Ce vezi in imaginea de mai jos: o sotie sau o mama-soacra? Astfel de imagini echivoce au intrigat, inca din anii 1800, oamenii de stiinta care s-au intrebat adesea ce anume ne pot spune interpretarile iluziilor optice despre sistemul nostru vizual.
Exista doua moduri de interpretare a imaginii intitulata "Sotia si soacra": una dintre ele este identificarea tinerei doamne care priveste inapoi peste umar, iar cealalta este identificarea profilului unei doamne in varsta care se uita in jos.
Astfel de imagini sunt mentionate in literatura de specialitate ca fiind echivoce. Un alt exemplu clasic de iluzie optica este imaginea de mai jos, intitulata "Cubul Necker". Imaginea nu are nimic special, fiecare dintre noi ar putea sa schiteze un cub transparent pe o foaie pentru a obtine acelasi efect.
Odata ce reusim sa observam ambele interpretari, putem experimenta in mod spontan inversarea acestora atunci cand privim aceasta imagine, desi este important de mentionat ca ne-ar fi imposibil sa le percepem pe amandoua in acelasi timp.
Alte iluzii optice produc schimbarea de perceptie atunci cand ne concentram la elementele afisate in prim plan, prin contrast cu la cele afisate in fundal, asa cum este exemplul imaginii cu delfini si cei doi indragostiti.
Schimbarea de perceptie subliniaza, astfel, importanta experientei fiecarui privitor, precum si a asteptarilor pe care acesta le are atunci cand priveste ilustratia.
Dar cum functioneaza iluziile optice? Nimeni nu poate spune cu precizie. Imaginile echivoce au fost un subiect de interes atat in psihologie, cat si in stiintele opticii inca din anii 1800.
Cele mai multe cercetari realizate de oamenii de stiinta de-a lungul timpului examineaza modul in care creierul uman transforma fluxul de stimuli captat de retina intr-o reprezentare mentala coerenta, tridimensionala a lumii inconjuratoare.
Din acest motiv, iluziile optice sunt interesante, intrucat sunt considerate a fi cel mai bun exemplu de subiect ambiguu pe care creierul uman incearca sa il descifreze in fiecare moment, scrie theguardian.com.
Principala dezbatere care se poarta pe marginea acestui subiect se refera la problema daca inversarea obiectului identificat in imagine se produce datorita proceselor perceptive - ascendente sau a proceselor cognitive - descendente.
In exemplul de mai sus - "Cubul Necker" - concentrarea atentiei asupra unghiului 1 are ca rezultat un efect de apropiere fata de acesta si iluzia departarii unghiului 2, aceasta fiind dovada a faptului ca inversarea se produce ascendent, prin perceptie.
Cu toate acestea, inversarea se poate produce si atunci cand ochii sunt fixati asupra unui singur punct al obiectului ilustrat in imagine, ceea ce arata ca inversarea nu se produce numai ascendent.
Curios este faptul ca in cazul copiilor de pana la aproximativ cinci ani inversarile nu se produc spontan, atunci cand privesc astfel de imagini echivoce, ceea ce arata ca inversarile sunt corelate cu cerinta de a identifica alte perspective din care poate fi privit obiectul ilustrat, actiune asociata cu intelegerea faptului ca alte persoane pot avea opinii si interpretari diferite de ale lor.
De asemenea, experienta inversarii de perceptie poate fi legata si de dezvoltarea formatiunii cerebrale corpus callosum - prin intermediul careia comunica cele doua emisfere cerebrale - astfel ca in randul copiilor rata de inversare este diferita de cea a adultilor, pana in momentul in care corpus callosum este pe deplin dezvoltat, adica in jurul varstei de 10 ani.
Prin urmare, desi iluziile optice au fost in atentia oamenilor de stiinta de circa 200 de ani, facand subiectul cercetarilor de specialitate realizate de acestia pe aceasta tema, in prezent este in continuare neclar de ce experimentam schimbarea de perceptie in cazul iluziilor optice, trecand de la o interpretare la alta.
Teoriile actuale sugereaza ca acest fenomen ar putea fi o combinatie a celor doua procese de perceptie - ascendente si de cognitie - descendente, insa ramane in continuare neclar
cat contribuie fiecare dintre acestea in observarea iluziilor optice si schimbarea de perceptie.
Citeste si:
- VIDEO Efectul Schlieren: cum arata aerul
- VIDEO Cea mai puternica iluzie optica - efectul McCollough
- FOTO O iluzie optica realizata in secolul XVI descrie perfect clasele politice actuale
- VIDEO Cum arata una dintre cele mai vechi iluzii optice realizate in pictura
- FOTO O iluzie optica ne ofera indicii asupra modului in care creierul nostru recunoaste chipurile familiare
- VIDEO Cum arata cea mai fascinanta iluzie optica a anului
- Studiu: Iata de ce unele persoane sunt pacalite mai usor de iluziile optice
