Lumea în schimbare

Războiul digital 2.0 al Chinei este mult mai insidios decât cel al Rusiei - interviu cu Nicolae Țîbrigan, expert în analiza războiului informațional

de Claudia Pirvoiu     HotNews.ro
Luni, 22 iunie 2020, 11:44 Lumea in schimbare


Nicolae Tibrigan
Foto: Arhiva personala
Războiul informațional va deveni și mai dur în condițiile unui ecosistem informațional suprasolicitat de narațiuni strategice care, efectiv, s-ar putea să ne copleșească dacă nu ne mobilizăm din timp, a declarat într-un amplu interviu pentru HotNews.ro Dr. Nicolae Țîbrigan, expert al Laboratorului pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS). Acesta a vorbit despre o colaborare între China și Rusia, în sensul că strategii chinezi învață din experiența „fabricilor de troli” militarizate, iar cei ruși devin mult mai interesați acum să preia modelul de diplomație publică chineză pentru a-i construi Rusiei o imagine pozitivă la nivel internațional.

Vezi cum profită China de criza COVID-19 și cum este afectată România de acest război informațional.

Informația pe scurt

  • Războiul digital 2.0 al Chinei este mult mai insidios decât cel al Rusiei, greu de depistat, combinând diverse tactici și tehnici asertive de manipulare a percepțiilor cetățenilor din statele occidentale.
  • China și-a canalizat toate eforturile pentru a transforma această criză a pandemiei de coronavirus în oportunitate. Dorește să arate lumii că niciun virus și nicio criză nu pot înfrânge poporul chinez și că sistemul ei autocratic (opus democrațiilor liberale) ar fi mai eficient și chiar a salvat Occidentul oferindu-i mai mult timp pentru pregătire.
  • Bătălia se dă pentru câștigarea minților și inimilor populației din statele democrațiilor liberale, inclusiv a decidenților ademeniți cu tot soiul de investiții.
  • Creșterea agresivității din retorica ambasadorilor chinezi copiază într-un fel stilul rusesc de manipulare a informațiilor.
  • Datele arată că regimul politic chinez și-a însușit lecții esențiale de pe urma eșecurilor agresiunilor hibride și războaielor informaționale lansate de Kremlin. Astfel, strategii chinezi încă mai învață din experiența „fabricilor de troli” militarizate în gestionarea campaniilor pe rețelele de socializare, iar cei ruși devin mult mai interesați acum să preia modelul de diplomație publică chineză pentru a-i consolida Rusiei un „brand de țară” pozitiv la nivel internațional.
  • Documentele Uniunii Europene vorbesc deja de identificarea unei „convergențe trilaterale a narațiunilor de dezinformare” promovate de China, Iran și Rusia privind pandemia de coronavirus, fiind acum „multiplicată” într-o manieră coordonată.
  • Persoanele predispuse să creadă în toate aceste teorii ale conspirației manifestă un risc mai ridicat de îmbolnăvire de Covid-19. Această categorie de persoane își limitează (in)voluntar accesul la informații necesare, din surse sigure și oficiale, despre răspândirea coronavirusului și măsurile de prevenție a îmbolnăvirii.
  • „Profitori” ocazionali cu aspirații de lideri de opinie (influenceri) s-au năpustit să instrumentalizeze fake-newsul și teoriile conspirațiilor în offline pentru a umple „vidul” de încredere în rândul cetățenilor față de instituțiile statului sau sistemul de sănătate.
  • Ponderea publicului susceptibil la diverse teorii ale conspirației din România ar varia între 30-40%.
  • Cred că primul pas pe care ar putea să facă instituțiile și decidenții e să rupă barierele de comunicare cu cetățenii și să le explice printr-un limbaj mai simplu pericolele la care ne expunem.
  • Pentru a testa cât de vulnerabile sunt rețelele de socializare și utilizatorii acestora, cercetătorii de la NATO StratCom CoE au realizat anul trecut exerciții unde au folosit pagini, profiluri și grupuri false de Facebook pentru a vedea dacă pot manipula soldații în mediul online și cât de rapid reacționează Facebook. Din păcate, rezultatele n-au fost îmbucurătoare.
  • În ciuda acelor avertismente afișate de Facebook, teoriile conspirației și dezinformările despre Covid-19 sunt distribuite și consumate cu o viteză de zece ori mai mare decât comunicatele oficiale emise de autorități, iar acel link către site-ul Organizației Mondiale a Sănătății (WHO.int) nu prea ajută.
  • Nicio redacție din România nu are o secțiune dedicată combaterii dezinformării digitale, sau de fact-checking, așa cum au procedat redacțiile France24, The Gurdian, Reuters, etc.
  • Fabricarea” de informații false mai poate fi și o afacere profitabilă din cauza reclamelor de clickbait la adăpostul cărora s-au dezvoltat în decurs de patru ani peste 400 de site-uri marginale cu „știri alternative”, fake-newsuri, propagandă și teorii ale conspirației.
  • Este recomandată elaborarea de noi reglementări pentru companiile de social-media care să ajute la identificarea persoanelor reale care se află în spatele conturilor false.
  • Poate cel mai important aspect pe care ar trebui să-l ia în considerare autoritățile e promovarea unei strategii educaționale pe termen lung (cel puțin 8 ani) privind învățământul primar și secundar cu scopul de a încuraja media & digital literacy și a promova gândirea critică ca o componentă esențială a educației următoarelor generații.



(Sursa: Riccardo Milani, colectia AFP, via Profimedia Images)

HotNews.ro: Comisia Europeană a acuzat recent Rusia și China de operațiuni țintite de influență și campanii de dezinformare despre COVID-19 în UE și la nivel global. Până acum eram obișnuiți ca astfel de acuzații să vizeze Rusia și fermele ei de trolli. Este pentru prima oară când vedem China în acțiuni de dezinformare la nivel global. Implicarea sa a fost observată și în protestele anti-rasism. Un articol din Politico arată că inclusiv oficiali chinezi s-au folosit masiv de platformele online, în special Twitter, cu scopul de a semăna disensiune în societatea americană. Practic, acele rețele de socializare interzise în China au ajuns să fie folosite ca armă informațională în afara sa. Care ar putea fi motivele pentru care China a intrat în acest război informațional? Ce are de câștigat? De ce acum?

Nicolae Țîbrigan: Dacă e să analizăm din punct de vedere strategic toată această campanie digitală pentru promovarea „excepționalismului medical chinez” sau a narațiunilor manipulatorii, putem constata o consecvență din partea Partidului Comunist Chinez (PCC) în a pune în practică strategia „Trei Războaie” – concept utilizat de Armata Populară de Eliberare încă din 2003, ajuns în atenția publicului în raportul din 2012 al Departamentului American al Apărării. Acesta se referă la operațiuni psihologice, operațiuni media și operațiuni în domeniul legalității (operațiuni juridice). În termeni generali, documentul se referă la acțiuni de influențare a opiniei publice, atât pe plan intern, cât și extern; influențarea decidenților din afară în modul de percepție și de abordare a politicii duse de China; inclusiv influențarea contextului juridic pentru a legitima/legaliza acțiunile statului. Toate acestea se decriptează prin eforturi consolidate pentru a obține putere politică și a modela mediul în care ar putea acționa partidul într-o „luptă” tridimensională.

Pentru mulți analiști occidentali, acest concept a devenit un instrument util pentru a înțelege operațiunile de influență și tacticile „războiului hibrid” ale Armatei de Eliberare a Poporului (AEP). Dar aceasta ar putea fi o abordare eronată. Ori, Armata Chinei reprezintă aripa militară a Partidului Comunist, iar când ne referim la documentele strategice, acestea sunt concepute și asumate la nivelul partidului. Nu există ideea unei autonomii de gândire strategică.

