Dialoguri București-Berlin, într-un proiect Fundația Konrad Adenauer - HotNews.ro

VIDEO INTERVIU Cum face față Europa provocărilor momentului? Ralph Brinkhaus: Suntem optimiști că Europa, după coronavirus, va arăta mai bine / Raluca Turcan: La masa deciziei europene ești așa cum te comporți

de Clarice Dinu     HotNews.ro
Luni, 12 octombrie 2020, 9:39 Lumea in schimbare


Raluca Turcan și Ralph Brinkhaus
Foto: Hotnews
Europa nu este un proiect pentru un guvern, ci unul pentru oameni, pentru sute de milioane de oameni care se uită cu speranță către Bruxelles, într-un moment de criză prin care Uniunea Europeană, dar și întreaga lume, îl traversează. Provocările sunt, deopotrivă, în interiorul,dar și în afara UE. "Și trebuie să reușim să rămânem împreună, acceptând, desigur, și diferențele dintre noi", spune Ralph Brinkhaus, liderul grupului parlamentar CDU-CSU din Bundestag. "Această criză ar putea duce la un câștig pentru cetățeni, români sau europeni, în general, dacă Guvernele statelor vor reuși să transforme criza într-o oportunitate", este de părere și Raluca Turcan, vicepremier în Guvernul României.

Raluca Turcan, de la București, și Ralph Brinkhaus, de la Berlin, au fost invitați la un interviu eveniment HotNews.ro, în cadrul proiectului derulat în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer.

Cei doi invitați de la cel mai înalt nivel de decizie din România și Germania au vorbit despre provocările crizei COVID-19 pe care o traversează Europa, despre marile mize ale momentului, precum și despre relația și parteneriatul pe care cele două țări le au în Uniunea Europeană.




Montaj video: Matei Budeș

Pe scurt:
  • Despre criza COVID-19 și marile provocări pentru UE:

    Ralph Brinkhaus:
    Noi suntem optimiști că Europa după coronavirus va arăta mai bine, vom avea multe șanse fiindcă, momentan, noi învățam foarte multe.
    Noi, ca europeni, ar trebui să rămânem împreună, ar trebui să avem un echilibru și ca dovadă a acestui echilibru trebuie să ducem Europa mai departe
    Raluca Turcan:
    Chiar dacă la început au fost anumite ezitări, eu cred că decizia și reacția comună a Comisiei Europene, a Consiliului Uniunii Europene au fost de bun augur în ceea ce privește perspectivele de salvare a țărilor membre în această perioadă de criză.
    La masa deciziei europene ești așa cum te comporți. Dacă te comporți ca un copil-problemă al Europei, riști la un moment dat să fii marginalizat. Dacă te comporți ca un partener responsabil, care în momente dificile se solidarizează cu ceilalți, care este interesat de prosperitate, de progres, de calitatea vieții, atunci evident că și credibilitatea ta în ochii celorlalți crește și îți crește și puterea de negociere.
  • Despre fondul de relansare a UE și statul de drept:

    Ralph Brinkhaus: Statul de Drept are legătură foarte mare și cu încrederea. Ați vorbit despre provocările pentru Europa și în acest context trebuie spus că noi suntem o uniune de valori și Statul de Drept este una dintre valori, la fel ca independența justiției, libertatea presei etc. Acestea sunt reguli de conviețuire și sunt chestiuni determinante.
    Raluca Turcan: Uniunea Europeană este o familie unde țările vin cu avantaje și dezavantaje și din suma avantajelor încearcă să răspândească bunăstarea la nivel european și atunci statul de drept este o condiție că banii se cheltuie legal, că instituțiile statului funcționează, că deciziile se iau corect și transparent și pentru orice stat, nu doar pentru România.

  • Despre relația România-Germania:

    Ralph Brinkhaus: Relațiile dintre Germania și România, în special în ultimii ani, au devenit tot mai bune, avem relații foarte strânse și foarte bune și știm să apreciem acest lucru.
    Raluca Turcan: Aș putea spune că relațiile excelente dintre România și Germania au ajutat și Europa, și Romania, în special, în această perioadă de criză.

  • Despre parteneriatul PNL-CDU/CSU:

    Ralph Brinkhaus: Este foarte important pentru că parteneriatul european se bazează pe încredere
    Raluca Turcan: Este ca atunci când la masa deciziei stai alături de un prieten și poți să colaborezi cu un partener, nu cu un adversar sau un competitor.

  • Despre migrația forței de muncă și scandalul sezonierilor:

    Ralph Brinkhaus: Vom scoate o nouă lege, dar trebuie să știm că migrația forței de muncă dorită de Germania a fost un copil vitreg. Migranții în cadrul Uniunii Europene sunt migranții uitați. Ne-am ocupat de cei din Siria, din Africa, dar ne-am ocupat prea puțin de oamenii care lucrează în cadrul Europei în altă țară.
    Raluca Turcan: Am apreciat foarte mult deschiderea inclusiv de a îmbunătăți legislația din Germania cu privire la angajații sezonieri, cât și de a genera o poziție la nivelul Comisiei Europene deja ca set de reguli minime pentru toți angajații care circulă în statele membre.
Interviul integral cu Raluca Turcan, vicepremier în Guvernul României, și Ralph Brinkhaus, liderul grupului parlamentar CDU-CSU din Bundestag:

Hotnews.ro: Aproape 150 de ani de relații diplomatice leagă România de Germania, dar și 28 de ani de la semnarea, în 1992, a Tratatului privind cooperarea și parteneriatul în Uniunea Europeană. România și Germania au avut o relație privilegiată de-a lungul timpului, Germania devenind în timp cel mai important partener comercial al României și al treilea investitor în economia românească. De asemenea, relansarea proiectului european a fost o temă intens discutată în ultimii ani, poziția României fiind că acest efort nu poate fi făcut numai de țările din "vechea Europă". Mai sunt acum aceste coordonate de actualitate având în vedere criza Covid, care a lovit atât de brutal întreaga lume?


