Lumea în schimbare

INTERVIU Cum arată viitorul copiilor noștri într-un oraș poluat - Doctorul Craiu: Efectele încep înainte de naștere / Eliminarea poluării ar crește speranța de viață cu 4 ani

de Catiușa Ivanov     HotNews.ro
Vineri, 30 octombrie 2020, 12:01 Lumea in schimbare


Dr. Mihai Craiu
Foto: Spitalul Virtual pentru Copii (Facebook)
Poluarea excesivă din București afectează cel mai mult copiii, adulții având deja sistemul respirator format, a declarat pentru HotNews.ro medicul Mihai Craiu. Dacă lockdown-ul din primăvară a dus la o scădere masivă a poluării în întreaga lume, indicatorii au revenit rapid la vechile valori, odată cu ieșirea din carantină. Într-o lume în schimbare, poluarea rămâne o constantă care ne afectează tăcut. Micuții sunt afectați încă din viața uterină, iar cu cât expunerea este mai mare, cu atât crește riscul de naștere prematură și plămânii nu se dezvoltă așa cum trebuie. După naștere, expunerea la poluare scade volumul pulmonar, adică dezvoltarea normală a plămânilor, spune doctorul Craiu, și duce la apariția unor probleme cronice nazale - nas înfundat permanent, operații de polipi și amigdale și infecții repetate - de exemplu otite, astm.

În România 1 din 8 școlari au astm, spune medicul. Poluarea poate cauza obezitate și scade puterea de concentrare, ne face mai nervoși, spune doctorul Craiu.



(sursa foto - profimediaimages.ro)

Reporter: Ce efecte are poluarea asupra sănătății copiilor noștri?

Dr. Mihai Craiu: Fiecare părinte poate observa ce efecte are poluarea asupra copilului său. Un exemplu clasic este că după ce copiii merg în vacanță la bunici, dacă asta este undeva într-o regiune rurală, după ce se întorc toamna la școală, în oraș, chiar dacă nu au început să frecventeze colectivitatea sau să ia răceli, încep să apară simptome respiratorii cu ceva tuse, dispnee, flegmă, secreții. Asta observă și părinții singuri, nu trebuie să fie mari experți, că în marile metropole din România este evident mai inconfortabil pentru copii.

Dar eu aș să vorbesc despre niște chestii mai subtile, care nu se văd așa direct, și la care d-voastră media tot atrageți atenția. Am notat și în postarea de pe Facebook că efectele poluării asupra copiilor încep încă dinainte de naștere, pentru că noi românii ne tot întrebăm ce este cu această rată uriașă de prematuritate dincolo de faptul că suntem campionii Europei la mame minore. Peste 10% dintre copiii născuți în România se nasc prematur, înainte de vârsta gestațională de 38 de săptămâni. Studii foarte serioase, am în minte cohorta de la Boston, care pe o regiune urbană destul de poluată în Statele Unite a urmărit peste 5000 de femei gravide și copiii născuți în funcție de expunerea la poluare, încă dinainte de concepție - ultimele 3 luni înainte de apariția sarcinii - și s-a observat că și nivele relativ reduse de masă particulată de PM 2,5, nu vorbesc de nivelele acestea uriașe din București, vorbesc de creșteri modeste de 30-40% peste limita maxim admisă, a dus la creșterea ratei de prematuritate semnificativ, riscul relativ fiind cu 50% mai mare dacă stăteai în Boston versus suburbii mai puțin poluate. Deci starea de sănătate a copiilor care vin pe lume în marile aglomerări urbane ține și de poluare nu numai de faptul că sistemul de sănătate este într-un fel, că urmărirea sarcinii este într-un fel. Am putea să influențăm sănătatea copiilor nenăscuți sau în primii ani de viață prin ameliorarea aerului inhalat. De ce spun asta? Pentru că există studii care arată că și o expunere foarte scurtă în timpul sarcinii și imediat după naștere, cum este de exemplu în regiuni din acestea unde există focuri la sfârșitul verii, cum este în California sau Australia, s-a observat că inhalarea de masă particulată a crescut semnificativ numărul de probleme în sarcină și de prematuri.