Astfel, intrarea Chinei în acest „război informațional” fusese favorizat inclusiv de bătălia între două sisteme – bătălia între China (sistemul autocrat) și Occident (sistemul democrațiilor liberale, în particular Statele Unite) pentru a-și expune propriile virtuți și capacități în lupta cu coronavirusul. La ce asistăm, de fapt? La mutarea confruntării sino-americane dinspre Oceanul Pacific spre spațiul informațional occidental, cu utilizarea instrumentelor specifice. Mizele? Acestea sunt destul de mari, mai ales când e vorba de configurarea „noii ordini mondiale”, care vine s-o înlocuiască pe cea instituită după colapsul Uniunii Sovietice din 1991.

Războiul digital 2.0 al Chinei este mult mai insidios decât cel al Rusiei, greu de depistat, combinând diverse tactici și tehnici asertive de manipulare a percepțiilor cetățenilor din statele occidentale. Iar pentru a crește eficiența acesteia, noua echipă de diplomați chinezi a renunțat la tradiționala diplomație politicoasă, schimbându-și atitudinea și migrând spre o diplomație mai agresivă, denumită de către specialiști și „diplomația lupilor războinici” pregătiți să riposteze și să afirme pe un ton mai ridicat interesele Chinei la nivel global. De la primul protest anti-guvernamental al Revoluției Umbrelelor din 2014 și până la sfârșitul lunii martie 2019, numărul conturilor de Twitter afiliate ambasadelor, consulatelor și membrilor corpului diplomatic ai Chinei au crescut cu peste 250%. În decembrie anul trecut, jurnaliștii de la BBC au reușit să identifice 55 de conturi Twitter ale diplomaților chinezi, dintre care 32 erau create în 2019. Până la apariția crizei, postările diplomaților erau formulate într-un limbaj colocvial, unele chiar cu o doză de umor, emoji și chiar acronime specifice internauților. Unele tweet-uri erau virale și conțineau mesaje pozitive însoțite de poze, gif-uri și clipuri video.

Toate această „Twiplomacy” este un indicator că diplomația Beijingului a devenit acum mult mai „proactivă”, inclusiv la nivel de social-media.

Să nu uităm că și caracterul chinez „pericol” mai poate fi tradus în chineză ca „oportunitate”, iar China și-a canalizat toate eforturile pentru a transforma această criză a pandemiei de coronavirus în oportunitate. Dorește să arate lumii că niciun virus și nicio criză nu pot înfrânge poporul chinez și că sistemul ei autocratic (opus democrațiilor liberale) ar fi mai eficient și chiar a salvat Occidentul oferindu-i mai mult timp pentru pregătire. Bătălia se dă pentru câștigarea minților și inimilor populației din statele democrațiilor liberale, inclusiv a decidenților ademeniți cu tot soiul de investiții, proiecte comerciale și de infrastructură – un cântec de sirenă pentru liderii inconștienți de posibilele capcane în care pot cădea. E de ajuns să se uite la situația statelor africane – victime ale „debt-trap diplomacy”, pentru a estima consecințele strategice ale acestor parteneriate cu China.

Colaborare Rusia- China: Războiul informațional va deveni mai dur




(Sursa: Fotograf Dimitar DILKOFF, Colectia AFP, via ProfiMedia Images)

HotNews.ro: Am putea vedea o alianță pe termen lung Rusia-China pe zona de dezinformare? Războiul informațional ar putea deveni mai dur ca oricând? Sau a devenit deja?

Nicolae Țîbrigan: Această tendință de „colaborare” fusese identificată acum doi ani de către experții americani de la Alianța pentru securizarea democrației (German Marshall Fund). S-a ajuns chiar la concluzia că la baza propagandei chineze în Europa și America s-ar afla experiența Moscovei în campaniile sale de dezinformare derulate în ultimele două decenii, inclusiv tehnici și narațiuni ale propagandei sovietice dezgropate în contextul coronavirusului (vezi cazul Operation Infektion/Operation Denver adaptate pandemiei). Chiar și creșterea agresivității din retorica ambasadorilor chinezi copiază într-un fel stilul rusesc de manipulare a informațiilor.

De exemplu, în România, purtătorul de cuvânt al Ambasadei Republicii Chineze emisese două comunicate succesive pe 27 și 30 martie prin care făcea presiuni și atenta la principiul libertății presei stipulat în Constituție (Articolul 30). Argumentul era că o parte a „mass-media din România” a citat „numai opiniile părții americane”, ceea ce ar fi stârnit „o puternică indignare în rândul poporului chinez”. Apoi au urmat reclame țintite de promovare a paginii Ambasadei pentru publicul românesc cu vârsta de peste 18 ani din București, sau a paginii Xinhua News cu articole traduse în română și care țintea întregul public major din România. Inclusiv lansarea un sondaj efectuat la comandă pentru a evidenția un grad mare al așteptărilor românilor față de China în combaterea pandemiei.

În Europa Centrală, regimul comunist chinez și-a mobilizat resursele mediatice în vederea demarării unei campanii agresive, pentru a constrânge unele state vizate să faciliteze folosirea tehnologiei Huawei în vederea implementării viitoarelor rețele 5G, și să izoleze informațional și diplomatic Taiwanul. Cu această ocazie, Beijingul a reușit să achiziționeze un holding mediatic cu tot cu televiziuni. Rămâne de văzut și ce impact vor avea pe termen mediu și lung.

Datele arată că regimul politic chinez și-au însușit lecții esențiale de pe urma eșecurilor agresiunilor hibride și războaielor informaționale lansate de Kremlin. Astfel, strategii chinezi încă mai învață din experiența „fabricilor de troli” militarizate în gestionarea campaniilor pe rețelele de socializare, iar cei ruși devin mult mai interesați acum să preia modelul de diplomație publică chineză pentru a-i consolida Rusiei un „brand de țară” pozitiv la nivel internațional. Documentele Uniunii Europene vorbesc deja de identificarea unei „convergențe trilaterale a narațiunilor de dezinformare” promovate de China, Iran și Rusia privind pandemia de coronavirus, fiind acum „multiplicată” într-o manieră coordonată. În tot acest management al percepțiilor, războiul informațional nu are cum să devină mai soft. El va deveni și mai dur în condițiile unui ecosistem informațional suprasolicitat de narațiuni strategice care, efectiv, s-ar putea să ne copleșească dacă nu ne mobilizăm din timp.

Ponderea publicului susceptibil la diverse teorii ale conspirației din România ar varia între 30-40%




(Sursa: Fotograf Ahmad Hasaballah, colecția Zuma Press via Profimedia Images)

HotNews.ro: Cât sunt de periculoase aceste dezinformări pentru societate, mai ales într-o perioadă atât de dificilă cum este cea în care ne aflăm, marcată de crize majore (criza medicală, criza economică)?

Nicolae Țîbrigan: Aici trebuie să înțelegem că dezinformările devin periculoase doar atunci când trec în offline – când publicul decide să se ridice de pe scaun ca să voteze după cum i s-a sugerat pe social-media sau prin diverse site-uri, să protesteze conform agendei setate de diverse surse, să vandalizeze antenele 5G, să susțină violent anumite partide cu viziuni naționalist-extremiste, sau chiar să promoveze deschis discursul urii față de minorități sau imigranții străini.

Actuala criză medicală a arătat doar cât de vulnerabili suntem, noi românii, ca societate în fața acestei infodemii și a diverselor teorii ale conspirației. Ultimele s-au dezvoltat la adăpostul numeroaselor mituri urbane, inventate și lansate încă din perioada național-comunismului ceaușist sau pe timpul Revoluției din 1989. Substratul acestora se află în convingerea personală că nu există hazard și că orice tragedie globală sau națională ar fi creată de o entitate nevăzută pentru a manipula masele – simptome ale problemelor subiacente din cadrul unei societăți.

Așa cum spuneam, criza actuală n-a făcut altceva decât să suprasolicite emoțiile de incertitudine și anxietate, mai ales că o parte a publicului este predispus să creadă în aceste teorii și mituri pentru a-și reduce propriul sentiment al lipsei de control.