Ralph Brinkhaus: Coordonatele în epoca aceasta a coronavirusului s-au modificat, e clar. Eu cred că Europa după coronavirus va arăta cu siguranță altfel, dar noi suntem optimiști că Europa după coronavirus va arăta mai bine, vom avea multe șanse fiindcă, momentan, noi învățam foarte multe.


Raluca Turcan: Aș putea spune că relațiile excelente dintre România și Germania au ajutat și Europa, și Romania, în special, în această perioadă de criză, întrucât avem pe de o parte relațiile bilaterale pe care dumneavoastră le-ați menționat și care țin foarte mult de schimburile comerciale, de partea de investiții străine, atât în Romania, cât și în Germania, dar în același timp și de reacția la nivel de Uniune Europeană care a reușit să fie impusă până la urmă la propunerea Germaniei și Franței.

Cred că este vital ca într-o perioadă de criză sanitară, urmată de criza economică, orice oportunitate să ajungem să o valorificăm.
Raluca Turcan, vicepremier în Guvernul României

Chiar dacă la început au fost anumite ezitări, eu cred că decizia și reacția comună a Comisiei Europene, a Consiliului Uniunii Europene au fost de bun augur în ceea ce privește perspectivele de salvare a țărilor membre în această perioadă de criză, dar și de dezvoltare pe baza oportunităților create. Eu cred că este vital ca într-o perioadă de criză sanitară, urmată de criza economică, orice oportunitate să ajungem să o valorificăm. Și, până la urmă, buna colaborare eu cred că a fost benefică pentru România.


Ralph Brinkhaus: Da, într-adevăr, relațiile dintre Germania și România, în special în ultimii ani, au devenit tot mai bune, avem relații foarte strânse și foarte bune și știm să apreciem acest lucru. De asemenea, știm și un lucru în mod deosebit: parteneriatele pe care le avem noi, mai ales relația pe care o avem noi cu țările est și sud-est europene sunt esențiale pentru Uniunea Europeană. Noi venim dintr-o epocă în care Uniunea Europeană era un proiect cu țări în vestul continentului, cu Franța, Germania, în special ca axa, dar și cu Italia. Uniunea Europeană s-a extins, acum putem spune că s-a îmbogățit, ne bucurăm, acest lucru este evident și este hotărâtor să nu avem doar o înțelegere cu partenerul nostru tradițional Franța, care în continuare este importantă. Este însă important să avem o relație bună și cu estul și sud estul Europei.


Parteneriatele pe care le avem, relația pe care o avem noi cu țările est și sud-est europene sunt esențiale pentru Uniunea Europeană.
Ralph Brinkhaus, lider grup CDU/CSU în Bundestag

Acest lucru s-a dovedit în această perioadă a crizei. Consiliul, în iulie, la Bruxelles, a arătat acest lucru, acolo unde am vorbit despre pachetul de recuperare post coronavirus. N-a fost ceva facil pentru Germania pentru că e vorba de costuri tot mai mari, dar eu zic că sunt bani bine investiți. Daca vom reuși acum să organizăm un viitor, e bine. De ce? Pentru că viitorul înseamnă că trebuie să ne gândim la condiții de viață similare peste tot, iar eu cred că din acest punct de vedere suntem pe calea cea bună acum. Avem un parteneriat și cu România acum.


Raluca Turcan: Aș simți nevoia unei completări suplimentare și anume că relațiile bilaterale între România și Germania au fost vechi, consacrate și bune. Ne-a ajutat și din perspectiva deținerii de către Germania a președinției Consiliului Uniunii Europene. Așa cum am menționat, Germania și Franța au propus o formă de sprijin și solidaritate europeană la nivelul tuturor statelor membre. Din perspectiva noastră, chiar dacă pentru statele mari și dezvoltate reprezintă și un barometru de observare despre modul în care statele membre reușesc să cheltuiască banii, noi ne simțim provocați și ca guvernare, ținând cont că la baza întregului proces guvernamental am pus statul de drept și respectarea justiției și a funcționarii instituțiilor statului, am apreciat că fiecare euro reprezintă o oportunitate de dezvoltare și România ar putea, într-un ritm susținut de atragere a fondurilor europene, să recupereze din decalajele care ne separă de celelalte state membre ale Uniunii Europene.