Dincolo de ceea ce vedem direct, cum crește copilul, că îi cresc mâinile, picioarele, înălțimea greutatea, nu vedem cum cresc plămânii. Există studii extensive făcute pe copii în prima parte a vieții care au observat că expunerea precoce la poluare scade volumul pulmonar. La naștere cam 20% din alveole sunt funcționale și dezvoltate și restul până la plămânul complet se dezvoltă în primii ani de viață, până să ajungi la școală și primii ani de școală. De aceea expunerea precoce la poluare este mai rea decât expunerea ulterioară, dacă lucrezi ca adult într-un oraș poluat. Nu numai că duce la mai multe boli expunerea precoce și mai multe tratamente ci pur și simplu îți scade volumul pulmonar.

Reporter: Ce boli cauzează poluarea la copii? Ați remarcat o creștere a numărului de copii care ajung la d-voastră cu astfel de afecțiuni din cauza creșterii poluării?

Dr. Mihai Craiu:
Poluarea produce în mod direct afecțiuni ale căilor aeriene de la manifestări cronice la nivel nazal și sinusal, unde este filtrul nostru de particule, ca filtrul de la aerul condiționat, care previne aducerea în interior a unei cantități mari de masă particulată. Deci a crescut semnificativ în ultima vreme numărul de copii care au probleme cronice nazale, în mod repetat nas înfundat, operații de polipi și amigdale, cazurile sunt într-o creștere accelerată. Creșterea este semnificativă statistic deși nu putem să spunem că este de 2-3 ori mai mare, dar e mai mult decât era înainte. Medicii ORL vă pot spune că spre deosebire de acum 10 ani, când bolile acute ORL erau mai degrabă boli acute, adică venea copilul că făcea o boală, era tratat și se vindeca. Copiii de oraș din România, în ultima vreme, chiar dacă sunt tratați adecvat pentru episodul acut, că toți pot să facă o otită sau ceva, rămâne în urma episodului acut un fond de inflamație. Asta face expunerea la poluare. Este exact ca igrasia în perete. Este un proces de umezeală cvasi umezeală a căilor aeriene care nu se usucă niciodată și este răspunsul la plasarea unor micro particule la suprafața epiteliului respirator. Imaginați-vă că vă intră un pic de talc sau de praf în ochi și faceți lacrimi. Dacă vă intră praf, talc, polen, puf în calea aeriană constant, zi de zi, ceas de ceas, se produce un pic mai mult mucus decât în mod normal. Căile aeriene produc mai mult mucus ca să captureze aceste particule de aer, și asta facem în mod normal, iar dacă numărul de particule este mare, atunci cantitatea de mucus este mare. O să ziceți și ce dacă e mare? Cantitatea mare de mucus favorizează infecțiile repetate pentru că sunt un mediu de cultură foarte bun pentru germeni, mai ales la copiii mici care nu știu să sufle bine nasul sau să expectoreze și care rețin acest mucus pe lungi perioade de timp.

Reporter: Am citit în mai multe locuri că aceste particule foarte fine, PM 2,5, rămân în plămânii noștri toată viața, nu mai ies de acolo. Este adevărat?

Dr. Mihai Craiu: Da, ele chiar au capacitatea să circule, pot fi absorbite în circulația sistemică, adică să treacă bariere umane. Se știe că gravida expusă la astfel de particule are o inflamație a mediului intra uterin, depășește placenta și copilul este expus la o bombardare sistematică, pe de o parte nu cresc suficient plămânii în viața uterină și se naște prematur, iar după naștere poate să treacă de bariera alveolară și să circule prin sânge. Și s-a observat că poluarea are efecte foarte subtile, cum ar fi modificările de comportament. Suntem mai nervoși, mai irascibili, cu tulburări de dinamica somnului și de atenție. Deci, copilul de oraș chiar dacă este expus același număr de ore la ecrane, are același tip de educație, dacă trăiește într-un oraș foarte poluat versus unul mai puțin poluat are o serie întreagă de inabilități din acestea de dezvoltare și de atenție care sunt legate de poluare.