Conform analizei datelor furnizate de barometrele din ultimii zece ani – publicată pe site-ul LARICS, ponderea publicului susceptibil la diverse teorii ale conspirației din România ar varia între 30-40%. Acest indice al predispoziției publicului poate fi explicat doar dacă ne uităm atent asupra variabilelor 1) încrederea în liderul politic; 2) încrederea în presă; 3) gradul de cultură politică participativă și 4) importanța acordată religiei în viața de zi cu zi. La capitolul acestor variabile, din păcate nu suntem departe de indicatorii înregistrați la nivelul societății din Rusia.

Toate acestea pot releva o panoramă de ansamblu a rezilienței unei societăți în fața acestor valuri (dez)informaționale, și nu ar mai trebui să ne mire că 41% din români considerau în aprilie că virusul SARS-COV-2 ar fi „o armă biologică construită de SUA pentru a domina lumea”, iar 1 din 2 români consideră acum că statul român le-ar fi ascuns informații importante despre această criză.

Sondajele mai sugerează că persoanele predispuse să creadă în toate aceste teorii ale conspirației manifestă un risc mai ridicat de îmbolnăvire de Covid-19. Această categorie de persoane își limitează (in)voluntar accesul la informații necesare, din surse sigure și oficiale, despre răspândirea coronavirusului și măsurile de prevenție a îmbolnăvirii. Din păcate, neglijența acestor categorii de persoane credule în minciunile distribuite online pune în pericol viețile lor și ale celor din jur.

Din aceste studii, sociologii au formulat chiar și o ipoteză în acest sens: cu cât încrederea în instituții, decidenți, mass-media, oameni de știință este mai scăzută, cu atât publicul va fi mai predispus să caute explicații (pentru a reduce starea de disconfort psihologic) din surse alternative, devenind mult mai susceptibili să creadă în diverși „profeți” sau zvonuri, atacând în schimb orice contra-narațiune care se bazează pe date empirice și fapte (anihilarea inconștientă a gândirii critice).

Asta și explică de ce acum apar tot felul de mișcări și partiduțe cu viziuni național-populiste și chiar extremiste de pe urma protestelor din Piața Victoriei. Anumiți indivizi, cu agende mai mult sau mai puțin ascunse, și-au dat seama că pot profita electoral-politic sau imagistic pe seama incertitudinii și frustrărilor anumitor categorii de oameni care nu mai sunt reprezentanți de ceva vreme de decidenții statului. Toți acești „profitori” ocazionali cu aspirații de lideri de opinie (influenceri) s-au năpustit să instrumentalizeze fake-newsul și teoriile conspirațiilor în offline pentru a umple „vidul” de încredere în rândul cetățenilor față de instituțiile statului sau sistemul de sănătate. Criza n-a fost decât hârtia de turnesol care a demonstrat cât de ineficient e statul român și societatea per ansamblu în fața acestor dezinformări.

HotNews.ro: Cât de dificilă devine lupta cu dezinformările în condițiile în care cetățenii nu au o încredere foarte mare în autorități? Dau un exemplu, Comisia Europeană vorbește despre o colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății pentru a combate mai bine dezinformarea. Aici apare, însă, o problemă, pentru că OMS s-a contrazis de mai multe ori pe parcursul a 4 luni de criză, motiv pentru care cetățenii nu au foarte mare încredere în informațiile transmise de aceasta. Cum ar trebui procedat în astfel de cazuri?

Nicolae Țîbrigan: Lupta cu dezinformarea devine cu atât mai complicată cu cât în încercarea de a demonta anumite mituri, zvonuri sau teorii ale conspirației, cu trimiteri către surse și date oficiale, este automat respinsă de segmentul de public refractar față de stat sau instituții naționale, nemaivorbind de cele internaționale. Sursele acestei lipse acute a încrederii în autorități sunt multiple, mult mai profunde, și nu pot fi reduse doar la lipsa capacităților de comunicare sau a liderilor carismatici care să poată „trece de sticlă”. Astăzi, doar o treime dintre români mai văd statul ca pe un partener de încredere – o situația extrem de periculoasă pentru societatea noastră în condițiile în care „vidul” de încredere, despre care am vorbit anterior, se cere a fi umplut urgent.

Personal, nu sunt adeptul unor ipoteze despre „soluții magice”, mai ales că multe dintre ele s-au dovedit un eșec total. Dar, cred că primul pas pe care ar putea să facă instituțiile și decidenții e să rupă barierele de comunicare cu cetățenii și să le explice printr-un limbaj mai simplu pericolele la care ne expunem dacă dăm crezare tuturor năsărâmbelor lansate pe internet de diverși „lideri” marginali, „profeți” sau „medici oportuniști” cu agende personale. Consolidarea încrederii într-o instituție e o muncă de lungă durată, pas cu pas, care se bazează și pe rezultatele de succes. Chiar dacă aceste rezultate pozitive devin vizibile, conștientizarea și comunicarea directă, simplă (nu simplistă!) și sinceră cu publicului despre aceste rezulte devine și mai esențială. Altfel, s-a văzut că geaca neagră și comunicarea anostă a unor date statistice n-au avut rezultatul scontat. Ceva e în neregulă cu aceste comunicate oficiale instituțiilor statului pe subiecte sensibile și importante. Despre asta pot vorbi mai mult specialiștii în comunicare.


La un cost de doar 60 de dolari, experții au putut identifica 150 de militari, locația a mai multor batalioane și au reușit să-i influențeze să divulge secrete



(Sursa - Valery Sharifulin/TASS, via Profimedia Images)

HotNews.ro: Cât de eficiente au fost platformele online în combaterea dezinformării, în această perioadă de criză? Există o colaborare între ele? Am văzut, de exemplu, că YouTube a eliminat un interviu video cu un medic anti-vaccinist, care promovează ideea că afecțiunile provocate de coronavirus nu sunt grave. Cei care au făcut filmul au încercat de mai multe ori să-l repună pe YouTube sub alte denumiri, dar de fiecare dată a fost șters. Același film circulă liber pe alte rețele. Pe Facebook apare doar avertismentul că în film sunt prezentate informații parțial false, însoțit de îndemnul ca oamenii să se informeze despre Covid-19 de la OMS.

Nicolae Țîbrigan: Acum câteva zile, Twitter – platformă cu 262 milioane de utilizatori la nivel global, anunța printr-un comunicat că a eliminat definitiv zeci de mii de conturi afiliate guvernelor de la Beijing, Ankara și Moscova – toate folosite pentru activități digitale de propagandă și dezinformare. S-a evidențiat (cum altfel?), rețeaua de conturi gestionate de entitățile statale chineze prin realizarea de 350.000 de postări, și mai ales rețeaua turcă – cu 37 milioane de tweet-uri. Sistemul de „twiplomacy” funcționa după modelul „nucleu-conturi de amplificare” și s-a dovedit devastator de eficient. Twitter a mai șters 1.100 de conturi angajate în acțiuni de propagandă în favoarea Rusiei.

Toată această măsură a platformei e eficientă pe termen scurt doar în preajma anumitor contexte social-politice în care se află publicul-țintă, deoarece „designerii” dezinformărilor își pot restabili în scurt timp rețeaua de conturi pentru a-și propaga în continuare „influența malignă” în spațiul online.

Pentru a testa cât de vulnerabile sunt rețelele de socializare și utilizatorii acestora, cercetătorii de la NATO StratCom CoE au realizat anul trecut exerciții unde au folosit pagini, profiluri și grupuri false de Facebook pentru a vedea dacă pot manipula soldații în mediul online și cât de rapid reacționează Facebook în a contracara „comportamentul inautentic”. Din păcate, rezultatele n-au fost îmbucurătoare. Cu ajutorul a câtorva pagini, grupuri închise, plus o aplicație – toate create în patru săptămâni la un cost de doar 60 de dolari, experții au putut identifica 150 de militari, locația a mai multor batalioane, au monitorizat mișcarea trupelor și au reușit să-i influențeze pe unii participanți la exercițiul militar să divulge secrete și să părăsească unitatea militară. Apoi, aceeași cercetători au cumpărat angajament online din Rusia pe Facebook, Instagram, Twitter și YouTube cu doar 300 de euro. Suma respectiva a produs 3.520 de comentarii, 25.750 de like-uri, 20.000 de afișări și 5.100 de urmăritori.

