Misterioasele cercuri neolitice de piatra de la Stonehenge nu reprezentau un loc ritualic izolat, asa cum se credea pana de curand, ci sunt inconjurate de numeroase monumente si fundatii de cladiri foarte mari, arata cel mai avansat proiect de cartografiere arheologica desfasurat pana acum. Pe Campia Salisbury, pe o raza de doar cativa kilometri de celebrul sit se gasesc 17 monumente despre care pana acum nu se stia nimic, iar faptul iesit din comun este ca sunt aliniate astronomic cu Stonehenge, arata hartile subterane realizate cu mijloace high-tech.
Initial s-a crezut ca monumentele din piatra de la Stonehenge, ridicate acum mai bine de 4.500 de ani, reprezentau un loc de cult izolat in Campia Salisbury, un loc unde doar cativa mari-preoti aveau acces. In ultimii ani opinia s-a schimbat insa, marele ansamblu nemafiind considerat un loc izolat, ci unul inconjurat de alte temple mai mici, un loc spre care oamenii acelor timpuri indepartate veneau chiar si de la sute de kilometri pentru ritualuri in care se bea mult si se petreceau crunte sacrificii umane.
Un imens proiect de cartografiere subterana a zonei din jurul Stonenhenge (Stonehenge Hidden Landscapes Project) se desfasoara de patru ani intre Birmingham University si Institutul Ludwig Boltzmann din Viena. Cu ajutorul unor radare ce pot detecta obiecte aflate in pamant a fost creata o harta la inalta rezolutie a unei suprafete de 12 km in jurul Stonehenge.
Au iesit la iveala multe lucruri interesante, cum ar fi 17 monumente despre care nu se stia nimic, dar si faptul ca o serie dintre ele sunt aliniate astronomic cu Stonehenge, dovada ca nu au fost construite la intamplare, ci dupa calcule ample.
Monumentele descoperite au fost ridicate intre 3.000 si 2.500 i Hr si sunt sub forma unor cercuri, linii, santuri si gauri asezate in configuratii ciudate. S-au descoperit si fundatii de cladiri foarte mari, iar concluzia este ca opinia despre Stonehenge trebuie sa se schimbe definitiv, fiindca zona era plina de monumente ritualice.
Foarte interesant este si faptul ca oamenii din neolitic distrugeau monumentele care fusesera atat de anevoios construite cu mijloacele vremii. Pietrele grele de cateva tone erau rasturnate si mutate kilometri buni, probabil dupa o mare tragedie care ii determina sa creada ca zeii carora le-au inchinat altarele, nu ii mai protejeaza.
Surse: The Guardian, Financial Times