(sursa foto - Elena Elisseeva, via dreamstime.com)

Reporter: Câți ani din viața copiilor noștri ia poluarea?

Dr. Mihai Craiu: În principiu s-a observat că ameliorarea poluării într-o zonă, aș da exemplul din Scoția unde s-a interzis fumatul în public, deja sunt 10 ani de atunci, și s-a observat o scădere semnificativă a mortalității prin boli respiratorii, cardio-vasculare. Pentru România și metropolele poluate, dispariția poluării ar crește speranța de viață se estimează cu 4 ani. Este importantă diferența.

Reporter: Puteți să ne dați exemple de copii cu probleme majore cauzate de poluare, care au ajuns la d-voastră?

Dr. Mihai Craiu: Am observat că părinții care din cauză profesională au plecat din București cu copiii lor având boli respiratorii cronice - astm, bronșite numeroase, afecțiuni genetice cum sunt cei cu fibroză chistică sau imunodeficiențe - am avut mai multe astfel de familii care din motive profesionale părinții au plecat din București și am ținut legătura cu familia și cu medicul lor pentru monitorizarea problemei de fond și am observat o îmbunătățire semnificativă a stării de sănătate când au părăsit Bucureștiul. Evident că nu imediat, ci în câteva luni, de asta la finalul vacanței de vară un copil care are o boală respiratorie cronică și merge în mediul rural este cel mai bine. Fiecare familie care își trimite copilul în altă parte trebuie să observe dacă apare vreo modificare. Dacă apare, o să-și dea seama fiecare că este de vină poluarea. În România, 12-13% dintre școlari, adică 1 din 8, 1 din 7 au diverse forme de astm. 1 din 8, 1 din 7 copii ar putea să trăiască mai bine în București, în Cluj, în alte orașe mari dacă ar fi poluarea mai mică, ar fi mai atenți la școală, ar avea rezultate mai bune și niște beneficii educaționale, nu doar de sănătate.

Nu în ultimul rând, poluarea influențează greutatea. S-a observat că poluarea, dacă ai o anumită înclinație genetică, este obezogenă, te faci mai gras. Unul din markerii de poluare cronică din punct de vedere gastro-intestinal este modificarea florei intestinale în sens obezogenic. Și copiii români cu greutate prea mare în ultimii zece ani aproape s-au dublat. Am făcut un studiu și cifrele ne-au speriat. Pregătim o campanie foarte serioasă în acest sens.

Reporter: Bucureștiul este casa noastră, aici locuim, nu avem cum să schimbăm noi, ca simpli cetățeni, peste noapte, calitatea aerului din oraș, dar ce putem face la nivel individual pentru a ne proteja?

Dr. Mihai Craiu:
Putem să schimbăm lucrurile și în calitate de cetățeni. Există tot felul de inițiative care până acum au fost neglijate. Problema este că România se apropie de infringement pe poluare, și noi ca simpli cetățeni putem să le spunem, mai ales că acum sunt foarte sensibili domnii politicieni, că se apropie campania. Este un moment bun ca mass-media împreună cu ONG-urile și experții să ridice aceste probleme pentru că este o chestiune de priorități. Înainte de a ne concentra numai pe COVID 19, de parcă au dispărut toate celelalte probleme, trebuie să discutăm și despre poluare.