De altfel, cred că o informație demnă de remarcat este și aceea că, la nivelul anului trecut, aveam absorbția fondurilor europene de aproximativ 1 miliard de euro, 600 de milioane erau pe punctul de a fi dezangajați. Cu preluarea guvernării de către Guvernul Orban am salvat de la dezangajare 600 de milioane de euro, iar acum practic avem cea mai mare rată de absorbție a fondurilor europene de la momentul integrării în Uniunea Europeană. Iată, așadar, că o ștacheta ridicată foarte sus a reprezentat pentru noi o provocare și să reușim să întoarcem acest context generat de o criză sanitară și economică într-un avantaj pentru țara noastră, care să ne conducă la reducerea decalajului de nivel de trai față de celelalte state.


Ralph Brinkaus: (…) Este foarte important și pentru noi și știu că este important și pentru actualul guvern. Avem de-a face cu o chestiune care se bucură de multă recunoaștere. Mă bucur foarte mult că mijloacele care sunt puse la dispoziție sunt folosite, este bine că sunt accesate fondurile ca să crească economia. Știu din experiența germană că nu este atât de ușor, cerințele, exigențele sunt deosebite și trebuie să subliniem că apreciem foarte mult acest pas al României.


"Cred că această criză ar putea duce la un câștig pentru cetățeni, români sau europeni, în general, dacă Guvernele statelor vor reuși să transforme criza într-o oportunitate"


HotNews: Le-aș propune invitaților mei să luăm pe rând toate aceste chestiuni ridicate în prima parte a discuției noastre: criza Covid reprezintă un moment de răscruce și un test pentru proiectul european. Știm că este, dar nu știm cât va dura. Cine și cum va câștiga această bătălie?


Ralph Brinkhaus: Eu sper că europencele și europenii vor fi cei care vor câștiga. Europa nu este un proiect pentru Guvern, este un proiect pentru oameni. Oamenii trebuie să aibă condiții de viață mai bune, oamenii trebuie să aibă o calitate a vieții mai bună. Aceasta trebuie să fie pretenția, cerința, exigența noastră și dacă nu vom putea asigura condițiile respective în toată Europa, vom avea o problemă. Vorbim aici de o calitate a vieții pentru multe zone din Europa și pentru categorii de persoane, cum ar fi tineretul. Un aspect e foarte important pentru mine, referitor la oamenii tineri, e foarte important ca ei să nu se perceapă ca romani sau ca nemți. E bine să știe că sunt români și nemți, dar ei să știe că sunt și europeni, să știe ce posibilități au, nu numai la Frankfurt și la Berlin, ci poate și la București. Și viceversa. Eu zic că pentru asta trebuie să creăm ceva comun pentru noi, de aceea discuții cum este cea de astăzi sunt importante pentru noi politicienii. Este important să se vadă că avem interese comune și facem în așa fel încât lucrurile să progreseze, împreună. Sunt foarte recunoscător doamnei vicepremier că putem să purtăm această discuție astăzi.


HotNews.ro: Doamna Turcan, cum se vede de la București acest lucru?


Raluca Turcan: Eu cred că această criză ar putea duce la un câștig pentru cetățeni, români sau europeni, în general, dacă Guvernele statelor vor reuși să transforme criza într-o oportunitate, să se adapteze la noile cerințe generate de această criză și fiecare obstacol pe care îl întâlnim, fie că vorbim de economie, de sănătate sau de educație să reprezinte o provocare pentru noi să ne autodepășim. De aceea, eu pun mare preț pe Guvernele responsabile, care în criza sanitară valorifică sănătatea publică și nu voturile sau demagogia, așa cum s-a întâmplat în foarte multe locuri și am văzut că au apărut crize sociale acute din cauza guvernanților care erau mai preocupați de propria imagine. Și, în același timp, trecând prin aceste constrângeri generate de criză, sistemele, unele dintre ele foarte afectate în decursul timpului, vorbesc de Romania, cum sunt educația, sănătatea să poată, printr-un aflux major de resurse, pe perioada de criză, să fie puse la punct, să fie șlefuite și după aceea să devină extrem de performante.

Eu pun mare preț pe Guvernele responsabile, care în criza sanitară valorifică sănătatea publică și nu voturile sau demagogia.
Raluca Turcan, vicepremier în Guvernul României

V-aș da exemplul sănătății. România a fost prinsă în această criză sanitară aproape devastată. Practic, nu aveam stocuri, nu aveam materiale sanitare de urgență, instituțiile sanitare și de control erau depopulate și deprofesionalizate. Cam asta a fost moștenirea preluată de Guvernul din care fac parte. Și, la această problemă de preluare de guvernare, noi am reușit să infuzăm o sumă uriașă de bani în sistemul sanitar.Practic 5,4 miliarde de lei, peste un miliard de euro, reprezintă o sumă uriașa adusă în sistemul sanitar. Am reușit să creăm fluxuri de profesioniști din alte sisteme spre sistemul sanitar, să digitalizăm de asemenea și sistemul sanitar, dar și alte instituții ale statului și nu în ultimul rând să folosim resursele europene pentru a pregăti în continuare sistemul de sănătate românesc să facă față acestei crize, dar să se ocupe și de ceilalți pacienți cronici pe care țara noastră îi are. Acesta este doar exemplul sănătății. Într-un echilibru la fel de important, am prețuit economia și aici iarăși, rolul Germaniei ca principal investitor și partener de schimburi comerciale e covârșitor și avem relații foarte bune și cu Camera de Comerț româno-germană și în economia românească am creat forme de sprijin pentru companii mici și mari, astfel încât unele dintre ele să poată să depășească perioada crizei, altele să se poată adapta noilor cerințe și mă refer la partea de digitalizare sau de căpătare de competențe digitale pentru angajați, astfel încât să răspundă noilor cerințe și noii piețe globale.