Plecând de la acest angajament, analiștii de la NATO au reușit să identifice 19.000 de conturi-fantomă folosite exact pentru a manipula algoritmul platformelor de social-media. După raportarea acestora către platforme, s-a constatat că la o lună de zile mai erau active 80% dintre conturile false – semn că rețelele de socializare au reușit să elimine cu algoritmi și moderatori doar 20% dintre acestea. Concluzia experților de la NATO StratCom e că și soldații, ca utilizatori ai rețelelor de socializare, nu sunt destul de rezilienți în fața acestor înșelătorii (social engineering), iar rețelele de socializare nu pot face față acestor campanii digitale.

Nemaivorbind de faptul că demersul combaterii dezinformării digitale e îngreunat inclusiv de relația concurențială stabilită între giganții tehnologici. Chiar dacă avem exemple concrete de colaborare eficientă între aceste platforme pe tema combaterii propagandei ISIS și a abuzurilor digitale împotriva minorilor, recenta dispută Donald Trump – Twitter și refuzul Facebook de a semnala postările liderului american a devoalat înclinarea spre modelul de business, decât spre cel al eticii în discursul public.
În ciuda acelor avertismente afișate de Facebook – platformă de 2,2 miliarde de utilizatori, teoriile conspirației și dezinformările despre covid-19 sunt distribuite și consumate cu o viteză de zece ori mai mare decât comunicatele oficiale emise de autorități, iar acel link către site-ul Organizației Mondiale a Sănătății (WHO.int) nu prea ajută. Traficul la nivel global pe site-ul instituției internaționale a ajuns acum la doar 15,09 milioane de accesări/lună – semn că retragerea finanțării de către Statele Unite a lovit puternic în credibilitatea acestei instituții.

Twitter, alături de YouTube (administrată de Google prin compania Alphabet) și Facebook (cu Instagram și WhatsApp) au încercat de-a lungul timpului să „facă curățenie” prin eliminarea periodică de conturi cu „comportament digital inautentic”. Problema e că raportările pe care le primesc se bazează pe conținut, nu pe comportamentul sursei, iar numărul moderatorilor este limitat în fața avalanșei de conținut dezinformator rostogolit de miliarde de utilizatori. În ultimii cinic ani, se tot încearcă dezvoltarea algoritmilor sofisticați care se bazează pe inteligență artificială, dar mai e mult de muncă pentru a găsi soluții de contextualizare și decriptare a nuanțelor lingvistice din conținut. Totuși, datele arată că factorul uman continuă încă să joace un rol important.

Majoritatea mass-media românești nu mai promovează jurnalismul de investigație și nu fac fact-checking





Sursa: sjscreens-alamy colectia via Profimedia Images

HotNews.ro: Comisia Europeană consideră că platformele online nu au promovat suficient persoanele care fac verificări factuale, cercetătorii și organizațiile societății civile. De aceea, solicită sprijinirea de către platformele online cercetătorilor și persoanelor care fac „fact-checking”, inclusiv prin a le oferi acces la programele proprii de verificare a faptelor. În ce măsură ar putea aceste persoane să ajute în acest război informațional?

Nicolae Țîbrigan: Eforturile societății civile din România în combaterea dezinformării și influenței maligne a Kremlinului sunt mult mai mari comparativ cu celelalte sectoare, însă acestea sunt dispersate și concentrate pe un public restrâns. Până în prezent, nu s-a implementat un proiect cu abordare holistică a acestor provocări.

Până în prezent, nicio redacție din România nu are o secțiune dedicată combaterii dezinformării digitale, sau de fact-checking, așa cum au procedat redacțiile France24, The Gurdian, Reuters, etc. În plus, majoritatea surselor de dezinformare care contaminează mass-media românești sunt, mai degrabă, autohtone și nu provin din afară, întrucât majoritatea mass-media românești nu mai promovează jurnalismul de investigație și nu fac fact-checking, iar adevărata amenințare provine din lipsa de media & digital literacy în România. Așa ne trezim cu fake-newsuri preluate de jurnaliștii români direct de pe site-uri în limba engleză administrate de Rusia, iar falsul ajunge să fie demontat abia la 5-7 zile după ce acesta fusese viral pe rețelele de socializare și a alimentat teoreticienii conspiraționiști prezenți a doua zi la protest în Piața Victoriei.

Începând cu anii 2015-2016, mai multe ONG-uri preocupate de combaterea fenomenului de dezinformare digitală din spațiul informațional (inclusiv pe social-media), au inițiat o serie de proiecte. În spatele acestor inițiative s-au aflat tineri români care au implementat diverse portaluri de fact-checking și aplicații software destinate identificării de „fake news”.

Din păcate, aceste mici proiecte nu au reușit să coaguleze ONG-urile preocupate de promovarea media literacy, ceea ce nu le-a permis într-un final să vină în fața decidenților politici pentru insera în programul educațional al școlilor și liceelor disciplina de media literacy. Efectul paradoxal al tuturor acestor proiecte se rezumă la elaborarea a patru manuale distincte pentru disciplina media literacy în licee. Lipsa unui consorțiu național al acestor ONG-uri, după modelul de succes din Bulgaria, blochează orice evoluție în acest domeniu. Dincolo de asta, toate aceste organizații ale societății civile din România nu pot construi parteneriate în cadrul unor proiecte de anvergură, și nici n-au reușit să-și stabilească niște colaborări sustenabile cu presa de calitate.

Mai mult, toate aceste inițiative lăudabile, dar cu implicare la scară mică, nu sunt suficiente pentru a face față fluxului din ce în ce mai mare de dezinformare și propagandă care pare să fi lovit puternic România în ultimii 5 ani. Nici partidele politice sau liderii acestora, mai ales cei care s-au folosit de dezinformări și narațiuni populiste, nu manifestă vreun interes față de promovarea media literacy sau a unui jurnalism de calitate.

Problema cea mai mare e că efortul acestor persoane e disipat în inițiative mărunte, în baza unor granturi de scurtă durată, fără vreo viziune și proiectare a activităților pe termen lung.

HotNews.ro: Cât de mare succes are fabricarea de informații false în România? Am observat dezinformări cu sute sau chiar mii de distribuiri și reacții, promovate de persoane cunoscute ca fiind rusofile, de antivacciniști, de luptători contra 5G, de adepți ai teoriilor conspirației. Aceleași persoane au încercat de cel puțin trei ori să organizeze proteste în Piața Victoriei, însă cu foarte mare greutate au reușit să adune 100 sau 200 de oameni.

Nicolae Țîbrigan: Participanții la protestele din Piața Victoriei, mobilizați în special prin intermediul unor organizații și pagini-fantomă, sunt doar partea vizibilă a icebergului. Pe lângă cei 100-200 de oameni, mai există și alte câteva mii care îi sprijină și îi susțin prin comentarii, distribuiri și idei.

De altfel, succesul acestor informații false lansate la noi depinde inclusiv de modelul consumului informațional din România. Conform datelor oferite de Digital News Report 2020, doar în ultimii patru ani accesul la internet a populației din România a crescut cu optsprezece puncte procentuale – de la 56% (în 2017), la 74% (în 2020), urmând ca până în 2022 această rată de acces să atingă pragul de peste 80%. Astăzi, România experimentează o concurență puternică pe piața mediatică, televiziunea și internetul fiind principalul mediu de transmitere a informațiilor, în special în zonele rurale. Analizând datele consumului de știri pe social-media, românii preferă în continuare Facebook (67%) și YouTube (32%), urmând WhatsApp (21%) și Facebook Messenger (20%). Și asta în condițiile în care 32% din români au declarat că au încredere în știrile primite pe rețelele de socializare, iar 41% manifestă încredere în știrile obținute prin algoritmii motoarelor de căutare.