Dacă este să facem o comparație rudimentară, noi nu simțim decât rareori cât de poluat este aerul pentru că nu tot timpul aceste excese de poluare au și o componentă olfactivă, dar sunt situații în care aerul este nociv și nu ne atrage atenția în niciun fel pentru că nu are miros, nu are un efect iritant direct la persoanele sănătoase. Eu vă vorbesc acum în calitate de medic și de pacient astmatic. Sunt zile în care știu exact, fără să mă uit la aplicație, că este foarte poluat fiindcă respir dificil, trebuie să-mi dau cu pufuri, căile mele aeriene funcționează ca un ochi în care pui un pic de apă mai sărată decât de obicei. Toate aceste cifre foarte mari nu pot fi produse numai de faptul că nu știu ce topitorie a ars nu știu ce. Sistemul de încălzire este una dintre cauze, traficul, rablele, trebuie să recunoaștem aceste lucruri fiindcă ele sunt influențabile la nivel de autoritate. Pot fi îmbunătățite filtrele, se pot face reglementări, strategii pe termen mediu și lung ca cele poluante să fie înlocuite cu unele mai puțin poluante. Pentru chestia asta trebuie să cunoaștem realitatea. Problema este că autoritățile dacă se uită numai la cei câțiva senzori pe care îi au, se uită pe gaura cheii la o cameră imensă și este firesc ca primind niște informații distorsionate sau raportând la Uniunea Europeană niște cifre care sunt nici măcar cosmetizate, ci este o eroare de eșantionare, te uiți la un eșantion care nu este reprezentativ pentru zona respectivă. Trebuie plecat de la îmbunătățirea sistemului de supraveghere. Mă uitam în țări foarte mici, anul trecut am fost în Slovenia, la Ljubljana, un oraș foarte mic, nu mergeam mai mult de 10 minute pe stradă și întâlneam o altă stație de monitorizare a calității aerului. Dar dacă băgăm capul în pământ ca struțul, normal că nu o să vedem poluarea și nu o să luăm nicio măsură.



(sursa foto - Pojoslaw, via dreamstime.com)

Reporter: Ce putem face noi în mod direct, dincolo de rezolvarea problemelor sistemice?

Dr. Mihai Craiu: Ce putem face noi, direct, este să urmărim aceste aplicații și să evităm momentul în care cantitatea de masă particulată este periculoasă, de la culoarea portocaliu în sus. Dacă este galben, e ca la semafor, atenție ar merge să-i punem copilului o mască din aceea de pânză sau un fulărel la gură.

Putem să facem o igienă a căilor respiratorii superioare, cum ziceam că în nas, gât și sinusuri se depun aceste particule foarte multe să dezvoltăm ca mijloc de îngrijire curentă, așa cum ne spălăm pe dinți să ne spălăm și nasul cu un ser fiziologic, cu apă de mare, să facem lavaj nazal. Pentru că persistența locală a unei cantități foarte-foarte mici, nici nu vedem, nu vorbim de muci de culoare neagră, trebuie să spălăm seara nasul. Punem copilul în poziție orizontală și să-i punem ser în nas. Lavajul nazal are la fel de multe beneficii ca spălatul pe dinți sau gargara pentru gât fiindcă îndepărtăm sursa de constantă iritație.
Nu în ultimul rând, să renunțăm la fumat cât se poate. Părinții care au copii foarte mici, chiar dacă spun că ei nu fumează decât afară, dar se simte de pe haine, de pe păr, iar secondhand smoke este una dintre foarte serioasele surse de generare de boli respiratorii cronice, astm. Adică trebuie să mai facem și ce ține de noi.

Reporter: Purificatoarele de aer ajută la ceva?

Dr. Mihai Craiu: Răspunsul este unul complex, dar aș vrea să punctez că o anumită grupă de copii care stau mai mult în interior, sugarii de exemplu, care ies afară doar la o plimbare de o oră, la această grupă de vârstă, la care sunt cele mai mari efectele nocive, sau la adulții care au probleme de sănătate, sunt astmatici sau au hipertensiune, urmează anumite tratamente hormonale, există aceste grupe pentru care efectul benefic este evident. Unu, pentru că stau mai mult timp în casă și doi pentru că sunt la un moment fragil al sănătății lor. Dar pentru cetățeanul obișnuit, de vârstă medie și fără probleme de sănătate, este atât de poluat afară încât nu prea contează cum este înăuntru.

Acest articol face parte din proiectul Lumea în schimbare, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















6083 vizualizari

  • +2 (10 voturi)    
    Romanii nu isi iubesc copiii! (Vineri, 30 octombrie 2020, 12:32)

    Dedalus [utilizator]

    Cel mai simplu lucru de facut si foarte ieftin, ar fi cresterea suprafetei spatiilor verzi.