HotNews.ro: De la începutul crizei Covid am văzut diverse poziționări ale statelor membre și diverse reacții. V-aș întreba dacă există cumva riscul retragerii în propriile granițe ale statelor membre?


Ralph Brinkhaus: Este o întrebare foarte serioasă deoarece, dacă se va întâmpla asta din cauza Covid, efectele vor fi foarte, foarte grave, spre exemplu cele economice. După 1 aprilie a fost important pentru noi ca aceste granițe să rămână deschise, acest lucru înseamnă că Europa rămâne împreună, ceea ce însă nu înseamnă că dacă am un “hotspot" nu se poate să nu introduc o carantină, nu se poate să nu închid zona respectivă. Dar este important ca aceste granițe să rămână deschise, să convenim în cadrul Uniunii Europene ce este de făcut și nu să ne gândim la propria țară mai întâi și să ne fie indiferent ce se va întâmpla în celelalte țări.

După 1 aprilie a fost important pentru noi ca aceste granițe să rămână deschise, acest lucru înseamnă că Europa rămâne împreună
Ralph Brinkhaus, lider grup CDU/CSU în Bundestag

De aceea, noi, în Germania, am observat cu mare atenție ce s-a întâmplat în România, ce s-a făcut, pot spune că nu este ușor, nu este simplu să iei masurile corecte în vreme de pandemie. Noi avem unul dintre exemplele de “best practice" pentru depășirea crizei și dacă le adunăm pe toate atunci putem spune că s-au obținut destul de multe lucruri bune. Dar, vom colabora mai departe pentru că va urma o iarnă care ne va solicita, va trebui să ne asigurăm ca pe viitor să avem și teste mai multe, poate vom avea și un vaccin. Știm care sunt legăturile, știm legăturile dintre piețele de export și de import, există componente care sunt montate în Romania și construite în Germania și viceversa. În criză am învățat că, dacă aceste legături nu funcționează, atunci nu funcționează nici economia.


Raluca Turcan: Aș putea spune că la începutul acestei pandemii a existat o reacție de contracție din partea statelor europene și începuse să prindă contur un trend de dezamăgire din faptul că statele europene nu reușesc să facă front comun, să se unească și să înfrunte împreună pandemia. Îmi aduc aminte momentul zero al declanșării pandemiei, când a început o competiție extrem de acerbă pe piața medicamentelor, a echipamentelor medicale, a aparaturii medicale și în acel moment ne-au ajutat foarte mult relațiile bilaterale și am reușit, oarecum ca stat care nu era privit cu maximă încredere la masa deciziilor europene din cauza guvernării precedente, să intrăm în această competiție și să alimentăm sistemul de sănătate românesc atât de prejudiciat la momentul intrării în criză.


După aceea, forțele europene s-au unit. A contat foarte mult, așa cum am menționat și la început, propunerea comună făcută de Germania și Franța, în care au reușit să impună crearea unui front comun în această perioadă dificilă și fondurile pentru dezvoltarea statelor membre au fost suplimentate considerabil ca urmare a suplimentării bugetului întregii Uniuni Europene pentru recuperarea acestor decalaje și înfruntarea crizei de coronavirus.


Așadar, din perspectiva aceasta, să spunem, a efortului și a sprijinului comun, s-au făcut progrese uriașe. Din perspectiva liberei circulații, așa cum spunea și domnul Brinkhaus, iarăși unele state au avut ca prim impuls să închidă granițele, altele erau dezorientate, nu știau cum să separe transportul de persoane de transportul de mărfuri. Și până la urmă, a existat un moment de respiro, s-a creat cadrul european astfel încât schimburile comerciale să nu fie prejudiciate, să nu fie închisă complet economia, după care s-au impus reguli privind transportul de persoane, reguli privind carantinarea, izolarea. Deci, practic, un model de conduită, de reacție în fața crizei, care a fost de bun augur, pentru că s-a putut identifica la nivel comun în Uniunea Europeană.


"Noi, ca europeni, ar trebui să rămânem împreună, ar trebui să avem un echilibru și ca dovadă a acestui echilibru trebuie să ducem Europa mai departe"


HotNews.ro: În continuarea întrebării precedente, v-aș întreba dacă există, totuși, tentația unui așa-zis monopol al marilor puteri.


Ralph Brinkhaus: Nu știu ce înseamnă un monopol al marilor puteri. Eu am ajuns în partidul meu datorită lui Helmut Kohl, care nu numai că a organizat și impulsionat unificarea, dar a și dus partidul mai departe. Helmut Kohl a avut un mare principiu referitor la Europa. Acesta spunea că Europa nu poate funcționa decât dacă toate țările conlucrează și nu este vorba de țări mai mari sau mai mici - România este o țară destul de mare. De aceea, nu putem vorbi despre interesele celor puțini, nu e vorba că ar trebui să fim întăriți în relația cu China sau Statele Unite. Noi, ca europeni, ar trebui să rămânem împreună, ar trebui să avem un echilibru și ca dovadă a acestui echilibru trebuie să ducem Europa mai departe. Cred că Angela Merkel, cancelarul nostru, luptă și muncește pentru acest lucru, pentru menținerea acestui echilibru. Cred că și doamna Turcan și ceilalți consideră la fel.