Tocmai de aceea, „fabricarea” de informații false mai poate fi și o afacere profitabilă din cauza reclamelor de clickbait la adăpostul cărora s-au dezvoltat în decurs de patru ani peste 400 de site-uri marginale cu „știri alternative”, fake-newsuri, propagandă și teorii ale conspirației – rețea care formează „ecosistemul mass-media alternative” care îi hrănește zilnic pe consumatorii rusofili, anti-vacciniști, anti-5G, etc. E un cerc vicios din care se poate ieși doar prin proiecte sisteme educaționale solide, fără experimentele anuale cu care ne-au obișnuit politicienii de la București.


Cel mai important aspect: Promovarea gândirii critice ca o componentă esențială a educației următoarelor generații


HotNews.ro: Ce ar trebui să facă autoritățile, la nivel național și european, mai mult decât fac deja, pentru a putea fi mai eficiente în lupta cu dezinformarea?

Nicolae Țîbrigan: În primul rând, să consolideze protecția mass-media naționale împotriva discursurilor instigatoare la ură și a dezinformărilor lansate de Rusia și China. În acest context, este recomandată elaborarea de noi reglementări pentru companiile de social-media care să ajute la identificarea persoanelor reale care se află în spatele conturilor false, și să prevină astfel apariția de noi „armate” de troli și boți. Astfel, se poate solicita implementarea obligației de a exista o corespondență între e-mailul folosit pentru înregistrare și numele contului pe social-media. De asemenea, aceste reglementări ar trebui să permită și sancționarea companiilor de social-media care nu se conformează prevederilor legale de a elimina dezinformările și conținutul instigator la ură și violență.

Apoi, să asigure o mai mare transparență a campaniilor politice și de informare pe social-media. În prezent, nu există o supraveghere clară în ceea ce privește cine cumpără anunțuri pe Facebook, Google sau Twitter, ce tip de anunțuri se cumpără și care sunt caracteristicile publicului vizat. Guvernele naționale ar trebui să solicite transparență cu privire la aceste anunțuri, astfel încât cumpărătorii de anunțuri pe Facebook, Google sau Twitter să poată fi identificați și trași la răspundere în cazul în care încalcă reglementările naționale. Trebuie să fim mult mai atenți la aceste campanii mai preajma perioadelor electorale, pentru a preveni interferența Kremlinului în procesele democratice din Europa și America.

Și poate cel mai important aspect pe care ar trebui să-l ia în considerare autoritățile e promovarea unei strategii educaționale pe termen lung (cel puțin 8 ani) privind învățământul primar și secundar cu scopul de a încuraja media & digital literacy și a promova gândirea critică ca o componentă esențială a educației următoarelor generații. Revizuirea programei școlare ar putea urma modelul finlandez (extinderea și la nivel preșcolar) sau modelul italian, astfel încât să fie incluse conceptul de critical thinking la nivelul tuturor materiilor și cel al respingerii discursului urii și a violenței verbale la nivel online, inclusiv bune practici de navigare sigură pe internet.

Nu știu dacă vreun decident de la noi s-a gândit la o eventuală actualizare a programelor universitare de jurnalism. Ori, guvernul de la noi ar trebui să se asigure ca la facultățile de jurnalism să se predea inclusiv tehnici de monitorizare computerizată a presei, tehnici de analiză a informațiilor digitale, pentru identificarea și verificarea conținutului fals care circulă pe social-media. De asemenea, predarea celor mai bune practici pentru identificarea și expunerea campaniilor de agresiune informațională externă.

La nivel european se poate lua în considerare finanțarea și încurajarea mai multor cercetări și analize a rețelelor de influență malignă a actorilor externi în domeniul digital, inclusiv asupra „diplomației publice” ruse și chineze în Europa și America. Recomand să se pună accent pe cercetări comparative ale propagandei anti-occidentale și strategiilor folosite în diverse state și regiuni. Înțelegerea mecanismului de intruziune a actorilor statali și non-statali în spațiile informaționale și cibernetice ale democrațiilor occidentale va ajuta la adaptarea unor contra-reacții mai eficiente.

Toate aceste măsuri ar putea fi aplicate gradual, iar efectele în combaterea dezinformării ar putea fi mai palpabile dacă ar exista și o voință politică din partea decidenților. Din păcate, unii politicieni încă mai sunt tentați să apeleze la dezinformări și discursuri ale urii împotriva opozanților sau diverselor himere pentru a acumula capital electoral. Și atunci nu ar trebui nici să ne mirăm de bâlbele și sincopele autorităților în lupta cu dezinformarea.

(Sursa foto: Fotograf Dimitar DILKOFF, Colectia AFP, via ProfiMedia Images)

Acest articol face parte din proiectul Lumea în schimbare, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















21664 vizualizari

  • -10 (44 voturi)    
    Mai putine idei neconforme (Luni, 22 iunie 2020, 12:05)

    Victtor [utilizator]

    Ideile corecte trebuie date prin lege si celelalte interzise. Prea multa indoiala.
  • -14 (48 voturi)    
    LARICS (Luni, 22 iunie 2020, 13:03)

    Nevermind [utilizator]

    Expertii care se citeaza intre ei :D

    Date fiind parteneriatele publice ale larics, nu mai zic de cele ne, e interesant cum propaganda unora e de bine si a altora e rea. Cand primesti bani de ciorbita de la usa si uk (divizia lor de troli), e clar ca esti expert super mega independent, basCA CAlificat
  • -3 (57 voturi)    
    fratele ala mare (Luni, 22 iunie 2020, 13:04)

    tahomir [utilizator]

    orice tentativa de gandire cu capul personal va fi promp catalogata ca fiind propaganda rusa sau chineza sau ugandeza sau boliviana, dupa cum e moda zilei.
    Stirile si opiniile se vor lua direct de la CNN sau The Guardian si alte surse de informare care au aprobate de catre CNN si The Guardian.
    Libertatea de opinie si exprimare va continua si fiecare va putea sa exprime de cate ori vrea el/ea ca e de acord cu politica oficiala.
    Acuma fara misto dar baietasii astia tare ar vrea sa puna de o dictatura si sa interzica absolut orice opinie critica.
    Esti pur si simplu catalogat ca pro rus sau pro chinez daca spui orice nu le convine celor care detin banii si puterea. E atat de simplu.
    • -4 (36 voturi)    
      Intrebare (Luni, 22 iunie 2020, 14:11)

      Paul Andreas [anonim] i-a raspuns lui tahomir

      Cine sunt parintii FAKE NEWS?
      - Saddam si Armele Chimice (Bush, Blair, CNN, samd)
      Sau aia era o Teorie a Conspiratiei?

      Felicitari pentru comentariu
    • +9 (39 voturi)    
      libertatea de a scrie orice prostie (Luni, 22 iunie 2020, 17:01)

      Addi [utilizator] i-a raspuns lui tahomir

      Faptul ca iti poti debita liber tentativele de gandire arata si avantajele si slabiciunile democratiei liberale. Daca ai trai in sistemele politice pe care, se pare ca le admiri, nu ai avea posibilitatea sa exprimi orice parere. Ceea ce nu stiu daca intelegi este ca, anumite tentative de gandire, care nu ofera solutii si raspunsuri, necesare dezvoltarii societatii, raman pana la urma undeva pe marginea drumului. Pana acum, omenirea a gasit o cale sa evolueze. Se pare ca cea mai buna forma de organizare a societatii ramane tot cea liberala, cu toate imperfectiunile si slabiciunile, care vor fi rezolvate si ele in timp si in care oricine isi poate exprima tentativele de gandire, inclusiv raspandacii agentiilor de (dez)informare.
      • -3 (27 voturi)    
        alti actori, aceeasi piesa (Luni, 22 iunie 2020, 17:49)

        n4c [utilizator] i-a raspuns lui Addi

        Ce inteleg io din vorbele lu' matale e ca tot gindul ce nu e necesar societatii "ramine pe marginea drumului", orice s-ar ascunde dupa aceasta metafora si ca toate imperfectiunile si slabiciunile "vor fi rezolvate in timp".