    Ori, toti primarii de sector si primarul general s-au intrecut in scaderea lor, prin tot felul de tertipuri.

    Betonarea e sport national.

    Romanii nu isi iubesc copiii!
    • -2 (12 voturi)    
      prioritati (Vineri, 30 octombrie 2020, 13:44)

      Klaus Ciocaniss [utilizator] i-a raspuns lui Dedalus

      problema vine de la oameni, nu neaparat de la primari
      daca pe alegatori i-ar fi interesat mediul inconjurator nu ar fi votat betonatori la primarie

      cum ai zis si tu, e sport national

      romanul in general vrea casa mare, din beton preferabil, si nu il intereseaza ce lasa in urma sa
      daca iti faci casa cu un nivel+mansarda esti considerat sarak
      • +5 (11 voturi)    
        E praf natural în Europa, nu poluare. Vezi harta: (Vineri, 30 octombrie 2020, 19:38)

        Argon [utilizator] i-a raspuns lui Klaus Ciocaniss

        In momentul de fata, praful natural care era deasupra României, acum câteva zile, s-a risipit. Vezi harta de aici:

        https://www.windy.com/-Show---add-more-layers/overlays?camsEu,pm2p5,41.919,33.530,5

        Aceste articole cu asa zisa poluare din București (total fictiva) fac doar reclama la niște senzori. De câte ori Romania este acoperita de praf natural, apare un text cum ca s-a depășit nivelul de particule în Capitala deși avem de-a face doar cu praf mutat de vânt peste Europa și Turcia.

        Ca o remarca, uitați-va pe harta, de la adresa de mai sus, la nordul Italiei. Acolo praful exista continuu. Nu se poate dispersa din cauza Alpilor.
        • -3 (11 voturi)    
          Nu creca praful e problema (Sâmbătă, 31 octombrie 2020, 1:35)

          Savitar [utilizator] i-a raspuns lui Argon

          Buba mai mare is noxele de la masini!!!
          • +6 (8 voturi)    
            Articolul vorbește de praf PM 2.5, adus de vant!! (Sâmbătă, 31 octombrie 2020, 2:55)

            Argon [utilizator] i-a raspuns lui Savitar

            Citat: "Reporter: Am citit în mai multe locuri că aceste particule foarte fine, PM 2,5, rămân în plămânii noștri toată viața, nu mai ies de acolo. Este adevărat?"

            Pe harta prezentată de mine în comentariul precedent este indicat tocmai nivelul de particule PM 2.5 (praf sau altceva) din toata Europa plus alte state.

            Vezi
            https://www.windy.com/-Show---add-more-layers/overlays?camsEu,pm2p5,41.919,33.530,5

            Bucurestiul are concentratie mare de PM 2.5 atunci cand curenții de aer aduc praful din regiunile desertice peste România. Nu se petrece nimic anormal în Capitala.
  • +9 (11 voturi)    
    Pacat (Vineri, 30 octombrie 2020, 12:50)

    Fanel01 [utilizator]

    Nu intereseaza pe nimeni , politicienii cred ca daca fac bani nu mai conteaza poluarea , ei au detoate.
  • +2 (12 voturi)    
    Amice, ești idiot (Vineri, 30 octombrie 2020, 15:41)

    Un cititor [utilizator]

    Pui carul înaintea boilor. Problema e la sistem. Sistemul e prost. Permite să fie ales orice cretin care apoi își ia consilieri idioți. Poularea e doar o consecință. Sunt altele mai grave. Ne-am săturat de ideologia de stânga. Apucă-te de o ocupație onorabilă și lasă previuzinile statistice pe seama viitorului.
  • +2 (12 voturi)    
    Gay frog (Vineri, 30 octombrie 2020, 18:31)

    cenzuratul [utilizator]

    Deci pana la urma [bad man who shall remain nameless] avea dreptate.
  • +2 (2 voturi)    
    lel (Duminică, 1 noiembrie 2020, 23:12)

