaje superbe de pădure pe malul Dunării și poate însemna și „ture” cu caiacul pe fluviu. Nu departe de frontiera bulgară sunt drumuri prăfoase, dar și zone neașteptat de frumoase. Cum ar fi să faci turism prin locuri neștiute, dar grozave, de pe lângă Giurgiu și frontiera bulgară?
România nu a știut să profite de Dunăre pentru a face turism
Dacă vă gândiți că zona dunăreană din sudul județului Giurgiu înseamnă doar praf, țânțari și drumuri pentru care ai nevoie de mașină 4X4 s-ar putea să vă înșelați. În aceste locuri aflate la sub 70 de km de București sunt și păduri frumoase și umbroase, și cărări ideale de bicicletă și zone unde puteți urmări păsări de apă. Nu este ca în Deltă, dar este mult mai ușor de ajuns și mai ieftin.
Foto: Vlad Barză
Românii nu prea au fost obișnuiți să facă turism pe Dunăre, cu excepția Deltei și a zonei de la Cazane. Au fost proiecte de a investi în turismul unor orașe dunărene precum Giurgiu sau Oltenița, dar nu mare lucru s-a concretizat. Cele mai multe orașe de la Dunăre nu prea au cu ce atrage turiștii și sunt prăfuite și în declin, în timp ce alte țări prin care trece Dunărea au știut să profite de ea și să scoată la iveală locuri superbe.
Foto: Vlad Barză
România nu a știut să impulsioneze turismul nici în zona Calafat, după deschiderea podului Noua Europă către Vidin, în 2014. Vidin are obiective turistice mai multe și mai interesante decât Calafatul și, din păcate pentru România, bulgarii au știut să amenajeze mult mai multe lucruri interesante pentru turiști, pe partea lor de Dunăre.
Un exemplu trist despre cât de puțin face România ține de faptul că trenurile între Craiova și Calafat sunt în prezent mai lente decât cele de acum 85 de ani, astfel că trenul nu este o alternativă pentru călătoria în acea zonă, pentru că viteza medie este de 30 km/h. Un alt exemplu: podul de la Grădiștea este refăcut, dar abia după 18 ani în care trenurile ocolesc pe la Videle.
„Ecoruta” dunăreană - O idee de traseu turistic care poate prinde viață
Dar în zona orașului Giurgiu, pe lângă comune cu nume sonore precum Oinacu, Comasca sau Gostinu, poți face excursii frumoase în natură cu bicicleta pe poteci din păduri, la câțiva metri de Dunăre și simțind puternic miresmele diverselor plante de pe margine.
Foto: Larisa Baltă
Cu pregătire și cu ceva telefoane date înainte puteți să vă dați și cu caiacele pe Dunăre, iar experiența este una superbă, fiindcă pe brațe cu apă liniștită (cum ar fi un braț părăsit din zona comunei Comasca) este ușor de manevrat caiacul și riscul de răsturnare este minim. Pe de altă parte, țânțarii sunt o mare problemă și mușcă fără milă, chiar dacă te dai cu repelenți înainte.
Într-un scurt tur de presă, asociația MaiMultVerde a oferit o idee despre ce ar putea însemna pe viitor această rută la care lucrul abia a început (marcare, promovare).
Cum ar fi să existe un traseu de peste 40 km, între cinci localități, un traseu marcat și amenajat pe care să poți să te dai cu bicicleta, să mergi pe jos și, dacă rezervi din timp, să mergi și cu caiacul pe Dunăre. Se lucrează la un astfel de traseu, s-a început cu strângerea gunoaielor, dar mai sunt multe de făcut.
Foto: Vlad Barză
Pe acest traseu se poate face și cu caiacul o tură lungă pe Dunăre, de aproximativ 15 km, de la Giurgiu, la Gostinu.
Foto: Larisa Baltă
Asociația MaiMultVerde promite promovează această rută și promite că va amenaja până la sfârșitul anului primul traseu ecoturistic de natură și agrement din județul Giurgiu, între localitățile Slobozia, Oinacu, Giurgiu, Gostinu și Prundu.
Doi antreprenori în domeniul turismului sunt printre susținătorii acestei rute: Bogdan Vasilescu și Iulian Nichita.
„Este un fel de excursie de gherilă, fiindcă ne batem cu țânțarii și cu nămolul, dar avem semnale clare că oamenii vor vină aici”, spune Iulian Nichita care organizează diverse excursii în natură, inclusiv cu caiacele pe Dunăre. El spune că zona reprezintă o alternativă la excursiile în Delta Dunării, avantajul fiind că este foarte aproape de București.
Foto: Vlad Barză
Bogdan Vasilescu spune că ar putea avea de câștigat comunitățile locale dacă traseul va avea succes. Spre exemplu, din comuna Slobozia sunt promsiuni că se va putea face turism ecvestru. „Când am văzut părți din traseu ni s-a părut că este Narnia”, mai spune el., făcând o comparație cu peisajele din filmul Cronicile din Narnia.
