VIDEO Cum se trimitea un e-mail in anii 1980

de G.T.     HotNews.ro
Marţi, 15 martie 2016, 9:35 Magazin


Cum se trimitea un email folosind sistemul Prestel in anii 1980
Foto: Captura YouTube
​Materialul video de mai jos face parte din productia britanica televizata in anii 1980 si intitulata "Database", in cadrul careia era prezentata pas cu pas evolutia tehnologica de la acea vreme in materie de calculatoare.

In clipul de mai jos utilizatorul Julian Green arata cum trimite un email prin sistemul Prestel.

Prestel este numele unui sistem de text interactiv dezvoltat in timpul anilor 1970 si lansat in 1979, care ajuns sa aiba la vremea respectiva aproximativ 90 de mii de utilizatori numai in Marea Britanie, conform wikipedia.org, in ciuda faptului ca la acea vreme costul unei pagini in baza de date Prestel era de circa 16 mii de lire pe an, scrie motherboard.vice.com.

La fel de impresionant este si faptul ca familia Green, invitatii din acest episod al productiei Database, detineau computerul impreuna cu alti investitori, dar si faptul ca parola pe care Julian Green o foloseste este "1234".



Citeste si:






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















11330 vizualizari

  • +6 (10 voturi)    
    Comentariu sters de utilizator (Marţi, 15 martie 2016, 10:30)

    [anonim]

    • +5 (5 voturi)    
      Comentariu sters de utilizator (Marţi, 15 martie 2016, 11:10)

      [anonim] i-a raspuns lui

    • -4 (10 voturi)    
      SSD vs HDD vs banda magnetică (Marţi, 15 martie 2016, 11:40)

      Harald [utilizator] i-a raspuns lui

      E ca și cum ai spune că automobilele de azi sunt tot cele din 1900 și că merg pe aceleași șosele.
      • +6 (10 voturi)    
        nu chiar (Marţi, 15 martie 2016, 12:21)

        outside_the_wall [utilizator] i-a raspuns lui Harald

        Prima genratie de comunicatii: prin liniile telefonice de cupru se transmiteau semnale analogice. Initial, era DOAR o singura convorbire pe linie. Pe urma, a inceput multiplexarea in frecventa si s-au transmit mai multe convorbiri simultane. A doua generatie de comunicatii: era digitala. Semnalele analogice erau transformate in biti. Cantitatea de date transmisa a crescut de mii de ori (nu, nu exagerez, o convorbire avea nevoie initial de 64kbps, apoi 8kbps - de ex in GSM, si chiar mai putin azi). Astfel, prin ACELEASI linii telefonice de cupru avem internet de mare viteza (ADSL), unde vitezele sunt de ordinul Mbps. Totul se datoreaza avansului tehnologic in procesarea digitala de semnale si teoria transmiterii/compresiei informatiei, stiinte care au la baza matematica si statistica. Asta ar trebui explicat copiilor cand li se preda mate.
        • +3 (3 voturi)    
          Comentariu sters de utilizator (Marţi, 15 martie 2016, 12:57)

          [anonim] i-a raspuns lui outside_the_wall

          • +4 (4 voturi)    
            semnalul conteaza (Marţi, 15 martie 2016, 14:08)

            outside_the_wall [utilizator] i-a raspuns lui

            Vad ca ceri o explicatie si mai tehnica. :) Pentru o rata de transfer mare conteaza nivelul FIZIC in primul rand, si eventual, nivelul legaturi de date (pentru accesul la mediu si accesul multiplu) nivelurile urmatoare practic SCAD rata efectiva (pentru ca adauga tot mai multe headere). Conteaza modulatia OFDM care are o eficienta spectrala foarte buna, conteaza constelatiile cu multi biti/simbol, conteaza mecanismele de corectie ale distorsiunilor/erorilor canalului de comunicatie. Packet switched se refera doar la tipul sesiunii, adica nu ai o legatura fizica permanenta pe durata comunicarii, ci ai pachete cu adrese de destinatar. Aia e frectie, nu imbunatateste rata de transfer. Rata de transfer la nivel fizic conteaza. De exemplu, si la generatia a 5a de comunicatii mobile conteaza in primul rand nivelul fizic (multicarrier modulation, massive MIMO, millimeter wave band). PS: Bineinteles ca semnalul e analogic pe linie, dar modulatiile pot fi analogice si digitale. ADSL foloseste modulatie digitala, nu analogica.
            • +3 (3 voturi)    
              Comentariu sters de utilizator (Marţi, 15 martie 2016, 16:04)