Raluca Turcan: Mă gândeam că tentații pot să existe, important este ca ele să nu prindă forță în Uniunea Europeană și modul în care, pe fond, comunitatea europeană în ansamblu a reușit să reacționeze în această etapă mă face să cred că există o deschidere și o înțelegere totală a nevoii de viitor european comun. România va fi un puternic susținător, în guvernarea liberală condusă de premierul Orban, al acestei dezvoltări europene comune, care să pună accent pe echitate, pe reducerea decalajelor și, în același timp, pe bani investiți corect. Pentru că mie mi s-ar părea firesc ca un mare contributor la Uniunea Europeană, cum este Germania, să-și pună întrebări în permanență referitor la cum sunt cheltuiți banii noștri de către celelalte state.

România va fi un puternic susținător, în guvernarea liberală condusă de premierul Orban, al acestei dezvoltări europene comune, care să pună accent pe echitate, pe reducerea decalajelor și, în același timp, pe bani investiți corect.
Raluca Turcan, vicepremier în Guvernul României

Și de aceea, noi vrem să facem lucrul acesta extrem de transparent, de asumat astfel încât să creștem ca și credibilitate în ochii partenerilor de la masa europeană și să se înțeleagă că noi dorim să folosim aceste finanțări europene pentru a reduce decalajele, pentru a ne apropia ca nivel de trăi de Uniunea Europeană, pentru că în felul acesta îți crește puterea de cumpărare la nivelul Uniunii Europene, îți cresc veniturile și crește prosperitatea în cadrul întregii familii europene. Este un proces reciproc. Chiar dacă la o primă vedere pare doar în avantajul unor state beneficiare de fonduri europene, pe termen lung state puternice la masa europeană reprezintă un puternic atu pentru întreaga Europa.


Ralph Brinkhaus: E foarte importantă, dacă pot să completez, utilizarea transparentă a mijloacelor financiare. Noi, germanii, suntem plătitori neți, dar în sensul în care doamna vice prim-ministru a spus, dacă se îmbunătățesc condițiile, dacă se îmbunătățește puterea economică, dacă se îmbunătățește economia Europei și dacă există un mijloc transparent al utilizării acestora, atunci acest lucru este acceptat. Altfel, este greu să argumentezi față de propria populație. Pentru că oamenii se întreabă dacă banii sunt utilizați cu un scop sau dacă nu au un scop foarte bun. Banii care sunt investiți într-un scop care îmbunățățește viitorul, pot fi explicați în fața alegătorilor mei.

"La masa deciziei europene ești așa cum te comporți. Dacă te comporți ca un copil-problemă al Europei, riști la un moment dat să fii marginalizat"


HotNews: Pentru că la începutul discuției noastre aminteam despre poziția României în proiectul de relansare european, cum dorește să nu fie făcut doar de vechea Europa și pentru că aminteați de statele puternice, doamna Turcan, care stau la masa discuțiilor, iar domnule Brinkhaus, spuneați că oamenii se întreabă. Oamenii se întreabă, de asemenea, dacă la masa deciziilor România este vecinul mai sărac, pus pe la colțul mesei sau este un partener deplin de discuție și de negociere.


Ralph Brinkhaus: Dacă vorbim de categoriile sărac-bogat sau puternic-slab, nu avem un viitor. Suntem o familie europeană și într-o familie fiecare are aceeași valoare și acesta este lucrul care contează la sfârșitul zilei. Nu există parteneri puternici sau parteneri mai slabi. Toate țările sunt foarte, foarte importante, țările care lucrează constructiv la proiectul european.


Raluca Turcan: Eu cred că la masa deciziei europene ești așa cum te comporți. Dacă te comporți ca un copil-problemă al Europei, riști la un moment dat să fii marginalizat. Dacă te comporți ca un partener responsabil, care în momente dificile se solidarizează cu ceilalți, care este interesat de prosperitate, de progres, de calitatea vieții, atunci evident că și credibilitatea ta în ochii celorlalți crește și îți crește și puterea de negociere. Eu nu pot să fac abstracție de reușita negocierilor președintelui Klaus Iohannis la nivelul Consiliului Uniunii Europene, când a reușit să obțină pentru România practic cea mai mare sumă de bani de la, să spunem, momentul integrării noastre în Uniunea Europeană, bani care vor fi folosiți pentru dezvoltare și e important ca aceste fonduri europene să încapă pe mâna unor oameni care nu se joacă cu focul, unor oameni care vor să-i direcționeze în locuri care produc plus valoare și nu care să-i irosească în beneficiu electoral, cum s-a mai întâmplat pur și simplu să se risipească pe tot felul de proiecte care la final n-au lăsat absolut nimic.


De aceea, eu cred că în momentul în care te așezi la masa Uniunii Europene și arăți că un guvern nou instalat într-un an de zile a reușit să atragă fonduri europene în momentul de față de peste 5,7 miliarde de euro, în condițiile în care guvernul precedent, socialist, a reușit "marea performanță" de un miliard de euro, credibilitatea ta în fața celorlalți crește.