        Adica sint temporare.

        Acu', daca nu esti cumva prea tinar sa-ti amintesti, cine avea ca leitmotiv "neajunsurile temprare", "gindirea perimata" si o utopica stare finala de perfectiune absoluta in care "toate" neajunsurile si imperfectiunile vor fi rezolvate?


        Ai cumva idee ce ilustri predecesori vorbesc din strafundurile istoriei prin cavitatea dumitale bucala si involuntara?
      • -7 (21 voturi)    
        @addi (Luni, 22 iunie 2020, 18:21)

        adieu [utilizator] i-a raspuns lui Addi

        "Daca ai trai in sistemele politice pe care, se pare ca le admiri, nu ai avea posibilitatea sa exprimi orice parere."

        Referitor la afirmatia citata te-ai gandit vreodata ca sistemul care permite acordarea de minusuri unui comentariu care nu-ti convine tie reprezinta de fapt o cenzurare,o expresie a unei politii politice desi teoretic libertatea de exprimare este garantata intro democratie ?

        Te-ai gandit ca intrunul care face asa ceva zace de fapt un mic dictator care daca ar fi intro pozitie mai inalta ar putea sa faca ceva si mai grav daca nu-i convine ce zici tu ?...chiar si intro democratie !

        Mai gandeste-te si mai uita-te ce face Trump cu aia care nu sunt de parere ( vezi Bolton,seful FBI,guvernator ) cu el si abia dupa aia sa vii sa spui ceea ce ai spus in fraza citata de mine !
      • +8 (10 voturi)    
        practic confirmi ce a spus el... (Marţi, 23 iunie 2020, 10:41)

        let_s_twist_again [utilizator] i-a raspuns lui Addi

        "Daca ai trai in sistemele politice pe care, se pare ca le admiri"
        adică exact ce a spus el...
        dacă ai o vârstă astfel încât mai mult de jumătate din viaţa de până acum ţi-ai petrecut-o în comunism ai în mod firesc convingeri mai conservatoare în directă opoziţie cu "progresismul" de stânga dusă uneori spre extrem al unor lideri occidentali şi îmbrăţişat de junii mai slab informaţi; asta nu înseamnă nicicum că ai fi prorus sau prochinez decât în mintea unor propagandişti tembeli.
        vorbeşti despre democraţiile liberale ca răul cel mai mic din tot ce s-a încercat şi ai dreptate. dar omiţi să precizezi prăpastia dintre semnificaţia europeană a cuvântului liberal (adică cea clasică) şi cea americană care îi desemnează pe "progresiştii" democraţi de stânga în opoziţie cu conservatorii republicani.
        • -5 (7 voturi)    
          liberalism versus centralizarea puterii (Marţi, 23 iunie 2020, 17:03)

          Addi [utilizator] i-a raspuns lui let_s_twist_again

          Doctrina liberala a fost si va ramane una progresista, deschisa innoirii, dar nu are nicio legatura cu progresistii de stanga, de tipul lui Sanders. Orice doctrina vie, are nevoie de schimbare, de adaptare la cerintele societatii. Daca nu esti in masura sa raspunzi unei crize a societatii, devii conservator si sfarsitul este aproape. Inegalitatile sociale tot mai mari sunt o frana in dezvoltarea societatii, dar raspunsul la crizele social-economice nu este reinvierea himerei socialiste, ci doar o schimbare de perspectiva asupra oamenilor. Ori doctrina liberala este una orientata pe libertatea si dezvoltarea omului. Spre deosebire de sistemele autoritare din Rusia si China, orientate pe conservarea si expansiunea puterii de grup, pe aservirea oamenilor. Dar am si o veste buna, pentru cei care privesc spre rasarit. Oamenii evolueaza spre progres si dezvoltare indiferent de jocurile facute de unele cercuri ale puterii politice sau economice. Eu vad in perspectiva medie o Rusie si o China democratica. Evolutia omenirii este dictata mai presus de orice de niste legi psiho-sociale, asa cum le-a descris Asimov in romanele lui despre Fundatie. Trolii si sefii lor fac doar niste jocuri penibile in incercarea de a-si conserva puterea. Nimeni nu a reusit in istorie sa isi conserve puterea si sa se opuna progresului.
          • +2 (2 voturi)    
            ai dreptate (Miercuri, 24 iunie 2020, 11:58)

            let_s_twist_again [utilizator] i-a raspuns lui Addi

            mai puţin în afirmaţia "Daca nu esti in masura sa raspunzi unei crize a societatii, devii conservator si sfarsitul este aproape"
            conservatorii nu sunt - contrar convingerilor părţii adverse - adversari ai unei evoluţii fireşti ci doar doresc păstrarea valorilor tradiţionale pe care extrema stângă vrea să le demoleze cu orice preţ.
  • -2 (32 voturi)    
    articol fluviu (Luni, 22 iunie 2020, 13:59)

    sile1 [utilizator]

    Imi displace la fel de mult orice fel de propaganda din orice directie ar veni ea.

    In vremurile noastre,cu mijloacele tehnice,informationale la dispozitie,problema reala este ca atunci cand o parte "ambaleaza prea tare " o propaganda cu evident caracter defaimator,ofensator cealalta parte va proceda la fel.

    Faptul ca ingrijoreaza mult propaganda rusa sau chineza este o dovada ca ea a inceput sa se ridice la nivelul propagandei americane.

    Ideea ca inca din scoala ( asa cum sugereaza subliminal autorul articolului"rasucind"niste idei) ar trebui sa se explice copiilor Ce si Cum trebuie sa gandeasca seamana a indoctrinare de la o varsta frageda si este un lucru total inacceptabil.

    Indemnul catre toate partile,dar absolut toate partile ,de a se abtine de la escaladarea unei propagande desantate ar fi mult mai de folos !
    • 0 (26 voturi)    
      fluviu (Luni, 22 iunie 2020, 15:55)

      Nevermind [utilizator] i-a raspuns lui sile1

      Eh... sa vezi cand scrie Mandruta, si el tot iescpert larics, citand ca "argumentatie" studii ref manipulare media. "Studii" larics, bineinteles :D

      Uite ce mumos suna "expert în analiza războiului informațional", titulatura duomnului cu insigna la sacou, parlamentar suferind style. De denumire: Laboratorului pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS), nici nu mai comentez. Interplanetara mai lipsea...
  • -2 (34 voturi)    
    CNN ... TEORIA CONSPIRATIEI: Saddam, arme chimice? (Luni, 22 iunie 2020, 14:09)

    Paul Andreas [anonim]

    Articol lung si greu de citit, dar am retinut:
    1. "Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru." Poftim? A cui parere "oficiala" o exprimati? Der Spiegel a publicat ceva asemanator, impotriva celor care cred in teoria conspiratiilor... Articolul facea parte dintr-un proiect Der Spiegel finantat direct de Fundatia Bill Gates
    2. "Persoanele predispuse să creadă în toate aceste teorii ale conspirației manifestă un risc mai ridicat de îmbolnăvire de covid-19..." Extraordinar de haioasa afirmatia asta stiintifico fantastica
    3. Ma bucur sa citesc si sa vad ca oamenii gandesc. Linia de informare CNN s.a.m.d, aceeasi care au gasit armele chimice in Irak, sunt la fel de specialisti in fake news, ca cei pe care ii blamati. Si din pacate s-a dovedit ca STATUL, e cel mai mare producator de FAKE NEWS, indiferent de culoare politica sau doctrina.
    4. Exista o vorba veche din popor: "Sa dea Domnul fiecaruia, asa cum isi asterne". Si uite ca COVID-ul asta a lovit in centrele cele mai mare ale democratiilor occidentale. E curios ca nu a decimat nici BUJUMBURA, nici o amarata de tara de lumea a treia.

    Aprecieri tuturor celor care si-au facut timp sa isi publice parerea aici.
  • +9 (25 voturi)    
    Vreau si eu sa fiu expert (Luni, 22 iunie 2020, 17:12)

    n4c [utilizator]

    Vreau sa devin si eu expert in analiza razboiului informational.