Un loc „fenomenal” ce este încă nepregătit și necunoscut
Comparația cu Narnia a fost reluată și de Iulian Nichita. „Trebuie să rezoneze cu ceva: în sudul județului Giurgiu este un loc prin care poți să treci prin Narnia. Este un loc fenomenal și sunt și oameni din Giurgiu care nu știu acele locuri”.
Poate comparația cu Narnia este prea mult, dar zona promite și poate să devină turistică.
Ruta propusă trece și prin zona pădurii Cama, unde MaiMultVerde a organizat o acțiune amplă de plantare. Dacă vor fi turiști pe „ecorută”, se va putea vorbi cu oameni din sate pentru a organiza și mese pentru grupurile de turiști care parcurg traseul. Un loc frumos de popas este, spre exemplu, pontonul plutitor de lângă comuna Comasca.
Foto: Larisa Baltă
Traseul denumit Ecoruta Dunăreană, are 44 de km lungime, o zonă foarte frumoasă care, însă, are o mare problemă: sunt foarte multe gunoaie din tot ce-ți poți imagina televizoare, și căzi, o mulțime de PET-uri, dar și deșeuri din construcții. De multe ori pescarii din zonă lasă gunoaie, nu cei veniți din altă parte.
Cu sprijinul voluntarilor, au fost parcurși aproximativ 25 de kilometri și colectați peste 2.400 de saci de deșeuri. Au fost colectate 10 tone de deșeuri în perioada 7-20 iunie, anunță cei de la MaiMultVerde..
Ecoruta va avea o lungime de peste 40 km între localitățile Slobozia și Prundu, zona de mal, dar și pe apă, între insule și ostroave, până la insula Lungu.
Din punct de vedere cultural, există mai multe puncte de interes, necunoscute însă publicului larg și nesemnalizate, cum ar fi ruinele cetății lui Mircea cel Bătrân de la Giurgiu sau ansamblul de cazemate de la Slobozia. Trebuie spus că nu sunt obiective de primă mână, dar fac tura mult mai interesantă.
Orașul Giurgiu are puține obiective turistice: turnul cu ceas, faleza, câteva restaurante și statui. Giurgiu a avut pe vremuri o cetate mare, menționată într-un document al lui Mircea cel Bătrân, în 1403 („în cetatea noastră Giurgiu”). Cetatea a fost zidită de Mircea cel Bătrân pe insula Sf Gheorghe, iar cronicile notau la 1409 că fiecare piatră îl costase pe domnitor „un bolovan de sare”, într-o vreme când sarea era la foarte mare preț. Cetatea a fost dărâmată la 1829 și Giurgiu are puține lucruri cu care să-i rețină pe turiști.
Foto: Larisa Baltă
Dacă în Giurgiu mai ajung câțiva turiști, pentru celelalte localități turismul este ca și inexistent, cu excepția comunei Gostinu, unde în week-end vin mii de oameni la plajă.
Ca parte a ecorutei, pentru iubitorii de gastronomie locală, pot fi revitalizate câteva tradiții culinare, precum plăcintele dolongaci specifice spațiului cultural româno-bulgar riveran Dunării, salatele de ardei sau vinete coapte pe jar sau ciorba de gâscă. Dolongaci este o plăcintă bulgărească dulce, cu brânză, care se face în comuna Slobozia.
Locurile „nimănui” devin gropi de gunoi
„În momentul de față nu este clar ce autoritate este responsabilă cu salubrizarea malurilor Dunării iar această situație trebuie rezolvată urgent. Salubrizarea apelor și a malurilor trebuie să fie considerată o problemă de interes național și nu lăsată doar în grijă autorităților riverane apelor, care de cele mai multe ori nu au resursele și nici capacitatea să o facă”, spune Loredana Pană, expert advocacy în cadrul proiectului „Pentru o Dunăre cu malurile curate”.
Foto: Vlad Barză
Un exemplu este plaja de la Gostinu, unde în cele mai aglomerate zile de vară ajung peste 4.000 de oameni și unde există nisip fin, șezlonguri și câteva terase cu sucuri, bere frappe-uri și mici. Este o plajă sălbatică la Dunăre, este prezentată ca „marea de lângă Bucuresțti” se ajunge într-o oră din Capitală, dar scăldatul NU este recomandat.
Primarul din Gostinu spune că Primăria face în fiecare week-end curățenie în mod benevol, fiindcă plaja nu este administrată de primărie, în timp ce Dunărea este administrată de Apele Române, pădurea de lângă plajă aparține de Romsilva, iar drumul de acces este al ANIF (Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare).
Foto: Vlad Barză
„Problema este că genul acesta de discuții se regăsesc pe toată Dunărea în România, pentru că există peste tot aceste spațiile ale nimănui care ajung gropi de gunoi informale și aceste este fenomenul pe care vrem să-l combatem cu programele noastre”, spune Loredana Pană.
Foto Vlad Barză
12
31