De asemenea, dacă tu la masa deciziei arăți că în exercițiul financiar viitor 2021-2027 ai deja proiectele gata conturate la începutul ciclului financiar, astfel încât ele să intre la finanțare și implementare și să beneficieze de un exercițiu deplin de punere în practică, iarăși, oamenii te privesc ca un om serios.


Până la urmă, iarăși e important să menționăm faptul că există două tipuri de finanțări în perioada următoare. Avem exercițiul financiar multi-anual, care este împărțit pe 2021-2027 și unde există opt direcții de atragere a acestor fonduri, dar există și programul național de recuperare și relansare, suplimentat la negociere de către președintele Klaus Iohannis și care are câteva avantaje certe. Unul, că acești bani trebuie să meargă neapărat pe domenii de reformă, care să crească capacitatea instituțională, calitatea vieții, calitatea marilor sisteme. De asemenea, trebuie să fie cheltuiți rapid și asta înseamnă că trebuie să aibă proiecte mature încă de la începutul anului viitor. Și de aceea, în 15 octombrie noi ne propunem să prezentăm și să transmitem Comisiei Europene acest program național de recuperare și reziliență, tocmai pentru a arăta că România știe exact ce are de făcut în următorii 10 ani, cum pot fi întoarse în beneficiul propriilor noștri cetățeni aceste avantaje care ne vin din calitatea de membru al Uniunii Europene.

HotNews: Pentru că am vorbit despre acest plan de relansare economică, va rezolva acest plan de relansare economică problemele Uniunii Europene din acest moment? Și încă o discuție fierbinte pe agenda Uniunii Europene este condiționarea fondurilor de respectarea Statului de Drept. De ce este atât de importantă această condiționare?


Ralph Brinkhaus: Să începem cu Statul de Drept, fiindcă are legătură foarte mare și cu încrederea. Ați vorbit despre provocările pentru Europa și în acest context trebuie spus că noi suntem o uniune de valori și Statul de Drept este una dintre valori, la fel ca independența justiției, libertatea presei etc. Acestea sunt reguli de conviețuire și sunt chestiuni determinante. Care ar fi marea provocare sau care sunt marile provocări în Europa? Ele sunt variate și nu se află doar în Europa, ci pot fi localizate și în afara Europei. Bunăstarea se construiește și avem o situație competitivă foarte mare pe plan mondial, iar ca europeni trebuie să reușim să dezvoltăm niște răspunsuri în ceea ce privește inteligența artificială, calculatoarele cuantice, tehnologiile de viitor. Aici trebuie să reacționăm.

În final, trebuie să reușim să găsim ceva care să ne facă să vorbim pe o voce, ca să putem face progrese. Facem progrese mai mari, de fapt, dacă vorbim pe o voce și asta se reflectă și asupra bunăstării.
Ralph Brinkhaus, lider grup CDU/CSU în Bundestag

Fiecare stat în parte are prea puține resurse, față de China sau SUA, și de aceea noi acum trebuie să ne unim forțele pentru cloud computing, pentru inteligență artificială, pentru orice tehnologie digitală, tehnologia pentru lupta împotriva transformărilor climatice. Împreună va trebui să acționăm. La cei 450 de milioane de oameni ai noștri avem o șansă, față de cele două blocuri SUA-China sau chiar India ori Africa. Aceasta este principala provocare și trebuie să reușim să rămânem împreună, acceptând, desigur, și diferențele dintre noi. Acum nu înseamnă că avem un stat, Europa, ci suntem mai multe state în Europa și este bine să avem în vedere toate particularitățile și diferențele. În final, trebuie să reușim să găsim ceva care să ne facă să vorbim pe o voce, ca să putem face progrese. Facem progrese mai mari, de fapt, dacă vorbim pe o voce și asta se reflectă și asupra bunăstării.


Raluca Turcan: Eu cred în statul de drept și dumneavoastră ca și partener jurnalistic al activității noastre politice știți că am luptat foarte mult pentru ca România să rămână un stat de drept atunci când acesta era grav afectat și pus în pericol. De aceea, cred că statul de drept iarăși la masa negocierilor și deciziilor este o garanție a corectitudinii avantajelor pe care statele europene și le facilitează unele altora. Nu? Pentru că Uniunea Europeană este o familie unde țările vin cu avantaje și dezavantaje și din suma avantajelor încearcă să răspândească bunăstarea la nivel european și atunci statul de drept este o condiție că banii se cheltuie legal, că instituțiile statului funcționează, că deciziile se iau corect și transparent și pentru orice stat, nu doar pentru România, aceasta este o condiție de bază și fundamentală în funcționarea Uniunii Europene.


De asemenea, eu cred că mai trebuie să privim un aspect cu maximă sinceritate. În momentul de față între România și statele dezvoltate de la nivelul Uniunii Europene există un decalaj. E limpede, este un decalaj de bunăstare și de aceea, politica de coeziune din perspectiva României este extrem de importantă și chiar în contextul în care Uniunea Europeană vorbește deja despre inteligență artificială, despre tehnologie avansată despre energie verde, despre factori favorizanți pentru creșterea calității vieții. Noi trebuie în continuare să facem un efort suplimentar, dacă vreți, în comparație cu alte state, să ne ridicăm nivelul de dezvoltare, să atenuăm aceste decalaje și simultan să avem și condițiile minime pentru un trai civilizat, dar să putem vorbi și de performanță avansată.