    Ce scoli trebuie sa urmez, ce diplome imi sint necesare, unde imi depun CV-ul dupa ce le-am obtinut, ce pasiune da hobby si lectura da timpu' liber imi faciliteaza aceasta dezvoltare profesionala si care, dimpotriva, imi mi-o dauneaza?
    • +10 (16 voturi)    
      Sa fii foarte bun (Luni, 22 iunie 2020, 19:03)

      ipolitic [utilizator] i-a raspuns lui n4c

      in sah sau bridge. Merge si pokerul...
  • -1 (23 voturi)    
    Corect (Luni, 22 iunie 2020, 17:29)

    Nyk1 [utilizator]

    Văd foarte multe atacuri asupra Rusiei, dar foarte puține cuvinte despre campaniile informaționale ale Republicii Populare Chineze. Nu m-ar mira ca tocmai băieții din „50 Cent Army” să fie în spatele atacurilor împotriva Rusiei, încercând să distragă atenția Occidentului de la originile pandemiei. Și cine mai la îndemână spre a fi servit drept țap ispășitor Occidentului, decât Fed.Rusă a lui Putin.
  • +5 (19 voturi)    
    OK (Luni, 22 iunie 2020, 19:14)

    ipolitic [utilizator]

    Se vorbeste de Rusia si China ca tari generatoare de "fake-news". Subscriu. Dar nici un cuvant despre miscarea fundamentalista care vine in valuri dinspre Big Brother. Cititi articolul lui Mihai Maci in Contributors cu titlul "Coectitudinea politica crestina", e extrem de interesant.Citez:
    "Ceea ce e interesant – şi doar într-o anumită măsură surprinzător – e faptul că dominaţia americană (din aprope domeniile) universalizează nu doar modelul marii performanţe ştiinţifice şi culturale a universităţilor americane, ci şi reacţia fundamentalistă la “ideologia” pe care acestea o vehiculează"
  • -6 (16 voturi)    
    interesant (Luni, 22 iunie 2020, 19:26)

    gicutotala [utilizator]

    cum stăteau ei aliniați și au combătut repede articolu.
    toti ca unu...
  • +6 (18 voturi)    
    O sumă de debilități pe post de expertiză (Marţi, 23 iunie 2020, 6:48)

    eurobalauru [utilizator]

    Expertu' lu' pește... "oamenii să se informeze de la OMS!". Băiatul nu înțelege nimic din context, dar are și el o diplomă.
  • +5 (11 voturi)    
    articol excesiv de stufos dar incoerent. (Marţi, 23 iunie 2020, 10:58)

    let_s_twist_again [utilizator]

    se referă în general la teoriile conspiraţiei dar particularizează doar pt. covid...
    soluţia ideală anti fake news nu e cenzura tembelă (asta poate face orice autocrat) ci axarea sistemului educaţional pe formare în primul rând a capacităţii de gândire cu propriul cap şi de încurajare a discernământului individual... deşi, din nefericire, dacă te uiţi la ultimele generaţii ieşite din şcoală poţi trage concluzia că şcoala mai degrabă tâmpeşte...
    iar încrederea în autorităţi se poate îmbunătăţi doar prin renunţarea din partea acestora la excesul de secretizare. orice secret generează o teorie a conspiraţiei.
    şi încă ceva: conflictele rasiale şi invazia de imigranţi ce le generează sunt triste realităţi, nu fake-uri conspiraţioniste...
    • +2 (6 voturi)    
      cred ca mai este ceva (Marţi, 23 iunie 2020, 16:06)

      ..13 [utilizator] i-a raspuns lui let_s_twist_again

      In afara gandirii critice ar mai trebui sa ai capacitatea de a asculta activ la care s-ar mai putea adauga capacitatea de a comunica clar si explicit ceea ce gandesti

      sunt destul de multi care nu il asculta pe cel care vorbeste, raman fixati la propriile idei, uneori pe viata,,,

      a comunica concis si clar este o alta mare problema in RO.

      Ati spus scoala??? care scoala???
      cred ca v-ati referit la locul acela unde se adunau zilnic niste copii sau tinerii si mai schimbau niste impresii. se mai vedeau cu niste adulti cam scortosi...
  • +6 (14 voturi)    
    Sa fim onesti (Marţi, 23 iunie 2020, 12:49)

    UpNext [utilizator]

    si, mai ales, realisti. In toata hiper-naratiunea dezvoltata de LARICS pe piata ionformatiilor politico-militare, nimeni nu abordeaza si nimic nu se refera la bad news/no good news care intoxica intens si progresiv media romaneasca, in intregul ei audio/video/print (on/off line).

    Concret si succint, de 30 de ani romanii sunt supusi unui "covor informational de bombe" cu continut negativ, de diferite intensitati pana la paroxism, din care rezulta clar cat de plini de defecte suntem, ca natiune si comunitate, adica analfabeti functionali, corupti, infractori notorii, grobieni, rasisti, xenofobi, mincinosi, hoti, incompetenti etc (pot continua pagini intregi fara sa repet calificativele), fiind condusi de o clasa politica inepta, infecta, corupta, vanduta etc (iar pagini intregi).

    Acest flux continuu si intens defaimator - demoralizant la adresa propriului public este mult mai periculos si serveste excelent interesele ostile externe, de oriunde, prin eficienta sa distructiva realizata cu cheltuieli insignifiante, practic zero de catre "actorii" externi.

    In acest sens, prin structura si continutul produselor sale, care ignora astfel de aspecte, LARICS risca sa esueze in efortul de a convinge si educa un public deja expus extensiv efectului devastator al media nationale (interne).
    • +2 (10 voturi)    
      @UpNext (Marţi, 23 iunie 2020, 18:31)

      sile1 [utilizator] i-a raspuns lui UpNext

      Ca sa inteleg mai bine ce spuneti am cateva intrebari :

      -Negati cumva ca avem 42% analfabeti functionali dovediti prin testele PISA ?

      -Negati cumva ca avem coruptie dovedita la nivel inalt,politicieni,magistrati,profesori,chiar si universitari,doctori,etc coruptie care pleaca de jos de la firul ierbii ?...daca-i intrebi ,romanii obisnuiti spun ca daca vrei sa obtii ceva trebuie sa dai o spaga mai mica sau mai mare dupa caz !

      -Negati cumva ca avem functionari incompetenti cand dovezi gasesti pe toate drumurile ( si la propriu,ma refer la autostrazile pe care tot le construim dar nu le avem, dar si la figurat ,asta vizavi de calitatea serviciilor ) ?..

      Nu am sa continui cu seria intrebarilor dintrun motiv evident si anume acela ca atunci cand ti se pune oglinda in fata nu trebuie sa te superi si sa dai cu pumnul sa o spargi cand ce vezi nu-ti place ci sa iei masuri ca sa indrepti lucrurile,daca poti, dar nicidecum prin ascunderea gunoiului sub pres.

      Pe de alta parte se pare ca ati dori sa ne intoarcem pe vremea celalta,sa incepem sa ne laudam ce capabili suntem noi,cum i-am batut noi pe romani si pe turci,cum am construit noi societatea socialista multilateral dezvoltata ( ma rog azi i-am putea zice societatea capitalista multilateral dezvoltata) cat de bravi au fost conducatorii nostri,cat de ridicat este nivelul de inteligenta colectiva al romanilor,etc,etc.

      In final am o intrebare generala la care eu nu am inca raspuns si cred ca e greu si altora sa-l gaseasca:

      Daca nu suntem aia pe care ii descrieti ci suntem inteligenti,harnici,frumosi la suflet ,ospitalieri si as putea continua cu calificative care sa va placa, atunci DE CE TRAIM PROST si suntem tot in coada Europei de o vesnicie?? !!
      • -2 (6 voturi)    
        Pai, sa vedem (Marţi, 23 iunie 2020, 21:28)

        RoyPeters [utilizator] i-a raspuns lui sile1

        1. "Daca nu suntem aia pe care ii descrieti ci suntem inteligenti,harnici,frumosi la suflet ,ospitalieri si as putea continua cu calificative care sa va placa, atunci DE CE TRAIM PROST si suntem tot in coada Europei de o vesnicie".