    Georgiana1995 [utilizator]

    Altceva ? Toată lumea e poluată. Unde vrei să fugi ? Sau crezi în propaganda aia cu "salvăm planeta daca nu mai folosim paie din plastic"? :)
  • +1 (3 voturi)    
    poluarea in Bucuresti e si istorica (Luni, 2 noiembrie 2020, 8:37)

    Coresponedntu [utilizator]

    In evul mediu tot sudul Valahiei , de la Craiova , la Constanta era acoperita de padure. Ceausescu a taiat tot pentru agricultura intensiva. Padurea retine apa si genereaza ploi, la munte se observa cel mai bine acest lucru. In toate tarile din Vest sunt perdele forestiere, alterneaza sa zicem 10 ha de culturi cu 1 ha de padure. Sudul Romaniei este dat ca exemplu in UE si in lume ca exemplu al efectelor schimbarilor climatice. Desertificarea a inceput din Vestul Campiei Romane (zona Craiovei) si avanseaza spre Est. Bucurestistanul e situat chiar in mijlocul viitoarei stepe desertificate. La aceste conditii se adauga politicile iresponsabile ale primarilor din Bucuresti, traficul auto infernal, numarul mare de masini la mia de locuitori, managementul dezastruos al gunoielor care zac pe camp in jurul orasului si se autoaprind sau li se da foc. Sudul Romaniei si mai ales Bucurestistanul se indreapta spre o catastrofa ecologica. Solutiile sunt impaduriri masive , inel forestier in jurul orasului, transport public electric modern si renuntarea la autoturisme in oras si economia circulara, care recupereaza deseuri, gunoaie, care sunt valorificate in obtinerea de energie, materii prime, compost vegetal .
    • -1 (3 voturi)    
      Ai inceput bine (Luni, 2 noiembrie 2020, 9:24)

      Victtor [utilizator] i-a raspuns lui Coresponedntu

      Dar te-ai pierdut in povesti ecologiste de la televizor.
    • +1 (3 voturi)    
      Nicolae Ceaușescu a plantat, nu a tăiat pădurile. (Luni, 2 noiembrie 2020, 12:20)

      Argon [utilizator] i-a raspuns lui Coresponedntu

      Suprafata care se taia se planta imediat intre 1965 si 1989. Nu s-a pierdut nici măcar un hectar de padure pe total. După 22 Decembrie 1989 au început tăierile masive.
      • 0 (2 voturi)    
        nea Nicu a mai plantat si el cate un copac (Luni, 2 noiembrie 2020, 15:44)

        Coresponedntu [utilizator] i-a raspuns lui Argon

        cand veneau in vizita oficiala Yasser Arafat, Kim Ir Sen sau Mobutu Sese Seko Kuku Nebegdu Wa Za Banga. Asa era obiceiul, sa planteze in comun cate un copac, era o ceremonie speciala la vizitele de sefi de stat. Probabil esti mai tanar si nu ai prins perioada respectiva, in rest era multa propaganda. In schimb Ceao a fost taticul agriculturii intensive, dDviza era nici o palma de teren necultivata. Efectele dezastroase se vad si se vor vedea tot mai mult la campie, in Sudul Romaniei. Problema nu este ca se cultiva pamantul, asta e un lucru bun, dar nu s-au pastrat perdele forestiere, acele zone impadurite care sa aterneze cu culturile agricole. Daca circuli cu autoturismul prin Europa de vest vei remarca peste tot, in Austria, Franta, Germania, Elvetia, Slovenia , Suedia etc etc alternanta padure zona agricola cultivata. In sudul Romaniei, in afara unor minuscule pilcuri de padure aflate la zeci de km distanta intre ele, de mici dimensiuni, aflate acum si acestea la discretua hotilor de lemne, nu exista nimic, Campia romana a devenit stepa cultivata care se degradeaza de la an la an. De la Dabuleni a si inceput pe la sfarsitul anilor 90, desertificarea Campiei Romane.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by