              [anonim] i-a raspuns lui outside_the_wall

              • +3 (3 voturi)    
                intrebare (Marţi, 15 martie 2016, 16:48)

                outside_the_wall [utilizator] i-a raspuns lui

                OK, si daca nu ai o conexiune la nivel fizic rapida, cum poti creste rata de transfer de cateva mii de ori (asa cum s-a intamplat pe liniile de cupru)? Folosind 1000 de alte rute paralele? Sa zicem ca rata mea de transfer e de 64kbps, exact atat cat e nevoie pt voce folosind PCM. Explica cum ajungi la 10Mbps de aici folosind IP. Si apropo', MIMO nu e neaprat point-to-point, poate fi si multi-user. Nici OFDM nu e, se foloseste si la acces multiplu (OFDMA). Da, IP-ul "face internetul sa mearga", dar nu il face mai rapid. Rapiditatea e data de viteza bitilor la nivel fizic. Daca biti sunt lenti, nu prea ai ce face cu IP, decat sa agreghezi foarte multe rute paralele lente, dar asta nu e practic posibil, daca conexiunea ta la Internet e printr-o ruta unica care iti gatuieste rata. Stii teorema max-flow min-cut? Ei bine, aia zice ca rata maxima de transfer intre doua puncte e limitata de taietura din graful retelei care asigura rata minima. De obicei exista gatuiri, astfel ca vitezele conexiunilor point-to-point sunt decisive in rata totala. IP, dupa cum am zis, doar mai adauga ceva headere. PS: Ce nu se putea imagina acu' 30 de ani? "Packet switched" era folosit deja prin anii 50-60. Nu, nu am zis ca poti construi Internetul cu "circuit switched".
              • +2 (2 voturi)    
                cred ca am cazut de acord :) (Marţi, 15 martie 2016, 17:00)

                outside_the_wall [utilizator] i-a raspuns lui

                Tu te referi la revolutia IP in modul de a stabili _comunicatii_, iar eu ma refer la revolutia PHY in _cresterea ratei de transfer_. Da, amandoua conteaza. In primul meu comentariu vorbeam de creseterea ratei datorita imbunatatirii drastice a PHY, apoi to ai venit cu paradigma IP, fara a avea legatura cu rata, probabil dorind sa subliniezi importanta sa pentru Internet.
            • +1 (1 vot)    
              Comentariu sters de utilizator (Marţi, 15 martie 2016, 16:06)

              [anonim] i-a raspuns lui outside_the_wall

      • +7 (7 voturi)    
        ssd Vs HDD vs banda magnetica (Marţi, 15 martie 2016, 12:39)

        bibarel [utilizator] i-a raspuns lui Harald

        in 2014 Sony si IBM au stabilit un nou record pentru stocarea datelor pe banda magnetica 148 GB / inch patrat; asa ca pentru volum imens de date inca se foloseste banda magnetica
      • +3 (3 voturi)    
        Comentariu sters de utilizator (Marţi, 15 martie 2016, 13:01)

        [anonim] i-a raspuns lui Harald

    • +1 (1 vot)    
      O fi calculatorul pe steroizi... (Marţi, 15 martie 2016, 17:44)

      mcris [utilizator] i-a raspuns lui

      (de ex. in 1990 PC-urile aveau 12MHz procesor si 1Mb RAM), dar si softul a devenit f. umflat (bloated), asa incat se "misca" chiar mai incet decat cele de dinintea lor.
      • +2 (2 voturi)    
        Comentariu sters de utilizator (Marţi, 15 martie 2016, 22:09)

        [anonim] i-a raspuns lui mcris

  • +1 (1 vot)    
    Relativ interesant articolul, dar... (Marţi, 15 martie 2016, 17:42)

    mcris [utilizator]

    Sistemul Minitel/Teletel din Franta a fost mult mai de succes (inchis abia in 2012), practic a fost precursorul Internetului. Asteptam un astfel de articol.
    • +1 (1 vot)    
      da si nu (Joi, 21 aprilie 2016, 9:00)

      Pensionar_2021 [utilizator] i-a raspuns lui mcris

      MInitel a aparut initial deoarece compania de telefonie a Frantei se saturase sa tipareasca in fiecare an carti de telefoane pe hartie!
      Sistemul s-a dezvoltat mult peste scopul initial si a avut succes mare, insa asta nu a fost neaparat bine pentru francezi, au ramas in urma cu Internetul, tocmai pt ca aveau deja Minitel ...


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by