        Nu suntem, decat intr-o mica proportie, inteligenti,harnici,frumosi la suflet ,ospitalieri etc., dar incepand cu 1848 (trezirea nationala) intelighentia nationalist - patriotica a construit un univers fabulatoriu al romanismului ca expresie a acestor calitati, culminand cu perioada interbelica, sub Carol II si mentinuta, relativ rationalizat, dupa 1945 pana in 1989. Din totdeauna am fost coada Europei, dar ne-am creat legende compensatorii cu voievozi eroi, haiduci justitiari, regi protectori haraziti de Dzeu si presedinti protectori.

        Pe de alta parte, perceptia negativa a strainilor/calatorilor si autodeprecierea fatalista (asa a dat/vrut Dzeu!), ridicata pe culmile disperarii, au structurat retardul acestei natiuni. De aici, peste toatea acestea, se suprapune persuasiv media damboviteana, care accentueaza paroxistic aceste defecte, minimalizand sau ignorand calitatile, cate sunt.

        2. Am afirmat si subliniez din nou, ca mesajele media in flux continuu si intens defaimator - demoralizant la adresa propriului public (popor/natiune) sunt mult mai periculoase si servesc excelent interesele ostile externe, de oriunde (Hu, Ru), partial Bg, Srb etc., prin eficienta sa distructiva realizata cu cheltuieli insignifiante, practic zero. Ca atare, nu este deloc nevoie sa ne faca rusii, ungurii etc. prosti, idioti, extremisti, mincinosi...cand noi, media interna, o fac intens, continuu si evolutiv.

        Pot argumenta ad infinitum, dar mizez pe inteligenta ta...Un raspuns civilizat ar continua dialogul.
      • -1 (5 voturi)    
        Soros are dreptate (Miercuri, 24 iunie 2020, 15:52)

        Soros_Are_Dreptate [utilizator] i-a raspuns lui sile1

        Mataluta te simti cumva stapanul acestor "42% analfabeti functionali"? Exista vreo ierarhizare undeva care spune ca cineva care nu ia nota potrivita la nu-stiu-ce-teste-pisa este mai prost sau inferior cuiva care este progresist? Astept sa clarifici ce ai vrut sa spui.
        • 0 (4 voturi)    
          @Soros (Miercuri, 24 iunie 2020, 19:06)

          sile1 [utilizator] i-a raspuns lui Soros_Are_Dreptate

          Am sa fiu cat se poate de direct ( in limitele bunei cuviinte) si o sa-ti spun urmatoarele:

          Nu sunt stapanul nimanui, deci nici al celor 42% analfabeti functionali.
          Am certitudinea insa dupa felul, ofuscat,in care te manifesti ca mataluta faci parte din cei 42%.
          N-ai inteles nimic din ce-am spus si ceri lamuriri suplimentare !

          .Daca mai fi intrebat ceva logic mi-as fi dat silinta sa-ti explic dar la intrebarea pusa mi-e greu sa raspund deoarece ma intreb ce legatura are sula (Analfabetii Functionali ) cu prefectura ( adica progresistii )

          Postarea ta mi-a adus aminte si de un banc de pe vremea ailalta si anume:

          -Un tip mergea pe Calea Victoriei si zicea de zor ,Vand bilet Bucuresti-Paris,vand bilet Bucuresti-Paris !

          Un tip se opreste langa el si-l intreaba,nu va suparati,biletul este DUS-INTORS ? la care ala ii raspunde:

          Nu vorbesc cu prostii,nu vorbesc cu prostii !!

          Sper ca macar bancul asta sa-l intelegi.
          • +1 (3 voturi)    
            Soros are dreptate (Miercuri, 24 iunie 2020, 20:56)

            Soros_Are_Dreptate [utilizator] i-a raspuns lui sile1

            O sa-ti spun o poveste, ca sa-ti raspund la ironiile fine, de om destept:

            Un destept se insoara cu o desteapta, ambii cu facultate, si dupa varsta de 30+ ani incearca sa faca copii - din motive de studii prelungite, cariera etc. Nu reusesc mare lucru (media de 1.5 copii per familie de 2 romani spune asta, iar infertilitatea creste dramatic dupa 30 de ani, deci familiile de destepti probabil ca produc chiar un singur copil in medie). Asta-i povestea majoritatii asa-zisilor destepti din Romania. Deci la fiecare generatie din 2 destepti -> maxim 1.5 copii (75%). Dupa 2 generatii, 1.5 copii fac pereche cu alti 1.5 copii destepti (proveniti dintr-un total de 4 parinti) -> maxim 2.25 copii (75% din 3). Aici fiecare generatie inseamna minim 30 de ani. Se poate calcula in cati ani se injumatateste populatia pe baza acestor cifre.

            Un analfabet functional se insoara cu o analfabeta functionala, dupa definitiile desteptilor si la 20 de ani incep sa faca copii. Acestia fac in medie 2-4 copii pe care-i cresc cu bine. Aceiasi analfabeti functionali duc gunoiul, produc papica, asfalteaza drumuri, lucreaza in service-uri auto, construiesc case si cladiri de birouri si in general fac cam tot ce trebuie facut in tara pentru ca desteptii sa se simta destepti. Analfabetii astia incep sa faca copii pe la 20 de ani si pana la 25 - 30 deja au 2-4. Deci aici generatiile sunt mai scurte (25 de ani) si mai productive (numarul de membri din arbore creste in loc sa scada).

            Intrebare: cine este prostul in povestea de mai sus - dupa ce generatia de destepti dispare precum dinozaurii? Sau adevaratul analfabet functional?

            Sper ca datele furnizate nu sunt prea complicate in forma prezentata.
  • +2 (6 voturi)    
    increderea in institutii (Marţi, 23 iunie 2020, 16:25)

    ..13 [utilizator]

    Numai atunci cand acestea o sa fie conduse de oameni capabili.

    Atat timp cat vad oameni slabi pregatiti, extrem de orgolosi si aroganti nu vad o calea de a imi recapata increderea in ele.Pandemia ne-a arata fata acestora desi unii sunt ceva mai buni decat cei de dinainte dar se poate cu mult mai bine.

    Din urma vin multe generatii slab pregatite iar cei mai capabili aleg in continuare sa paraseasca aceasta nava care se scufunda.

    Mult succes!
  • 0 (8 voturi)    
    Articol de manipulare a prostilor... (Marţi, 23 iunie 2020, 23:25)

    IonutAlionescu [anonim]

    Rusine!

    Vedeti paiul din ochii unora, da nu vedeti barna din ochii stapanilor vostrii!!!
    Spuneti tot adevarul, daca sunteti onesti, verticali si nu sunteti carpe in solda unora...
  • -1 (5 voturi)    
    Soros are dreptate (Miercuri, 24 iunie 2020, 10:00)

    Soros_Are_Dreptate [utilizator]

    Orice razboi informational, real sau imaginar, contra unei populatii, trebuie combatut printr-un razboi informational al unor institutii ale statului contra populatiei respective.

    Succesul trebuie definit prin dorinta populatiei-tinta de a accepta sa-si distruga singura industria si agricultura, sa-si vanda la fier vechi fabricile, sa isi vanda jumatate din terenul agricol si mare parte din paduri unor entitati din afara tarii, sa-si trimita forta de munca tanara si copiii in Vest si sa accepte aici salarii la o fractiune fata de ce se plateste in Vest.
    Succesul mai trebuie definit prin fabricarea acceptului populatiei in tot felul de chestiuni care sunt contrare interesului acestei populatii.
  • 0 (6 voturi)    
    Comentariu sters de utilizator (Miercuri, 24 iunie 2020, 12:45)

    [anonim]



Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by