De aceea, iarăși, pentru înțelegerea eforturilor pe care le facem noi ca și guvernanți acum, în continuare suntem preocupați de rețelele de apă și canalizare, de gaz, de refacerea infrastructurii care pentru multe țări de la masa europeană sunt deja normalități. Nu mai trebuie să facă niciun efort pentru asta, doar să întrețină. Și în tot acest efort al nostru de dezvoltare a infrastructurii și a condițiilor de viață, venim pe partea cealaltă cu proiecte care să ne facă competitivi și pe piața inteligenței artificiale, cercetării, energiei verzi, tocmai pentru că într-un context european, pentru România să se vadă multiplele valențe pe care țara noastră le are. Suntem un partener cu o poziție strategică extrem de importantă. Suntem un partener cu o mare piață de desfacere, cu o capacitate de consum uriașă, cu oameni care furnizează în Europa muncă și extrem de calificată și performanță dar și muncă de rutină pentru care trebuie să luptam să fie apreciată ca pentru celelalte state membre. În plus față de asta, avantajele pe care noi le avem ca și stat de valorificare a IT-urilor, de creștere a industriilor cu valoare adăugată mare, reprezintă un aspect care ne preocupa extrem de intens în perioada asta.


HotNews: În fața acestor provocări, negocieri și eforturi, v-aș întreba care este sprijinul pe care se poate baza România din partea Germaniei și cât contează în această ecuație parteneriatul dintre PNL și CDU/CSU?


Ralph Brinkhaus: Este foarte important pentru că parteneriatul european se bazează pe încredere. S-a și spus că atunci când stai la masa verde în Europa și când ai proiecte comune este hotărâtor să ai încredere, să fie încredere între parteneri, să înțelegi ce gândește celălalt și părerea mea este că, cel puțin așa credem noi, totul este foarte clar și funcționează foarte bine între noi. Aceasta face mult mai ușoară activitatea noastră în Europa, efortul nostru față de provocările existente în Europa, de aceea suntem de părere că este foarte bine așa, că avem o relație foarte bună, de parteneriat și sperăm să o dezvoltăm, să o putem dezvolta și în viitor. Pe noi ne bucură foarte mult, iar întâlnirea de acum este o dovadă în acest sens.

Raluca Turcan: Este ca atunci când la masa deciziei stai alături de un prieten și poți să colaborezi cu un partener, nu cu un adversar sau un competitor. Eu cred că pe noi, ca Partid Național Liberal, ne caracterizează același sistem de valori și aceleași direcții strategice pentru parcursul Europei, incluzând, evident și țările noastre și de aceea e mult mai benefic pentru noi să fim în acest parteneriat care se transpune în nenumărate consultări pe care le avem la nivel de lideri politici, cum a fost și întâlnirea dintre doamna Cancelar Angela Merkel și Președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, dar și la nivel de alți colegi politici, când putem să schimbăm idei, soluții, să conturăm proiecte. Îmi amintesc că am avut câteva întâlniri la nivel de lider și din CDU, când eram lider de grup, în Camera Deputaților, și am făcut niște schimburi de experiență între parlamentarii PNL și parlamentari CDU-CSU pentru profesionalizarea activității parlamentare. Un aspect la care eu țin foarte mult și profesionalizarea luării deciziei în Parlament care iarăși, la noi în România lasă mult de dorit. Așadar, colaborarea noastră nu poate să fie decât benefică.


"Provocarea mare a momentului este să asigurăm bunăstarea. Prin bunăstare și prin libertate funcționează politica"


HotNews: Pentru final v-aș propune de asemenea două teme de maximă actualitate: educația și forța de muncă, două teme care se întrepătrund. Care este în acest moment marea provocare?


Ralph Brinkhaus: Provocarea mare a momentului este să asigurăm bunăstarea. Prin bunăstare și prin libertate funcționează politica, dar contează care este baza. Baza este educația, baza este în muncă, de aceea eforturile noastre comune ar trebui să aducă aceste subiecte în atenția noastră. Și nu numai, acest plan de relansare a Uniunii Europene contează, ci trebuie să urmărim și cum vor evolua aceste teme în următorii 6-7 ani.


Raluca Turcan: Din perspectiva educației aș spune că parteneriatul cu Germania reprezintă un avantaj foarte mare pentru noi pentru că România are nevoie ca de aer de întărirea învățământului profesional dual. Așadar, pentru noi ca și guvernanți și în exercițiul guvernamental viitor dorim să dăm forță acestei forme educaționale pentru că ea duce la forță de muncă bine calificată care este cerută atât pe piață internă cât și pe piața internațională.


Din perspectiva domeniului muncii și protecției sociale, iarăși apreciez enorm buna colaborare pe care au avut-o ministrul muncii din România, doamna Violeta Alexandru și ministrul muncii din Germania, pentru creșterea calității serviciilor și condițiilor de muncă pentru angajații români din Germania. Am văzut cu toții grave derapaje din perspectiva respectării drepturilor omului și a condițiilor de muncă pentru mii de sezonieri români aflați la muncă în Germania și am apreciat foarte mult deschiderea inclusiv de a îmbunătăți legislația din Germania cu privire la angajații sezonieri, cât și de a genera o poziție la nivelul Comisiei Europene deja ca set de reguli minime pentru toți angajații care circulă în statele membre. Deci un pachet social de condiții de muncă pentru toți angajații de pe teritoriul Uniunii Europene a rezultat dintr-o bună colaborare între România și Germania, plecând de la niște exemple negative. Iată așadar că, dacă te preocupă rezolvarea unor probleme și reușești să găsești parteneriate serioase și responsabile în alte state, poți să contribui la creșterea calității și vieții și serviciilor în toată Uniunea Europeană. Nu mai este doar o chestiune care ține de țara noastră, ci de toți cetățenii europeni. Așadar, privesc cu maxim optimism că Uniunea Europeană va avea la baza dezvoltării sale ca și entitate instituțională puternică educația în care România poate să aducă un plus considerabil, creșterea calității vieții prin creșterea competențelor aflate pe piața muncii și de asemenea, prin întărirea forței economice care ulterior poate să genereze prosperitate și în jurul Uniunii Europene și în interiorul Uniunii Europene.


"Migrația forței de muncă dorită de Germania a fost un copil vitreg. Migranții în cadrul Uniunii Europene sunt migranții uitați"


HotNews: Domnule Brinkhaus, pentru că doamna Turcan făcea referire la acel, hai să îi spunem așa, scandal al muncitorilor sezonieri, cu toții am văzut reportajele cu muncitorii români din Germania. În Parlamentul României s-a înființat chiar o comisie de anchetă, numită generic "Sparanghelul" și în presa germană chiar muncitorii români au fost prezentați, deopotrivă, ca salvatori și ca sclavi. V-aș întreba cum vor decurge lucrurile de acum încolo și dacă muncitorii români care vin în Germania vor avea garanțiile că drepturile lor vor fi respectate și vor fi cetățeni de mâna întâi ai Uniunii Europene.


Ralph Brinkhaus: Nu avem cetățeni de clasa întâi sau doua în Uniunea Europeană. Situația muncii trebuie îmbunătățită. În ultimii ani am făcut modificări legislative bune și îmbunătățiri. Este vorba de protecția muncii și de multe alte lucruri care au fost insuficiente. Vom scoate o nouă lege, dar trebuie să știm că migrația forței de muncă dorită de Germania a fost un copil vitreg. Migranții în cadrul Uniunii Europene sunt migranții uitați. Ne-am ocupat de cei din Siria, din Africa, dar ne-am ocupat prea puțin de oamenii care lucrează în cadrul Europei în altă țară. Nu este vorba numai de cei din România, dar și de cei din Polonia care lucrează în Olanda și de cei din Țările Baltice care lucrează în Italia.


Este o provocare pentru Uniunea Europeană, nu numai pentru România și în opinia mea, dacă vom vorbi despre cadrul financiar al Uniunii Europene, trebuie să vorbim și despre măsuri de integrare, de exemplu, limba. Din experiența mea pot spune că oamenii trebuie să cunoască limba respectivă. Dacă cineva din Uniune lucrează în România trebuie să vorbească limba română. Dacă cineva din România lucrează în Germania, trebuie să vorbească germană. Noi în ultimii ani am făcut destul de multe. Situația s-a îmbunătățit. Noi va trebui să facem mai mult și din punct de vedere legislativ am avut discuții și la nivel european, iar Uniunea Europeană ar trebui să preia această problemă. Condițiile mai bune nu înseamnă numai ridicarea standardelor sociale. Trebuie să existe și cunoștințe lingvistice și știu că există discuții strânse între Guvernul României și Guvernul German și la nivel european și dacă am pornit pe acest drum, acum câțiva ani, vom merge cu el mai departe și vom ajunge la un final fericit.


Vorbim și de structurile prin care sunt recrutați oamenii din România. Există subcontractori care sunt în mâinile românilor, iar o parte din sarcină se află în România, o parte se află în Germania. Am recunoscut acest lucru deși ne bucurăm că avem o cooperare bună cu Guvernul României. Numai dacă avem o abordare comună vom îmbunătăți situația și nu este vorba numai despre condițiile de muncă sau de locuință, este vorba și despre educație, de familii care au copii trebuie să asigurăm, să îmbunătățim educația acestor copii, dar cred că am făcut multe și că vom reuși.


HotNews: Cu siguranță urmează vremuri interesante și vom avea foarte multe de discutat în ceea ce privește România, Germania și Uniunea Europeană. Vreau să le mulțumesc pentru discuția consistentă de astăzi invitaților mei, doamna Raluca Turcan, vicepremier în Guvernul României și domnului Ralph Brinkhaus, liderul Grupului Parlamentar CDU-CSU din Bundestag. Va mulțumesc amândurora.


Raluca Turcan: Mulțumesc și eu.


Ralph Brinkhaus: Mulțumesc și eu. Și doamna Turcan, a fost o plăcere și sper că poate ne vom întâlni, ne vom vedea la București sau la Berlin, atunci când situația dată de Coronavirus ne va permite. Altminteri, cred că a fost un schimb foarte, foarte bun și mult succes la alegerile pe care le aveți în față.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3369 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by